7,890 matches
-
Și asta e posibil. Dar eu, ca ziarist, cîtă vreme nu am făcut o anchetă din care să reiasă o asemenea concluzie, n-am dreptul să ignor prezumția de nevinovăție. Oricît de gras ar fi un subiect, nu-mi pot îngădui să-l tratez ca și cum aș fi portavocea Poliției. Chiar dacă anchetatorii din România ar fi infailibili " ceea ce nu se prea întîmplă " și tot trebuie să-mi păstrez o minimă precauție față de ei. Fiindcă nu se știe niciodată dacă acuzatorul nu greșește
Verdictul dinaintea verdictului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12710_a_14035]
-
câtorva importanți scriitori români de azi, în stilul nărăvaș și obraznic pe care noua democrație tinde să-l impună libertățiii de expresie". Chiar așa se și întâmplă. în numele dreptului la opinie acordat oricui ("stropșitoarele voci din public"), revistele prea des îngăduie terfelirea oricărui nume, acțiune "simptomatică pentru accentuata depreciere în conștiința publică a noțiunii de scriitor, devenit tot mai mult victima familiarității agresive a anonimilor mediocri și semidocți". Pe de altă parte, există realitatea de neocolit a colaboraționismului multor scriitori, a
Foiletonul de sâmbătă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/12660_a_13985]
-
fără milă și domnind discreționar asupra unei mase amorfe de "tovarăși" ce nu crâcnesc atâta vreme cât mai e ceva de furat prin fabrică sau pe câmp. Imputările sunt valabile, dar incomplete. Toți acești indivizi s-au comportat dictatorial pentru că le-a îngăduit-o sistemul. Or, sistemul e administrat, așa cum îl vedem astăzi, de câțiva oameni ce nu par să-și dea seama că sunt principalii culpabili pentru umilirea partidului. În principal, e vorba chiar de Adrian Năstase și (scuzați metafora!) alter-ego-ul său
Grobienii dansează menuet by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12691_a_14016]
-
pe care-l făceam era importul cultural, l-a supravegheat; dar de la 1880 înainte ce facem? Import cultural. ș...ț De unde însă pînă la 1880 ne dădeam seama de acest fenomen și îl supravegheam, astăzi orgoliul nu ne-o mai îngăduie, aducem cultură fără control, și atîta tot. Deviarea deci a criticei culturale spre critica literară a fost una din cele mai mari pagube ale culturii românești." Deși s-ar părea că s-au făcut progrese după 1848, în realitate am
B. Fundoianu și literatura română by Constantin Pricop () [Corola-journal/Journalistic/12702_a_14027]
-
ce-i fusese acordat era scurt. Se naște aici o problemă: a făcut bine Monica Lovinescu " prima, de altfel, care s-a confruntat cu problema în cauză - publicând aceste Agende literare? Ea singură mărturisește că a "șovăit îndelung înainte de a îngădui și înlesni publicarea" lor. Ezitare pe deplin justificată și pe care o argumentează fără a ocoli probabilitatea "interdicției decurgând natural din discreția autorului extrem de avar cu destăinuirile de orice natură ar fi fost ele.ș...ț Am avut oare dreptate
Agendele literare ale lui E. Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12703_a_14028]
-
din el se îmbrăca în nevăzute, solemne haine de sărbătoare, fapt pe care, dacă erai capabil, numai îl intuiai, fără a fi ispitit să-l constați printr-o palpare concretă a privirii. Individualitatea era singura exaltare pe care și-o îngăduia Lovinescu, singurul relief pe care îl impunea percepției celorlalți. Era unicul său imperativ social. O viață întreagă Lovinescu a fost și a rămas un individualist. Un individualist de incontestabilă majoră calitate. Individualismul său avea prestanța pasului imperial care calcă peste
Agendele literare ale lui E. Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12703_a_14028]
-
prezența în sufletul și cugetul meu. Desigur, a spune "adevăratul" Lovinescu e un fel de a te exprima. Nimeni nu are căderea de a deține acest adevăr, altcum decât ca o afișare simbolică a propriei subiectivități, încărcate de iubire. îmi îngădui să subliniez că nu îl idealizez câtuși de puțin pe eroul aprecierilor mele. îl consider însă prin prisma neîncetatei lupte cu sine, pentru a-și depăși păcatele de care era în bună parte conștient. Această luptă e cel mai înalt
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
am văzut vreodată pe cineva dintre cei prezenți să-și permită gestul. Dreptul părea să aparțină exclusiv amfitrionului care, totdeauna amabil, nu ezita să-ți împlinească dorința. Ceea ce împărtășesc eu cititorului se reduce strict la perioadele când circumstanțele mi-au îngăduit să pășesc pragul imobilului din Bulevardul Elisabeta. E posibil ca impresiile mele să nu aibă decât o acoperire parțială. Pot însă și invoca certitudini indiscutabile, nu lipsite de un anumit pitoresc al întâmplării. Astfel, tâmplarul bibliotecii lui Lovinescu avea să
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
posibil trecătoare - ieșire din minciuna festivistă a creației literare; reacția unor foști activiști de partid evrei care "se dezmeticesc" și vor să emigreze în Israel numai după ce primesc ei înșiși cîte un picior în fund. Păcat că spațiul nu-mi îngăduie să mă opresc asupra lor.
