410 matches
-
la fel de imprevizibilă ca Ahmad, iar Jina nici măcar nu era acolo. Fusese o scăpare, ba chiar o prostie din partea ei să traiască atât timp fără să-și facă un plan pentru cazul în care avea să rămână singură. Știi ce e înfricoșător ? a zis Irene. Ar fi putut să continue cu multe lucruri - cu felul în care lumina aurie se stingea brusc în cenușiul apusului, cu faptul că frumusețea durează așa de puțin, cu ideea că devotamentul și prietenii sunt lucruri rare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
să rămână pe loc. Își iubise soțul, dar nu destul. Își adora copiii, dar aceștia erau niște creaturi minunate, separate și deseori indiferente. Copiii ei nu erau responsabili de fericirea lui Alice. Gândul că doar ea era singura responsabilă era înfricoșător, mai terifiant decât noaptea. Alice a așteptat s-audă din nou foșnetul și chiar l-a auzit venind dintre copaci, departe de râu. A făcut un pas, apoi încă unul. Tresărea la fiecare pocnet de crengi, dar sărea tot înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
înseamnă pentru tine căsnicia noastră ? Jina s-a întors către el. Căsnicia noastră ? Câteva priviri pline de subînțelesuri și o aventură prost gândită ? Oare chestiile astea chiar contează ? Eu habar n-aveam ce făceam atunci. Dumnzeule, îți dai seama ce înfricoșător ? Eu m-am îndrăgostit de ideea de tine. N-am avut nici cea mai vagă idee că nu puteam să renunț la tot și că persoana care mă iubește într-adevăr nu mi-ar cere să fac asta. Nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
Tu ar trebui să fii următorul stadiu al ciclului, următorul purtător de flamură, Hercule urmându-i lui Atlas. Trăind, suntem prinși în iureșul morții. — Și dacă refuz? întrebarea ieși pe neașteptate de pe buzele pline de cicatrici ale lui Vultur-în-Zbor. E înfricoșător atunci când megalomania îți dă ocol. — Tu ești următoarea viață a păsării Phoenix, repetă Grimus. Moartea Phoenixiană. — Cum să refuzi? întrebă Grimus după o pauză. Gândește-te la viața ta. Vei vedea că am modelat-o exact în acest scop. într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
ureche, apoi mi-am frecat degetele soioase de scaunul de la birou, ca să mă curăț. Mă bătea la cap un „minimum“, adică o persoană care investește doar suma minimă de un milion de dolari În departamentul meu și care era deci Înfricoșător de solicitant și de orientat spre detalii, așa cum clienții de patruzeci de milioane de dolari nu sunt niciodată. —Doamnă Kaufman, vă Înțeleg sincer Îngrijorarea În legătură cu ușoara tendință descendentă a pieței, dar dați-mi voie să vă asigur că totul e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
la Neculai Bicleanu echipa a stat trei ceasuri din lumina iernii. Bătrînul alterna muțenia cu un clătinat din cap după care rînjea cu dinții albi. Nu poftise pe nimeni să șadă, dar nici nu dăduse pe nimeni afară. Era ceva înfricoșător în purtarea lui de animal încolțit în vizunie. Cînd și ultimul dintre lămuritori obosi, din odaia alăturată țîșni inspectorul. Pesemne șezuse cu urechea la crăpătura ușii. Era un domn prezentabil, cu cravată și sacou kaki. De frică, fața sa frumoasă
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
pic de os, numai carne și un fel de zgârci În loc de șiră...”. Vinul li se urcase la cap și toți trei se simțeau ușori și veseli, cum stăteau pe spate, cu mâinile sub cefe. Băură iară. Gropanul nu mai părea Înfricoșător. Era prietenos, mic, aproape neînsemnat. „Ia zi, băi, Lică, le-ai văzut pe profesoare dezbrăcate?” „Ce mai Întrebi? Te cred și eu că le-am văzut. În afară de alea bătrâne, toate s-au dezbrăcat ca să stea la soare pe cearceafuri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de pe terasă. Îmi plimbam privirile și aveam impresia că descopeream lucruri pe care nu le văzusem niciodată. Ele fuseseră, totuși, acolo de când mă știam. Acuma se zăreau mici, neînsemnate și prăfuite. Peste drum de Bufet, biserica nu părea deloc așa Înfricoșător de Înaltă cum era În urmă cu un deceniu și jumătate. Atunci turlele acoperite cu tablă mi se vădeau enorme, mă temeam chiar că, Într-o zi, piloții avionului care stropea culturile n-ar mai fi putut să le ocolească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
