761 matches
-
parcursul furtunos al deceniului de sfârșit euroasiatic de mileniu secund: (I) Lugoj - situația locală în contextul general al României (cu 11 capitole / subcapitole: «Istoria orașului Lugoj»; «Cartierele municipiului Lugoj»; «Școlile și liceele din Lugoj»; «Actuala conducere a municipiului Lugoj»; «Orașe înfrățite cu Lugojul» etc.); Partidul Comunist Român (cu 11 capitole / subcapitole: «Congresele Partidului Comunist Român»; Situația social-politică în decembrie 1989...»; «Nicolae Ceaușescu - biografia unui dictator» etc.); Organele de represiune : Securitatea (cu opt subcapitole: «Securitatea, o instituție după model sovietic»; «Arhivele Securității
MONOGRAFIE A REVOLUŢIEI VALAHE ANTICOMUNISTE DIN 1989 ÎN ARIA LUGOJULUI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1496126570.html [Corola-blog/BlogPost/370596_a_371925]
-
o lume în care superficialitatea și vulgaritatea, promovarea nonvalorii au atins cote îngrijorătoare.” Scriitorul Radu Botiș, în generiozitatea sa a publicat de-a lungul celor șase ani scriitori din arealul Codru-Chioar, dar și elevi, în special din zona Ulmeni. Fiind „înfrățită” cu revista tipărită și blogul „Izvoare codrene”, noi îi dorim mult succes în continuare, colaborări fructuoase, să meargă pe aceeași linie privind calitatea și subiectele abordate, iar în august 2018, cam pe la sfârșitul lunii gustar să ciocnim un pahar de
LA MULŢI ANI, „SLOVA CREŞTINĂ”! de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 by http://confluente.ro/radu_botis_1408786661.html [Corola-blog/BlogPost/376478_a_377807]
-
2016 Alai Mâinile vântului mângâie duios Pletele lungi ale câmpului, Fredonând tandru și melodios Simfonia de iubire a începutului. Pleopele ierbii-s unduitoare Sub palmele adierii seninului... Bat timid la porțile de soare, Pline de lumină ale răsăritului. S-au înfrățit florile-n tăcere, S-aducă în privire colț de rai... Să-nmiresmeze lumea în simțire Cu-al vieții veșnice sublim alai. Cluj Napoca 26 aprilie 2016 Referință Bibliografică: Ecou etern de viață / Marina Glodici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1944
ECOU ETERN DE VIAŢĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 by http://confluente.ro/marina_glodici_1461754841.html [Corola-blog/BlogPost/381918_a_383247]
-
Publicat în: Ediția nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului CUBURI E prea devreme să închidem jocul Și prea târziu să mai schimbăm cutume, Când regulile sunt făcute-anume Să întrețină flacăra și focul. Când fericirea poart-același nume, Se înfrățește iarăși cu norocul, Iar omul bun, care sfințește locul E chiar mai mult de-atât, o-ntreagă lume. Speranța, înainte de ne iese Și tabla vrea din nou să o deschidă, Cu alte cuburi sau cu-aceleași piese, Destinul încercând să
CUBURI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/leonte_petre_1480409406.html [Corola-blog/BlogPost/372973_a_374302]
-
niciodată, demult, pe vremea poveștilor adevărate, că de n-ar fi, nu s-ar mai povesti, de când făcea plopșorul pere și răchita micșunele; de când se băteau urșii în coade; de când se luau de gât lupii cu mieii de se sărutau, înfrățindu-se; de când se potcovea puricele la un picior cu nouăzeci și noua de oca de oțel și s-arunca în slava cerului de ne aducea povești; de când se scria musca pe perete, mai mincinos cine nu crede; când iepurii purtau
MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1441200818.html [Corola-blog/BlogPost/377968_a_379297]
-
semănat, cu ploi leneșe, picurate, cât să încolțească bobul și cu vânticele blânde zbicind pământul înaintea altei ploi... Iarna venise cu plapumă de nea, la timp, chiar înainte de gerul ăl mare. Ca niciodată, parcă! Iar, în primăvară, soarele măsurat se înfrățise cu ploile, ridicând verdele grâului vânjos, crescându-l repejor ca peria de țesală, împuternicit să facă din floare spic bogat... Și omul mângâie cu privirea greutatea spicelor. Pe măsură ce înainta cu secera, îl învăluia un miros de pâine proaspătă, tocmai scoasă
ŞOIMUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 by http://confluente.ro/angela_dina_1407004320.html [Corola-blog/BlogPost/376494_a_377823]
-
