753 matches
-
bine aspectul privind atitudinea politicienilor față de mase, iar ceeea ce este paradoxal, citindu-l parcă vezi o radiografie politică a zilelor noastre, încât îți vine să exclami ,,Nimic nou sub soare!'': „Ideile conducătoare au darul sfânt de a apropia și înfrăți pe oameni, mai presus de orice deosebiri de fire, de situație, de bogăție, de vârstă: ele se poate zice că fac parte din viața religioasă a popoarelor, și sunt adică acea religie ce are de preoți pe cei mai mari
OMUL POLITIC de GIGI STANCIU în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361161_a_362490]
-
Autor: George Roca Publicat în: Ediția nr. 122 din 02 mai 2011 Toate Articolele Autorului „Râde iarăși primăvara Peste câmpuri, peste plai, Veselia umple țara C-a venit Întâi De Mai! Muncitorii au pornit Si-ntr-un gând s-au înfrățit! Și ei azi sărbatoresc Unu Mai muncitoresc ! La, la, la-la-la... !” „Unu Mai Muncitoresc” Versurile: Maria Ranteș Muzica: Ciprian Porumbescu De întâi mai, mai toți bucureștenii se îmbulzesc să plece la mare! După o iarnă lungă și rece cei din capitală
UNU MAI MUNCITORESC PE LITORALUL ROMÂNESC...! de GEORGE ROCA în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361189_a_362518]
-
voi cu mine / (...) / / între gemenele sfere? Asistăm la „taina cununiei” dintre Dumnezeu-Cuvântul și „cuvântul zburător” al poeziei : ”Dumnezeu nu este ascuns / în fiecare cuvânt zburător / trăiește o Lume a Lui de tăceri de geneză / limpede...” / Eu le-am înțeles evlavia / înfrățit cu toate vârstele / Prin ochii scăpărători / ai vieții / celor / șapte / universuri.” ( Prin ochii scăpărători) Vorbele poetice sunt „nuntite” cu lumina universului: .../ mi s-au oprit vorbele / de praf luminos/ în fereastra Universului (În fereastra universului) În „văzduhul semnelor” ( Formă și
LUPTA CU VISUL, ÎNTR-O CRONICĂ DE EXCEPŢIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360906_a_362235]
-
de frunze așterne prin parcuri, Când suflet ascultă de-ale inimii sfaturi. Doru-mi adăpostesc sub ramuri despletite, Să-l legăn cu visul din vremuri însorite. Iubirii pun zăvor în amintiri cernite, Cu ochii toamnei să scriu aduceri-aminte. Cu Regina Toamnă înfrățesc gând ruginit, Pe-a ei revenire să se facă auzit. Prin noapte nesfârșită străbat cu toamna-n gând, Să-i duc în neuitare, dorul pe tărâm sfânt. Sub pleoapa nostalgiei îmi închid iubirea, Aproape de suflet să-mi fie amintirea, Când
REGINA TOAMNĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1754 din 20 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368317_a_369646]
-
echilibru sufletesc nou: liniștea, în despuierea cu totul de lume și în dragostea aprinsă de Dumnezeu, de la Care și prin Care au primit înapoi și făptura în dragoste și în slujire. În ei frumusețea lui Dumnezeu a biruit frumusețea lumii, înfrățind și întregind totul. Știu, vom muri, dar câtă splendoare (Daniel Turcea). Dar ce înfățișări ia însingurarea la oamenii din lume, în lumea mirenilor? Însingurarea nu este bună pentru toată lumea, numai în chip teoretic. Există o predanie a însingurării chiar în
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
crâncenă a camarazilor de război și gulag contra terorii fizice și morale, Radu Mărculescu trebuia să depună mărturie și în fața oamenilor, nu numai înaintea Bunului Dumnezeu, prin volumul lucrării monumentale, Pătimiri și iluminări din captivitatea sovietică. Succesul cărții s-a înfrățit în 3 ediții succesive: 2000, 2007, 2010. Lucrarea lui Radu Mărculescu a fost prezentată în cadrul celor două simpozioane de istorie ale asociației Fantom e.V., la Berlin în 2006 și 2008, an în care este tradusă în limba germană sub