un târșâit. Se Întoarse scurt și dădu cu ochii de artistul și profesorul Foiște, care se ducea spre casă sprijinindu-se Într-un baston. Fața rotundă și roșie zâmbea cu Încântare, lăsând să se vadă câțiva dinți rari, Îngălbeniți și Înfricoșător de lungi. „Dragul meu, dragule, ce bine Îmi pare că te văd! O mulțime de lucruri am aflat despre tine, dar, bineînțeles, nu m-am grăbit a le da crezare. Mai mult: adineaori m-am Întâlnit cu Odraslă, ceea ce Înseamnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
maluri). Oameni. Dar arătau altfel. Până în ziua aceea văzusem oameni cu chipul blând, cu zâmbetul întipărit pe buze. Nou-veniții ne speriau prin asprime și înfățișare. Erau duri, cu mâinile bătătorite, cu hainele transpirate și murdare, iar ceea ce era și mai înfricoșător la ei erau bărbile albe, încărunțite sau negre, care le treceau de brâu.Lipovenii. Așa îi numeau oamenii satului. -Nu vă fie frică de ei. Sunt și ei oameni. Au venit să câștige un ban. Îi scot nevoile din bordeie
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
te-am auzit intrând, am șoptit. ― Mi-ai spart codul? țipă Maria smulgându-mi telefonul din mână. Nu cred că mai avea rost sa mint. ― Eram doar... ― Băgăcioasă și enervantă, știu. Așa Încruntată și nervoasă cum era, Maria arăta aproape Înfricoșător. ― Îmi pare rău. Dar ai fi putut să-mi povestești și mie, am adăugat timidă. Ea tăcu pentru o clipă. ― Ce să-ți povestesc, Alisia? Întrebă dur. Am râs ușor. ― Nu e evident? Maria Își dădu ochii peste cap și
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
am Întors arăta foarte bine. Adi era Îmbrăcat În negru și purta inelul acela care-mi plăcea la nebunie. Era prima oară când Îl vedeam cum părul lung și Întunecat desprins. În combinație cu ochii lui albaștri gri, arăta puțin Înfricoșător. ― Bună, vampirule. ― Alisia! Adi mă cuprinse Într-o Îmbrățișare prietenească. ― Arăți grozav. ― Mersi, am spus. Și tu. Maria zâmbi În timp ce Adi veni să o sărute pe păr. ― Singure acasă? Întrebă Adi. ― Da, râse Maria. Miracolele chiar se Întâmplă. Înainte să
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
și era un ger de crăpau pietrele, așa că, până și în pat, puteam să port bluze pe gât cu mâneci lungi. Pe parcursul celor două zile, am avut numai vise îngrozitoare. Mi-a revenit visul meu favorit, acela cu „e cineva înfricoșător în camera mea, iar eu nu pot să mă trezesc“. Un vis în care - surpriză! surpriză! - în camera mea era cineva, cineva care mă amenința și care-mi voia răul. Și când încercam să mă trezesc ca să mă apăr, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
am dat seama că mi se pusese un nod în stomac. —Janey, arată ca o casă a ororilor! Helen părea impresionată. La drept vorbind, eram puțin îngrijorată. Chiar trebuia să arate ca o casă de nebuni? Casa arăta și așa înfricoșător, dar, ca să fie și mai rău, era împrejmuită de un zid înalt de piatră și de un pâlc des de brazi. Nu m-ar fi surprins să văd și niște lilieci zburând împrejurul turnurilor proiectate pe fundalul unei luni pline
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Ești mulțumită, senină, împăcată cu tine însăți? Nu eram sigură ce voia să spună. Nu-mi puteam închipui cum ar fi fost dac-aș fi fost mulțumită sau senină, dar, și mai important, nu voiam să mă simt așa. Suna înfricoșător de plictisitor. Sunt bine, am spus rar. Sunt perfect fericită cu excepția unor lucruri care trebuie schimbate... Cam ca tot restul, gândul ăsta m-a lovit în plex. Viața mea sentimentală, cariera, greutatea, finanțele, fața mea, trupul meu, înălțimea, dinții mei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
de ce Brigit a crezut că era biletul de adio al unui sinucigaș, a spus Josephine. —N-am vrut să mă sinucid, m-am bâlbâit eu. Te cred, mi-a răspuns Josephine. Dar chiar și așa, aproape c-ai reușit. E înfricoșător, nu-i așa? Josephine mi-a zâmbit, apoi m-a pus să fac biletul să circule prin toată camera. La ședința de grup de după-amiază, am făcut o ultimă și disperată încercare de a mă scutura de eticheta de dependentă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
mă gândeam mai bine, adevărul era că n-o văzusem niciodată pe Dawn tulburată și, de obicei, ea era direct în bătaia focului lui Vivian. O altă parte din mine îi admira profesionalismul neclintit. O parte din mine îl considera înfricoșător. Asta ar trebui să fie tot, a spus ea vioaie, după ce am terminat de împărțit cărțile lui Phil. — Pot să rămân să mai discut cu tine și alte câteva probleme? a întrebat-o Lulu pe Vivian când strângeam dosarele ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