Lia Zidaru Publicat în: Ediția nr. 2252 din 01 martie 2017 Toate Articolele Autorului Încolțește îmbrățișarea în gândurile albe, însorite, dezăpezite de așteptare! Creștem în ea punctat, sub verdele redefinirii de sine! Suntem mai puternici, mai conștienți, mai frumoși, mai înfrățiți în asta primăvară! S-a topit renunțarea rece și înmugurește colțul ierbii din privirea vie! Culoarea toată se răsfăța în seva ce clocotește prin capilarele frăgezimii. Iar primul fluture, galben, născut parcă din lumina, înfrunta vremea și descrie ziua curajului
1 MARTIE de LIA ZIDARU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 by http://confluente.ro/lia_zidaru_1488404665.html [Corola-blog/BlogPost/381017_a_382346]
-
le-ai părăsit niciodată, cu ce altceva îți condimentezi activitatea literară? - Îmi plac mult ,,lansările de carte’’, îmi place să cunosc autorii, poeții, scriitorii, îmi place să-i ascult, să mă bucur de realizarile lor, să leg prietenii, să-i înfrățesc pe cei din locuri diferite din țară( zilele trecute am cunoscut pe Ion Dodu Bălan la o lansare de carte de la Biblioteca Metropolitană). Fac parte de șapte ani din ,,Asociația Universul Prieteniei’’ care are în componența ei scriitori de pe toate
CARTEA CU PRIETENI- INTERVIU REALIZAT DE MARIN IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ioana_voicila_dobre_1396454248.html [Corola-blog/BlogPost/341864_a_343193]
-
într-un anumit fel. Lumea greacă, dincolo de estetismul ei senin și de hedonismul afirmat, era profund măcinată de prezența durerii în lume, prezență pe care filosofii căutau s-o explice, s-o accepte sau s-o evite. Erosul grec era înfrățit cu moartea, hedonismul era, de fapt, "expresiunea unei dorinți crescute și împuternicite de golul rece al durerii". Împotriva acestui estetism festiv și fals, cinismul grec era o sfidare a suferinței, fără să fie o rezolvare a ei. Cinicul nu aducea
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ by http://confluente.ro/Filosoful_si_ganditorul_crestin_nae_i_stelian_gombos_1340604283.html [Corola-blog/BlogPost/358178_a_359507]
-
în jurul a 5.000 franci, ceea ce însemna foarte mult! S-a stins din viață de curând, acolo în Saint Gervais-ul amintirilor lui nea Mitică... Nu i-a putut uita vreodată pe acești oameni, pentru că toți cei cu care s-a înfrățit erau de o calitate ireproșabilă, el i-a iubit și i-a stimat tot timpul. Cum să poți uita un om ca Vasile Țâra, bistrițeanul îndrăgostit de carte, după cum bine am arătat într-un capitol dedicat lui în exclusivitate? Erudit
ÎNTOARCEREA LA SAINT GERVAIS (CAPITOLUL XXII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Intoarcerea_la_saint_gervais_capitolul_xxii_.html [Corola-blog/BlogPost/357282_a_358611]
-
Lumina din lumină ce pururi o să ardă, // A patriei icoană ce nu o să mai doară. Ruga iubirii voastre e bocet în cetate, / Ofrandă pentru țară din versuri ce jelesc / Mormântul neputinței când soră lângă frate / Abia mai plâng atunci când se-nfrățesc, / Nemaidoinindu-și dorul în graiul românesc” (A patriei icoană). E uimitor, însă, cum coexistă și se împacă destul de bine, poezia patriotică, cea de dragoste și cea socială în palmaresul lui Romeo Tarhon. Și cum, limbajul, uneori frust al poemelor de
MĂSURA DE NECTAR A POEZIEI. RECENZIE LA CARTEA LUI ROMEO TARHON ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI by http://confluente.ro/Masura_de_nectar_a_poeziei_recenzie_la_cezarina_adamescu_1337844378.html [Corola-blog/BlogPost/347052_a_348381]
-
cu întrebarea mută, despre vină și un răspuns de dat, nu mâine ... AZI ! Gem fierăstraie puse pe tăiere, să umple pungile nesățioase trecând prin porțile de priveghere deschise abuziv, cu mite grase. Rămân doar cioturi pe versanți care acum, se înfrățesc cu norii. Degeaba jalbe duse spre-adresanți ! Sunt orbi sau surzi, ori trădători notorii. Bucegii plâng cu lacrimi în șuvoaie când vin furtuni și nu pot fi oprite. Ce grozăvii ne mai aduce-o ploaie rupând zăgazuri, drumuri pietruite ? Atâtea locuri
CINE „PLĂTEȘTE” ?! de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/dorel_danoiu_1476799873.html [Corola-blog/BlogPost/369352_a_370681]
-
