405 matches
-
ca persoană, ci se gândește doar la sine și la satisfacerea proprie, nerealizând că, în goana sa disperată după ea, el ajunge la deznădejde. La aceasta se ajunge din cauză că setea după păcat nu se poate stinge decât cu înfrânare, iar înfrânarea reprezintă încercarea de revenire la statutul de fiu al lui Dumnezeu. Fiul împăratului Ceresc nu are dorințe pătimașe, el fiind complet diferit de cel desfrânat care, prin patima sa face ca în propriul său suflet să apară o răsturnare a
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
vol. 35, Edit. Anastasia, București, 1992, p. 73. 193 Sf. Ioan Scărarul, op. cit., p. 312. 194 Georges Habra, op. cit, p. 229. 195 Sf. Ioan Scărarul, op. cit., p.310. 23 cele din vremea nopții. Așadar, cumpătarea trupească, disciplinarea lucrărilor trupești, înfrânarea de la mâncare, băutură și somn, postul în sine ajutat de osteneala și lucrarea mâinilor prin care se dă ocupație trupului, canalizează tensiunea și energiile trupești într-un scop practic 196. Păcatul desfrânării atrage după el consecințe nefaste, care sunt foarte
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
rău, toată sistema din care face parte sufere. Această observațiune, de mii de ori repețită și devenită un loc comun din cele mai mult întrebuințate, dar totdauna adevărat, ne-am făcut-o văzând ce fel de concurs dă justiția, pentru înfrînarea delapidărilor, hoțiilor, bătăilor de tot felul. Ne-am plâns de escesele si de abuzurile comise în armată, ne-am plâns de cele comise în administrațiune; ar fi trebuit poate să începem prin a ne plânge de modul în care justiția
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Slăbiciunea părintelui Grigore (cu un personaj care nu poate auzi o melodie cântată la fluier fără a face „un pont”, adică un pas strașnic de „bătută” țărănească, chiar și când e cu odăjdiile pe el; nuanța dramatică vine din neputința înfrânării impulsului vital, neputință comună tuturor personajelor). Cum, de obicei, dramatismul este subiacent umorului, scriitorul îl convertește ușor în șarjă dezlănțuită. Așa se întâmplă în Sectarii (1938), roman-pamflet la adresa politicianismului. Șarja groasă trece dincolo de marginile artei, iar violența demersului este atât
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
footnote>” (Sf. Grigorie de Nyssa, Despre rânduiala cea după Dumnezeu (a vieții) și despre nevoința cea adevărată, în PSB, vol. 29, p. 470) Ce ajută credința? „Ajutoarele credinței noastre sunt: frica și răbdarea; iar tovarăși de luptă: îndelungă răbdarea și înfrânarea. Dacă acestea rămân curate înaintea Domnului, împreună cu ele se bucură înțelepciunea, priceperea, știința și cunoștința”. (Barnaba, Epistola, cap. II, 2-3, în PSB, vol. 1, p. 136) „Credința este mama noastră a tuturora, când îi urmează nădejdea și-i premerge dragostea
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
30, în Filocalia..., vol. VI, p. 198). „Socotește ca lege nemijlocită a poruncilor credința care lucrează în inimă. Căci din această credință izvorăște toată porunca și ea produce luminarea sufletelor. Iar roadele acestor suflete din credința adevărată și lucrătoare sunt înfrânarea și dragostea, iar sfârșitul este smerenia dăruită lui Dumnezeu, care este începutul și întărirea dragostei<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Sfântul Grigorie apropie până la identificare poruncile și credința. Porunca, mai bine zis puterea pentru înțelegerea și împlinirea ei, izvorăște din
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
celor în care se săvârsește, pătrunde în toată puterea celor ce lucrează în Duh”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, sc. 1, rp. 37, în Filocalia..., vol. III, p. 136) „Bunului credinței îi urmează, pe rând, acestea: temerea de Dumnezeu, înfrânarea de la plăceri, răbdarea ostenelilor, nădejdea în Dumnezeu, nepătimirea și dragostea”. (Talasie Libianul, Despre dragoste, înfrânare și petrecerea cea după minte, cap. 61, suta a patra, în Filocalia..., vol. IV, p. 37) „Toate sunt cu putință celui ce crede (Mc. 9
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, sc. 1, rp. 37, în Filocalia..., vol. III, p. 136) „Bunului credinței îi urmează, pe rând, acestea: temerea de Dumnezeu, înfrânarea de la plăceri, răbdarea ostenelilor, nădejdea în Dumnezeu, nepătimirea și dragostea”. (Talasie Libianul, Despre dragoste, înfrânare și petrecerea cea după minte, cap. 61, suta a patra, în Filocalia..., vol. IV, p. 37) „Toate sunt cu putință celui ce crede (Mc. 9, 23). Căci credința se socotește în loc de dreptate (Romani 4,9). Căci sfârșitul legii este Hristos
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