PĂTIMIRI ŞI ILUMINĂRI DIN CAPTIVITATEA SOVIETICĂ (EDITURA Editura Humanitas) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367469_a_368798]
-
către Tine vine Fericit e cel pe care l-ai ales În grădina Ta voi ieși la cules Cum cântă-n cireș roiuri de albine Doar cei fărădelege m-au biruit Nelegiuirea mea o vei curăți Sfânta biserică mă va înfrăți În lumea ce vine să fiu miruit Cu tăria Ta cel ce gătește munții Dincolo fiind încins cu putere Bucuria freamătă-n jurul frunții Tot pământul a dat roade bogate Slava Ta sfântă o simt în artere În lumea Ta
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (3) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367759_a_369088]
-
prin el existăm ca ființe împlinite și pe deplin fericite! Copilul ne confirmă o dată-n plus, acea legatură permanentă cu Dumnezeu, fără de care viața n-are sens. Și-atunci, cum să nu vrei ca să rămâi copil?! Cum să nu te-nfrățești cu sufletul nevinovat al sublimei făpturi, să te proșterni apoi în rugăciune, să mulțumești necontenit Cerului și să dai mâna fără ezitare, cu Dumnezeu? Mămici, tătici, bunici - cei ce-ați adus pe lume aceste gingașe mlădițe, trăiți din plin cu
RĂMÂI CA UN COPIL! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 152 din 01 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367196_a_368525]
-
apoi, printr-o scânteie Ce a aprins în juru-i și-ncet a ars, mocnit, M-a învățat cu dorul și gustul de iubit. Și m-am tot dus încet și-ajuns-am la Pleiade, Ce stele sclipitoare, ce bune camarade! M-am înfrățit cu ele, ne-am prins în dans de muze Și-am licărit puțin, cu poezii pe buze. Și tot mergând așa m-am întâlnit cu Luna Ce-i fără-asemănare și, evident, doar una, Cu glasul de vioară și zâmbetul de
CĂLĂTOR de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368660_a_369989]
-
CET Sud Timișoara care produce de asemenea apă caldă menajeră și agent termic folosind combustibil fosil. Viorel Baetu: Mulți timișoreni trăiesc astăzi în afara granițelor României. Ce legături aveți cu acest segment al diasporei din Germania și Austria? Gheorghe Ciuhandu: Suntem înfrățiți cu orașele Karlsruhe și Gera unde trăiesc și activează mulți concetățeni de-ai noștri. Colaborăm pe tărâm cultural cu asociațiile din Diaspora Germană precum și cu oameni de cultură și artă stabiliți în aceste țări. Chiar anul acesta la 28 mai
UN GOSPODAR CU MINTE ŞI INIMĂ! de VIOREL BAETU în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349654_a_350983]
-
și în locul ei ne-mbracă în lumină, ne copleșește cu iubire. La Bethleem Cerul s-a unit cu Pământul, îngerii au cântat mesajul păcii, văzduhul s-a luminat, păstorii s-au bucurat, magii I s-au închinat. O Bethleeme, cetate înfrățită cu cerul, în tine și îngerii ar fi dorit să locuiască, dar tu nu ai rămas și locul copilăriei Pruncului Sfânt ! Până în ziua de astăzi lumina ta nu strălucește pentru că tu ai nevoie de Cel care este Lumina Lumii și
CU GÂNDUL LA BETHLEEM de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349662_a_350991]
-
a fost adoptată Steaua lui David, simbol profanat peste un secol și jumătate de naziști și interzis astăzi în școli și locuri publice, pentru neîndoiosul și hidosul motiv că omul sfârșitului de veac și de istorie nu se mai vrea înfrățit cu cerul, nu mai caută fața lui Dumnezeu, nu vrea să asculte de poruncile Lui, nu acceptă ceea ce ni s-a oferit din Israel, din Bethleem... tocmai în țările care ar fi trebuit să-l prețuiască. După ce a cotropit și
CU GÂNDUL LA BETHLEEM de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349662_a_350991]
-