Părinții și copii by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/12798_a_14123]
-
al fanteziei, sau în mod nepăsător, cu dezinvoltură? Cu o logică sistematică și calculată, sau, dimpotrivă, cu o deliberată lipsă de sistem? în felul în care era țesută o minciună, Yoel vedea un soi de ferestruică, de vizor, care îți îngăduia să arunci o privire în personalitatea mincinosului. La birou, Yoel era poreclit Detectorul de Minciuni Ambulant. Nu izbutea să vadă partea amuzantă a unei minciuni. Sau chiar a unei farse inocente. Nu gusta nici măcar obișnuitele păcăleli de întîi aprilie care
Amos Oz - Să poți cunoaște o femeie by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12765_a_14090]
-
Gheorghe Grigurcu Sub raportul speculației, Alexandru Paleologu se dovedește a fi un inconformist sagace și tenace. Cîtuși de puțin cuprins de apatie, d-sa pare a-și găsi în incredulitate resurse energetice care îi îngăduie a revizui vastul repertoriu de locuri comune și prejudecăți cu care ne confruntăm în mod curent. Circumspecția d-sale e voioasă, cîrtire e bonomă, ca a unui ins robust moralmente, urmărind un țel pozitiv. în temeiul unui bun simț fie
Glose la Alexandru Paleologu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12851_a_14176]
-
Institutul Francez/British Council/etc. De data asta, am fost mai mult decât plăcut surprinsă să găsesc filmul de debut al lui Scorsese la închirieri (nu e încă la vânzare) pentru prețul modic de 70000 de lei. Așa că, iubite cetitoriule, îngăduie-mi să scriu doar despre el, DVD-ul meritând o întâmpinare cu surle și trâmbițe. E imposibil să vizionezi lungmetrajul Who's That Knocking at My Door? (DVD-ul păstrează titlul original fără a oferi o variantă românească) neavând conștiința
Scorsese îți bate la ușă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12266_a_13591]
-
știi mai mult decât îți oferă lectura directă a textului. Mircea Eliade e unul dintre acei mari scriitori prin care se regenerează puterea de seducție a ficțiunii. O ediție critică Mircea Eliade este, fără îndoială, un imperativ cultural major. Îmi îngădui să mă opresc pentru câteva considerații la nuvela Secretul doctorului Honigberger, apărută în volum alături de Nopți la Serampore - ambele publicate pentru prima dată în 1940. Vor fi note introductive pentru o posibilă lectură, ale cărei argumente și conotații pot fi
Puterea de seducție a ficțiunii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12306_a_13631]
-
și Ťteorieiť sale"), să prezentăm cîteva din propozițiile teoretice de la care se revendică Ion Bogdan Lefter. Risipite în destule din paginile de "aplicație" (ni se vorbește, într-un rînd, despre o paradoxală "cronică a operei concrete ca exercițiu abstract"), ele îngăduie un "du-te vino" necurmat între receptarea curentă a literaturii și doctrina literară. Cea dintîi o confirmă pe cea de-a doua și invers. Căci o teorie dezlipită de viul estetic riscă a deveni nu doar fastidioasă, stîngace în raport cu acest
Trei decenii de critică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12304_a_13629]
-
totuși în multe privințe deficitar, asupra căruia la momentul potrivit urmează să revin. Am extras din informațiile pe care mi le-a oferit Șerban ceea ce mi s-a părut esențial. în totalitatea lor colectivă ele constituie un testimoniu care îmi îngăduie să reconstitui preocupările și zbaterile universului mental al lui Ion }uculescu, în lunga perioadă de suferință și speranță neîmplinită care i-a precedat decesul. Ceea ce par a fi simple înșiruiri sunt de fapt un mesaj transmis posterității.