de probleme. • Blocaje ale situației - Rezistența la ideile noi și izolarea. Această tendință caracterizează apariția unor șabloane de tipul „nu o să meargă niciodată” sau „costă prea mult”. În același timp, departamentalizarea excesivă oferă o perspectivă secvențială care poate aduce o înfrânare a creativității. - Centrarea excesivă pe posibilitățile de cooperare sau, dimpotrivă, de competiție. O astfel de perspectivă ignoră faptul că atât cooperarea, cât și competiția în cadrul grupului posedă elemente benefice, necesare acestuia, dar și aspecte negative. Dimensionarea exhaustivă a activității de
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
8. 139 Autorul citat o spune în mod clar: ,,Lăcomia neînfrânată de câștig nu este nici în cea mai mică măsură egală cu capitalismul și cu atât mai puțin cu ,,spiritul" său. Capitalismul poate fi, ce-i drept, identic cu înfrânarea sau cel puțin cu o temperare rațională a acestei puteri iraționale. Capitalismul este într-adevăr identic cu aspirația spre câștig printr-o activitate capitalistă continuă, rațională, spre un câștig mereu reînnoit, spre rentabilitate. Căci așa trebuie să fie. În cadrul unui
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
a lipit de ea că de-o sora: „sora mea, sărăcia, cu care mă obișnuisem în casa”{\cîte 51}. Un Sfânt contemporan nouă - Sfanțul Ignatie Briancianinov - vorbind despre Sfanțul Vasile că despre unul care a mers multă vreme pe drumul înfrânării, al neagonisirii de cele lumești și al curăției trupești și sufletești, spune: „Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareei din Capadocia - acest ierarh, un nevoitor foarte aspru, era pe deplin neagonisitor, neagonisitor până la {\footnote 46 Ibidem, p. 336.} {\footnote 47 G. Bardy
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
artist/poet) și sursă (privind dinspre receptor) a imaginației productive, este, În ciuda (de)plinătății sale ca act liber, depășită. E vorba despre o depășire paradoxală, una pe care am fi Înclinați mai degrabă să o considerăm, teoretic, o reducție, o Înfrânare voită a creativității. Ea apare În limbaj, unde interlocutorul nu mai trebuie să fie vorbitor „Într-un oarecare sens” (cum se Întâmpla, să zicem, cu receptorul poeziei, obligatoriu poet la momentul lecturii, dar care nu avea a răspunde poeziei - ca
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
2001, Ed. Polirom. Revista de psihologie organizațională, vol. IV, nr. 3-4, 2004, Ed. Polirom. Luban-Plazza, B., Poldinger, W., Kroger, F., Boli psihosomatice în practică medicală, Ed. Medicală, București, 1996. Luban-Plazza, B., Pazzi, U., Carlevaro, Ț., Conviețuirea cu stresul - strategii de înfrânare a anxietății, ediția a II-a, Ed. Medicală, București, 2000. Mayer, J.D., Salovey, P., Emoțional Development and Emoțional Intelligence, 1997. Miclea, M., Psihologie Cognitivă - modele teoretico-experimentale, Ed. Polirom, 1999. Oancea, C., Tehnici de Sfătuire / consiliere, Ed. Vavila Edinf SRL, București
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
contestă cultul sfinților și al icoanelor (apărat în omilia la Duminica Ortodoxiei) sau importanța postului. Cazania face operă de edificare ortodoxă și de normă morală, reglementând o conduită echilibrată, între rigorile vieții creștine și ispitele pământești. „Învățăturile” oferă sfaturi de înfrânare ascetică, de îndreptare a viciilor și patimilor (lăcomia, zavistia, egoismul, lipsa credinței), de stimulare a valorilor sufletești (cinstea, milostenia, ospitalitatea) sau îndemnuri de întărire a vieții comunitare, prin apărarea celor umili contra abuzurilor celor bogați. Latura didactică a cărții, ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
și devorat de Titani 20. De aici, discipolii „stilului de viață orfic” (bios orphikos) au ajuns la ideea unui păcat (timoria, scelus) care precedă nașterea umanității, dar pe care neamul omenesc Îl moștenește. Pentru a-l ispăși sînt considerate necesare Înfrînările (apochai), din care ia naștere vegetarianismul. Acești „puritani ai Greciei”, cum au fost numiți 21, mai credeau și În metensomatoză sau reîncarnare. Avem deja, În secolul al IV-lea a.C., dacă nu chiar ceva mai devreme, un set de trăsături
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
autorul Mondenului (1736), Itaca este acolo unde ești. Dumneata, acum, cel cu Telemac,/ Laudă-ți Itaca și-al ei trai sărac./ Și al tău Salente, târg năpăstuit,/ Unde duc cretanii jalnic trai cinstit./ N-au de toate cele, au doar înfrânare, Tot răbdând așteaptă s-aibă-mbelșugare [...]/ Dar mă prind, din suflet, să primesc îndată/ Strașnică bătaie unde se cuvine,/ La Salente-n piață, fără de rușine, De-aș veni acolo să-mi cat căpătâi./ Iar tu, grădina omului dintâi,/ Ce atâta faimă ai într-
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
înrăutățiții“, neputându-și dovedi dreptatea, ci doar purtarea aiurea prin judecăți, să fie pedepsiți -„și măcar că noi de multe ori am și pedepsit pe unii ca aceștia“ -, plus să plătească „toată cheltuiala judecății“. Măsura ar trebui să aibă drept rezultat „înfrânarea unei astfel de răutăți sau mai cu dreptate spre despăgubirea celor năpăstuiți“. Arată o oarecare îngăduință celor care reiau procesul din „îndoială“. Neîncrezători în prima sentință, ei se grăbesc spre un alt departament unde-și arată „mirarea“, „îndoiala“ cu privire la valabilitatea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