în multe culori, oraș pământesc; Noi credem Cuvântul Sfințit, cu dor așteptăm Ierusalimul ceresc ! SHALOM Shalom în curțile tale domnești, sub ziduri regești, De la noi, că venim înspre tine cu gânduri frățești; Pribegie-i cuvântul ce astăzi și ieri ne-nfrățește Nădejdea ni-i visul ce în noi și în tine trăiește. Shalom între hotarele tale, cetate înfrățită cu cerul, Că Templul așteaptă primăvara ce învinge-va gerul; Înfrăgezită mlădiță, smochin ce ai fost blestemat Pentru numai o vreme, Stăpânul nu
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]
-
curțile tale domnești, sub ziduri regești, De la noi, că venim înspre tine cu gânduri frățești; Pribegie-i cuvântul ce astăzi și ieri ne-nfrățește Nădejdea ni-i visul ce în noi și în tine trăiește. Shalom între hotarele tale, cetate înfrățită cu cerul, Că Templul așteaptă primăvara ce învinge-va gerul; Înfrăgezită mlădiță, smochin ce ai fost blestemat Pentru numai o vreme, Stăpânul nu te dorește uscat. Shalom sub milenarii măslini din grădina cu cânt, Că viața pe-aici a fost
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]
-
avers efigia lui Samuel von Brukenthal, Maestru de scaun, așezat și sprijinit de un glob pământesc (purtând însemne masonice: colan cu echer, șorț...), cu legenda „STVDIO, SAPIENTIA, SILENTIO”, are pe revers imaginea orașului Halle și trei mâini unite reprezentând ipostazele înfrățite „apărare, educare, asigurarea hranei”, și legenda „ET NON FVCATA AMICITIA QVID NOBILIVS” și, în exergă, „HALLE MDCCXLIV / D.XXIV.IVN”. Samuel von Brukenthal Samuel von Brukenthal (1721- 1803), care a studiat dreptul, filosofia și științele politice și administrative la universitățile
EXPOZIŢIA „OBIECTE MASONICE DIN COLECŢIA MUZEULUI BRUKENTHAL” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349109_a_350438]
-
Asediul toamnei și pasărea singurătății”). Amfitrionul acestei frumoase acțiuni a fost nimeni altul decât inegalabilul profesor Gelu Dragoș, costumat în portul popular specific zonei, omul de suflet care știe să dea culoare, ori de câte ori se ivește ocazia, acestor Ținuturi chiorene, veșnic înfrățite cu spațiul codrenesc. Un Laudatio tuturor celor care au facut posibile aceste momente unice. La Lucăcești. Sursa:Izvoare Codrene Referință Bibliografica: Localitatea maramureșeana Lucăcești a îmbrăcat strai de sărbătoare / Radu Botiș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1293, Anul IV
LOCALITATEA MARAMUREŞEANĂ LUCĂCEŞTI A ÎMBRĂCAT STRAI DE SĂRBĂTOARE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349318_a_350647]
-
a îmbolnăvit de o boală gravă, incurabilă, și, cu două luni înainte de sfârșitul anului, n-a mai venit la ore. Soțul ei, d-l Sheffel, încerca s-o suplinească. Însă el era din alt aluat decât distinsa sa soție. Era înfrățit cu băutura, nu puteai avea bază în el. Se zicea că în viața lui a mai fost dascăl la o biserică, știa de acolo felurite cântece. Tot el ne-a învățat să cântăm imnul țării de atunci „Te slăvim, Românie
ÎNVĂŢĂTORUL SHEFFEL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1347 din 08 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349420_a_350749]
-
lui Ghica de pe Grui”, „Învârtita lui Cula”, „Hodășeanca”, „A lui Zdup”, „De-a lungul”. Un cântec drag inimii lor și spectatorilor este și „Crești pădure și te-ndeasă” pe care îl reproducem cu ajutorul lui Dan Ioan, membru al ansamblului, un tânăr înfrățit cu viața muntelui de care se desparte cu greu toamna când coboară turma la iernat și care plânge de bucurie primăvara când revine cu oile la păscut: „Crești pădure și te-ndeasă/ Numai un loc de casă lasă-mi,/ Loc de-
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
îngânându-mi cântece ciudate, aduse, pe aripa vântului și a pescărușilor, de pe tărâmuri îndepărtate, purtând în clepsidra versurilor aromele exotice ale acelor ținuturi. Devin fluidă ca argintul viu și mă preling de pe stâncă în valurile ce clipocesc la baza ei, înfrățindu-mă cu ele. Încerc să deprind muzica lor și taina croșetării dantelei ce îmbracă piciorul stâncii, să le descifrez dansul tainic când se contopesc cu țărmul și, să învăț topirea în Infinit precum cristalul de sare în apa mării... Sunt