fi fost... ei bine, destul de jenant. Randall era un tip mai tradițional. Când pot să te văd? m-a întrebat Bea. Acum? Am aruncat o privire prudentă către inbox-ul care stătea să dea pe-afară. Aveam dosare peste dosare - era înfricoșător cât de multă treabă aveam pentru săptămâna aia, iar amenințarea lui Vivian, în legătură cu cartea lui Luke, făcea ca totul să-mi pară și mai urgent. Dar voiam, cu disperare, s-o văd pe Bea. și pe Mara, care fusese așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
serios. Până la urmă, nu chemi oameni de care nu îți pasă în vizită, nu? Mai ales când stau în celălalt capăt al lumii. Nu. Cu toate astea, nu-mi vine să cred ce repede evoluează lucrurile între noi. E aproape înfricoșător. Și totuși nu vreau să încetinesc. S-ar putea să fie dragoste adevărată, așa că de ce să nu mă las purtată de val? —Ai putea să-ți scrii scenariul în camera mea liberă, continuă el. Am un birou mare, foarte drăguț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
așa o vreme, privind spre iureșul Londrei de sub noi. Nu‑mi vine să cred că am de gând să las în urma mea toate astea, pentru a mă duce să locuiesc într‑o țară străină. E incitant și minunat, dar puțin înfricoșător. — Chiar crezi că am să‑mi găsesc de lucru acolo? îl întreb, cum fac de fiecare dată când ne întâlnim, de o săptămână. Chiar crezi că o să reușesc? — Bineînțeles că ai să reușești. Pare atât de sigur pe el și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
numit uneori haschichiyoun, „fumători de hașiș”, pentru a-și arăta disprețul; anumiți orientaliști au considerat că descoperă În această noțiune originea cuvântului „asasin”, care a devenit, În numeroase limbi europene, sinonim „cu ucigaș”. Mitul Asasinilor a devenit astfel și mai Înfricoșător. Adevărul este altul. Conform documentelor care ni s-au transmis de la Alamut, lui Hasan Îi plăcea să-și numească adepții Assassiyoun, adică cei credincioși lui Assass, „Temeiului” credinței, și acest cuvânt, greșit Înțeles de călătorii străini, a părut să aibă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
carabina Într-o mînĂ și păstrînd puțină distanță față de apă. De-acum Începuse să vîneze. — E un pîrÎu tare ciudat, spuse soră-sa. — E rîulețul cel mai mare pe care l-am văzut În viața mea. — E adînc și destul de Înfricoșător pentru un pîrÎu. — Se tot varsă-n el izvoare noi. Și tot sapă pe sub maluri. Apa e Îngrozitor de rece, Piticot. Bagă mîna să vezi. — Ooo, făcu soră-sa. Te amorțește. — Se mai Încălzește puțin cînd se ridică soarele. Da’ nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
bruni și cenușii, înhățară astronava. ― Fiți atenți la mizeria asta. Dedesubt cred e nasol. La fel ca Dallas, Ripley cugeta. Undeva în acest infern de culori întunecate, sub ei, o altă navă urla. la intervale regulate, un apel disperat, uman, înfricoșător. Toată această galaxie lipsea din hărțile lor astronautice , așa că mai întâi trebuia să fie prelevate eșantioane de atmosferă și de scoarță, să le studieze proprietățile și să vadă în ce măsură aceste elemente au provocat catastrofa. Totuși, pentru Dalas, era pur și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
respectați legile NATURII și folosiți organele sexuale numai pentru perpetuarea speciei, la fel cum fac celelalte ființe de pe Pământ. Profesorul universitar și rectorul Institutului Agronomic Iași, Mihai Răvăruț (în anul 1961) a spus: „Nu încălcați legile Naturii. Natura se răzbună înfricoșător.” Natura elimină pe cei ce-i încalcă legile. Cei ce încalcă legile Naturii se îmbolnăvesc și mor. Când te hotărăști să te căsătorești, trebuie să-ți pui întrebarea: De unde voi lua banii necesari locuinței și celorlalte cheltuieli ? De la rude și
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
am simțit imaterial. Seara mi-a dat telefon. Mi-a spus că nu-i nimeni acasă la ea și că sta pe întuneric. Mi-o închipuiam, mică și sidefie, în casa aceea cu mobilier greoi, care trebuie să fi arătat înfricoșător pe întuneric. Mă ruga s-o iert, îmi spunea că totul se terminase între ea și el (dar însuși faptul că evita să-i rostească numele și că folosea în loc acest el atât de semnificativ dovedea contrariul; la fel, pentru
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]