trece la punerea în practică a măsurii punitive. „Am poruncit domnia mea de s-au ridicat trei zile la închisoare, cu hotărârea ca după ce va naște să se pedepsească cu bătaia la trup de față în târg pentru pilda și înfrânarea altor curve, iară acum s-au slobozit fi ind în greu iată“, așa se decide în privința Niței, dovedită că a făcut acuzații false și mai ales că de patru ani se plimbă dintribunal întribunal fără teamă. „Certare cu bă ta
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
in ceea ce privește aprofundarea Simbolului credinței care constituie temelia catehizării. Competenții trebuiau să și-l însușească nu numai în cuvinte, ci și în cuprinsul și spiritul lui. De asemenea, pregătirea lor pentru Sfântul Botez era pătrunsă de spiritul exorcismului, al înfrânării și al lepădării de la sine. La sfârșitul secolului al V-lea creștin instituția catehumenatului în forma de aici și-a încheiat menirea. Din forma ei de organizare, din principiile care au stat la baza ei și din stăruința ei întru
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
nu fie izolate, juxtapuse; să coreleze cu valorile morale; să aibă elemente de specificitate și unicitate. Lista trăsăturilor fundamentale de caracter variază de la autor la autor, dar foarte des întâlnite sunt: conștiința de sine, conștiința morală (simțul răspunderii), capacitatea de înfrânare, perseverența, curajul, tendința spre dominanță sau supunere. O trăsătură fundamentală a caracterului este pregnanța sau integrarea sa, care exprimă contrastul dintre un caracter ferm și unul oscilant, al unui om cu o conduită plină de contraste și surprize; acest aspect
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
mijloc de a ne asigura binele personal, fie ca un mijloc de limitare a înclinațiilor rele, ea se învață cel mai bine "prin observarea împrejurărilor în care omul are nevoie de ajutor și a celor în care are nevoie de înfrânare"92. În ciuda unui acord în privința empirismului, Pufendorf nu adoptă metoda lui Hobbes care determină conținutul legilor naturale prin examinarea mijloacelor care conduc la dobândirea scopul nostru particular, pentru că nu consideră că oamenii ar fi motivați doar de interese proprii 93
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
morală a poporului său. Fără îndoială că o asemenea religie, care făgăduia nemurirea celor ce o împărtășiau, trebuia să pună oarecare condiții închinătorilor ei. Aceste condiții par a se fi referit mai ales la cumpătarea în mâncăruri si băutură, la înfrânarea de la viciul beției, pe care l-am cunoscut la Traci ca păcat național. De acea Zamolxis întrunea pe ucenicii lui la niște ospețe, de unde carnea era cu desăvârșire îndepărtată și fără îndoială că și vinul trebuia să fie alungat, întrucât
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
După cum afirmă Uniunea ecuației triple: Lăsați ca vidul să fie cazanul vostru; lăsați natura să fie furnalul vostru; ca ingredient principal, luați nemișcarea; ca reactiv, folosiți liniștea; în loc de mercur, utilizați esența voastră vitală; în loc de plumb, energia voastră zilnică; în loc de apă, înfrânarea; în loc de foc, meditația. În textele taoiste, alchimia internă activată de qi gong este denumită „Unitatea Triplă” a esenței, energiei și spiritului, în timp ce metoda externă de practică folosită pentru a pune în mișcare acest proces se numește „echilibrarea corpului, respirației și
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
este cea mai puternică forță din sistemul energetic uman și, în consecință, au elaborat practici pentru stăpânirea acestei puteri pentru sănătate, longevitate și dezvoltare spirituală și pentru a o împiedica să ne determine să acționăm în moduri care sunt contraproductive. Înfrânarea totală a sexualității și a altor dorințe fundamentale, așa cum se obișnuiește în atât de multe ordine religioase, nu numai că produce frustrare emoțională acumulată ce poate erupe brusc, asemenea unui vulcan, ci îl și privează pe individ de cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
Atunci cînd pleacă la drum el tocmai săvîrșește păcatul capital nedînd drumului, căii accepțiunea originară a termenului care Înseamnă metodă. Hyperion pleacă să cucerească lumea simțurilor fără o metodă. Citit În cheie evagriano-pontică Hyperion suferă de următoarele maladii: nu cunoaște Înfrînarea enkrateia, nu are liniștea sufletului hesychia, nu are răbdare hypomone, vrea să ajungă muritor cu orice chip, Îl Încearcă slava deșartă kenodoxia, ieșirea din sine extasis phrenon care-i aduce exaltarea. Astfel, urmînd o relaționare evagriană putem spune că magul
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]