MEDITAŢIE LA MALUL MĂRII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361845_a_363174]
-
alături ne vor izbăvi. Sunt un cuvânt din sfânta noastră Rugă, Un mic simbol al forței ce ne-animă În lupta contra celor ce subjugă A Țării și a Neamului lumină. Sunt lângă voi copac și voi pădure De trunchiuri înfrățite-n rădăcini Copaci ce nu ne temem de secure, Murind lăstari vom da și noi tulpini. Sunt frate pentru voi, frăția Iubirii de moșie și de Neam Ne va lega pe veci cu România Și tot ce mișcă: sânge, râu
RUGĂ FĂRĂ SFÂRŞIT – CEL MAI LUNG POEM COLECTIV PENTRU CARTEA RECORDURILOR A AJUNS LA 7000 DE STROFE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361818_a_363147]
-
terrestres (Fructele pământului ), trecând pe la I.L. Caragiale și sfârșind cu Publius Ovidiu Naso, autorul volumului “Epistolae ex Ponto “. Capitolul 7: “Codul de conduită al masonilor “ sunt cuprinse aforisme despre această instituție, ce este un ordin inițiatic ai căror membri sunt înfrățiți prin idealuri comune morale.Și care depun jurământul pe Biblie, Coran, Dao de Jing, Vedele hinduse și Tripitaka budistă. Aceștia au ca prim cod în decalogul lor; “Adoră-l pe marele Arhitect al Universului “, sfătuindu-ne că:” Dacă fratele tău
CUGETAREA-ESENŢA FILOSOFICĂ A EXPRIMĂRII UNUI ADEVĂR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362063_a_363392]
-
înconjoară lumea! Mă dor oamenii din mătase de porumb, made OMG-Monsanto...mă doare Tutunul și fumul de Iarba Mate! Mă doare că nu pot eu să-i trezesc pe zeii adormiți, să-i înviorez pe demonii trândăviți și să-i înfrățesc cu îngerii necunoscuți! Mă doare laptele smuls din țâța copilului mort al altor mame genetice ce vin acum spre noi din cer în toate sensurile posibile, să se întâlnească cu celelalte atlantide blonde, telepatice și nebune, care ies acum din
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 4 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362022_a_363351]
-
anumite lucruri cunoscute, sau măcar în competința de învățare, a cimpanzeilor. Între tradițiile românești se află și opera literară „Moș Ioan Roată și unirea” în ea este atestat negru pe alb că țăranul român nu acceptă mintal asocierea. El se înfrățește cu dracul spre a trece puntea, dar să-și ajute colegul la muncă sau la traversarea unei situații mai dificile nu poate. Asocierea este baza societății și chiar a naturii. Abia după ce a înmugurit întreaga pădure se simte venirea primăverii
TELEENCICLOPEDIA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365947_a_367276]
-
Umbrele trecînd în valuri,Toamna poartă și-a deschis.... III. RELIGIA MEA, de Lucia Tudosa Fundureanu , publicat în Ediția nr. 1530 din 10 martie 2015. Religia mea e să fac pace. Religia mea e să iubesc, Să nu înșel, să înfrățesc, Și pe orfani să ocrotesc, Așa e bine, așa-mi place. Că mă numesc creștin șunt mîndru Și nu impun părerea mea.. Și nu caut ceartă, vorba rea, Și rău nu fac la nimenea. Ca lină-i vorba, lin e
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]
-
pace-mi place a trăi. Nu-mi place a ma război. Căci am primit un duh ce iartă. Creștinu-n lume Pacea poartă. Citește mai mult Religia mea e să fac pace.Religia mea e să iubesc,Să nu înșel, să înfrățesc,Si pe orfani să ocrotesc, Așa e bine, așa-mi place.Că mă numesc creștin șunt mîndruși nu impun părerea mea.. Și nu caut ceartă, vorba rea,Și rău nu fac la nimenea.Că lină-i vorba, lin e cîntul
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]