gol. Nimei n-a știut vreodată cine și de unde este. Poate îl mai așteaptă acasă cineva să se întoarcă. Alături de el erau doi nemți: unul avea falca de jos zdrobită; celălalt —un copil frumos, blond —era lovit în inimă. Îi înfrățise moartea. Mergem, mai departe. Câți vor ajunge până la capăt? Suntem atât de singuri, de uitați în tragedia noastră“... „În stânga a început azi dimineață să bată tunul. Ai noștri încearcă să ajungă la creastă (am sângerat și vom sângera pentru toate
70 DE ANI DE LA MOARTEA POETULUI EROU ION ŞIUGARIU de ION DUMITRU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_dumitru_1422769149.html [Corola-blog/BlogPost/376116_a_377445]
-
o corolă a bucuriei: îmbujorarea, tresărirea, mângâierea, emoția, șoapta, ecoul, refrenul, cântul, doar atunci când nemărginirea a odrăslit în inimă, când graiul se toarce în fuiorul mierii rugăciunii de taină și când crucea Cuvântului e aurită de grâul spicelor dacice mănoase, înfrățite în grăirile înțelepciunii prisositoare de bine, adevăr și iubire. Frumusețea este un drum senin, auriu desprins de pe streașina cerului pe care se brodează Verdele de brocard al Primăverii Imperiale, care așteaptă în prag solii Astrului înrourați în Ziurelii bălai, cu
DESPRE OMUL FRUMOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1493617590.html [Corola-blog/BlogPost/381058_a_382387]
-
jertfei, în cinste și dreptate, în iubire și iertare urcând înălțimi ancestrale de neatins. Neamul înfloritor din Carpați prin sufletul său mare, nu s-a plâns niciodată de greutăți, de amenințări, de invazii. Natura l-a slujit fidelă și credincioasă, înfrățindu-se. Cerul s-a pogorât pe pământul binecuvântat înmiresmându-i truda. Totul părea cucernic, rugător, impunător. Neamul Acela curat în gândirea dreaptă, primenit prin bunătate, înălțat prin vigoare, semeț prin autoritatea suveranității sale, păstorește ancestral cu țesătură din fibră voievodală
DESPRE OMUL FRUMOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1493617590.html [Corola-blog/BlogPost/381058_a_382387]
-
aține aproape zilnic și numai atunci când pleoapa nopții bate ritmul oboselii extreme - pentru a mai putea îngriji de lighioanele din ograda și curtea proprie, adierea pâlpâitului de fitil al lămpii se strecoară vânturând aerul curat și rece al odăii, se înfrățește cu penumbra în dunga firului încheiat ce parcă joacă îndrăcit, fără astâmpăr. Pe un ecran nevăzut, personagiile de pe carpetă sau de pe flanelul de lânică începute în după amiaza asta se înfiripă o legendă, țesută și coniventă cu miracolul mișcărilor de
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 by http://confluente.ro/Taranca_din_muscel_.html [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
te crucești. Te doare mintea. Dar mai mult, te doare inima. Am trăit mai multe regimuri. Nici unul nu a fost atât de înverșunat. Poate doar comunismul, la începutul lui glorios, cănd prigoneau și arestau românii pentru că nu voiau să se înfrățească. În fine, haosul e în floare. Românii s-au împărțit. Pe același trotuar stau și cei pentru și cei contra. Sunt buni, sunt răi? Sunt amestecați. Din te miri ce, se iau la harță. Sar scântei. Iese tămbălău. Nici ei
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 by http://confluente.ro/Cel_care_separa_tableta_cezarina_a_cezarina_adamescu_1345587459.html [Corola-blog/BlogPost/355238_a_356567]
-
spre universal am aflat și calea spre cugetul și sensibilitatea aceluia care contemplă sculpturile mele. Și el va adăuga, prin propriul lui spirit, frământat, trezit spre frumos, o mulțime de impresii, de sugerări creatoare. Și va colabora, si se va înfrăți cu mine în acele clipe. Îmi va îmbogăți creația.” Un fel de replică, scrisă la distanță în timp, pentru cel ce „știe să vadă” este concluzia lui J. Bergier: „ Pentru cine stie să vadă, coincidentele poartă vesminte de lumină”. Zoe
PUTEREA TAINICĂ A CUVÂNTULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 510 din 24 mai 2012 by http://confluente.ro/Puterea_tainica_a_cuvantului_elena_armenescu_1337850369.html [Corola-blog/BlogPost/347049_a_348378]
-
către Tine vine Fericit e cel pe care l-ai ales În grădina Ta voi ieși la cules Cum cântă-n cireș roiuri de albine Doar cei fărădelege m-au biruit Nelegiuirea mea o vei curăți Sfânta biserică mă va înfrăți În lumea ce vine să fiu miruit Cu tăria Ta cel ce gătește munții Dincolo fiind încins cu putere Bucuria freamătă-n jurul frunții Tot pământul a dat roade bogate Slava Ta sfântă o simt în artere În lumea Ta
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (3) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 by http://confluente.ro/aurel_m_buricea_1430349663.html [Corola-blog/BlogPost/367759_a_369088]
-
este vorba numai de aport și performanțe, ci și de modul cum este gestionată activitatea instituției de către Doctor în științe medicale, general Vasile Cândea, cardiolog, omul de știință, cercetătorul și OMUL, prin existență, activitate și operă, însuși un model care înfrățește demnitatea și onoarea cu spiritul național și universal. Chiar și în aceste condiții vitrege, „funcționând în regim de avarie” cum a subliniat domnia sa, Academia Oamenilor de Știință din România rămîne fidelă principiilor sale, instituțiilor care prin realizările lor contribuie la
GALA PREMIILOR de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Academia_oamenilor_de_stiinta_din_romania_gala_premiilor.html [Corola-blog/BlogPost/350467_a_351796]
-
Autor: George Roca Publicat în: Ediția nr. 122 din 02 mai 2011 Toate Articolele Autorului „Râde iarăși primăvara Peste câmpuri, peste plai, Veselia umple țara C-a venit Întâi De Mai! Muncitorii au pornit Si-ntr-un gând s-au înfrățit! Și ei azi sărbatoresc Unu Mai muncitoresc ! La, la, la-la-la... !” „Unu Mai Muncitoresc” Versurile: Maria Ranteș Muzica: Ciprian Porumbescu De întâi mai, mai toți bucureștenii se îmbulzesc să plece la mare! După o iarnă lungă și rece cei din capitală
UNU MAI MUNCITORESC PE LITORALUL ROMÂNESC...! de GEORGE ROCA în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 by http://confluente.ro/Unu_mai_muncitoresc_pe_litoralul_romanesc_.html [Corola-blog/BlogPost/361189_a_362518]
-
de umbre De-ți va fi dat să mai auzi Potop de vorbe grele Privirile să le ascunzi Cu-n braț de micșunele De-i auzi un cânt duios Când vântul e rapsodul Eu pe-un tărâm neprietenos M-oi înfrăți cu glodul Când vei afl a c-am tipărit Coperta cărții mele Deduce-vei că s-au sfârșit Durerile rebele CÂND AM VENIT ACASĂ Când am venit acasă nu mai aveam uzine, Primeam totul de-a gata de la o Uniune
CONDAMNAREA (POEME DE REVOLTĂ) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_condamnarea_p_virgil_ciuca_1375945845.html [Corola-blog/BlogPost/364332_a_365661]
-
mai mulți ani Ionuț-Cătălin Florea are muzeul lui memorial în comuna I.C.Brătianu. Cu un bust din bronz, pe măsură, amplasat în curte, înconjurat de flori, de castani și de alți pomi fructiferi. Aici locuiesc păsările cu care s-a înfrățit artistul. Și ele vin să-i țină de urât. Ciripitul lor seamănă cu rugăciunile mamei. Și ale copiilor de la Școala din sat, „Ion Creangă”. Am scris despre Ionuț-Cătălin Florea două cărți. Le-am prezentat la casa lui memorială, în 7
DOUĂ MEDITAŢII DESPRE ARTĂ, VIAŢĂ ŞI MOARTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/Doua_meditatii_despre_arta_viata_cezarina_adamescu_1337366065.html [Corola-blog/BlogPost/358832_a_360161]
-
urcând pe rând, prin harul Duhului și prin faptele lor deosebite în Ceata Sfinților Aleși. Tânărul Vasile a legat o prietenie memorabilă cu un alt tânăr tot de viță aleasă, tot din marele Neam tracodac, Grigorie și împreună s-au înfrățit spiritual cu cel mai mare Dascăl ortodox al lumii, viitorul patriarh al Constantinopolului, Sfântul Ioan Gură de Aur, tot din stirpea de aur a Tracodacilor, din care provenea și dumnezeiescul Pavel-Ucenicul cel mai Mare al lui Iisus Hristos. Cei trei
UCENICI, MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI DACOROMÂNI AI SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1420113417.html [Corola-blog/BlogPost/372834_a_374163]
-
Peisajul îngeresc, Dă trăirilor fior! Portocalii din castele Și cireși de luna mai, Plini de gânduri și mistere, Plâng spre noi cu flori din Rai! Se purifică Pământul! Se îmbracă-n haina albă! Amorțește-ncet cuvântul, Admirând podoaba dalbă! Orizontul înfrățește Albul cu un cer senin, Semn că totul se unește Pentru viață și destin! Referință Bibliografică: Se purifică Pământul ! / Virginia Vini Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1466, Anul V, 05 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Virginia
SE PURIFICĂ PĂMÂNTUL ! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/virginia_vini_popescu_1420426640.html [Corola-blog/BlogPost/352234_a_353563]