Un proces de conștiință – Țuculescu pe patul de suferință by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/12339_a_13664]
-
În România, spre deosebire de civilizațiile avansate, filozofia și științele n-au jucat roluri importante în conturarea culturii publice, rămasă pe mâna "literatorilor". Miza pe expresivitate, în dauna profunzimii, preeminența "frumuseții" în fața "inteligenței", subminarea disciplinei de-o umoare mereu cârcotașă n-au îngăduit decât o evoluție lipsită de armonie interioară, nașterea unui corp de idei gata îmbătrânit, fără flexibilitate și, finalmente, inutil. H.-R. Patapievici reproșează revistelor de specialitate absența polemicii de idei și a pasiunii. Acest lucru s-ar explica prin decalajul
Mission: Impossible by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12345_a_13670]
-
din echipa forte a lui Năstase nu pare să fi rămas decât sulful unor amintiri coșmarești. Până și pe bietul Agathon l-au exilat la Comisia electorală centrală, să numere, probabil, palmierii de pe coridoarele instituției. Dacă nu li se va îngădui să falsifice numărătoarea de la computer, dacă urnele mobile vor fi supravegheate cu atenție, pesedeii pot să-și ia adio de la putere. Și chiar dacă vor rămâne în scaune, știu că rămân contra voinței populației care-i detestă. La câte amăgeli au
Să nu ne iluzionăm by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12367_a_13692]
-
apariția pe fundalul unui tradiționalism îngustat și etatizat, patriotard, pe cînd junii clujeni de mai tîrziu s-au manifestat într-un climat de liberalizare, în care, fără a se suspenda, instanțele de veghe ideologică "au dat drumul" esteticului și au îngăduit într-un anume grad "sincronizarea" culturală cu Occidentul, demonizat pînă atunci cu excepția unor irelevante eșantioane "progresiste". Ca urmare, pe de o parte nu mai exista un real pericol "sămănătorist", iar pe de altă parte "criteriile fundamentale" indicate de dl Poantă
Un "cronicar" al Echinoxului (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12373_a_13698]
-
cu profesorii. Numele lor, extrem de rare, sunt pomenite cu ocazii destul de neplăcute. Jignit de tupeul elevului indolent, profesorul de desen îl pedepsește cu asprime. Ciepliński, în schimb, cel de polonă, se arată înțelegător cu bravada juvenilă a discipolului care-și îngăduie să aprecieze disprețuitor pe unul dintre cei mai mari poeți romantici ai Poloniei: "Juliusz Slowacki, acest hoț care a furat din Byron și Shakespeare și n-a fost în stare să inventeze nimic". Este adevărat, la polonă, Gombrowicz este strălucit
Centenar Witold Gombrowicz – "Un nebun răzvrătit" by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12363_a_13688]
-
lui Nicolae Iorga din "Sămănătorul", în mai multe episoade, considerându-l, chiar în 1904, pe Mihail Sadoveanu "mai puternic decât toți cei mai tineri prin bielșugul producției sale fără pripă și fără zăbavă, liniștită și sigură, prin mlădierea care îi îngăduie să înfățișeze viața supt toate aspectele ei". E adevărat că N. Iorga nu avea simțul valorii, lăudând în egală măsură pe toți scriitorii din grupul sămănătorist. Despre articolul cu titlul Doi povestitori: Vasile Pop și Mihail Sadoveanu, în care Iorga
Centenarul debutului sadovenian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12402_a_13727]
-
Mircea Mihăieș Solicitat de-o tânără reporteriță să fac, într-o frază, portretul-robot al politicianului român, m-am referit la două din trăsăturile de căpetenie ale acestuia: lăcomia și nesimțirea. Spațiul nu mi-a îngăduit să le menționez pe celelalte: vulgaritatea, prostia, lipsa de caracter, analfabetismul și câte vor mai fi fiind, cam din același registru. După cum nu m-am referit la eventualele " oricum minime " excepții. Sistemul după care se ajunge în parlament, labirintul de
Democrația ca o mlaștină by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12440_a_13765]
-
chiar înainte de-a începe campania electorală. În aceste condiții, speranța rămâne tot electoratul. Dezvăluirile și scandalurile de presă vor atinge cote apocaliptice, arătând încă o dată iresponsabilitatea și micimea morală a multora din personajele publice de la noi. Fluiditatea evenimentelor nu îngăduie nici un fel de previziune asupra a ceea ce se va întâmpla nici măcar peste câteva minute. Continui să scriu la acest articol la o zi după anunțul retragerii din cursă a lui Stolojan și deja avem o declarație-șoc a lui Traian Băsescu
Mahalaua Armani by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12417_a_13742]
-
înlocuit cristalinul, ceea ce reușește fără probleme de cele mai multe ori, dar, ca la orice operație pe ochi, mai există și eșecuri. Iar dacă operația n-ar fi reușit? Cenușiul acela din timpul zilei, care uneori, în lumina puternică a soarelui, îi îngăduia să mai distingă o siluetă, ar fi dispărut și el. Aflînd care e riscul, bătrîna doamnă îl acceptă. Fiica ei se interesează, după un consult pregătitor, care ar fi costul operației, în afară de ceea ce acoperă asigurările de sănătate. Asigurările nu dau
Un miracol by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12459_a_13784]
-
vezi din nou e tot ce poate fi mai de nedescris. Aproape ca și cum te-ai mai naște o dată. Fericirea acestei femei aproape că m-a oripilat la gîndul că a depins de un cristalin pe care nu și-l poate îngădui oricine - și ea n-a știut asta - sau că, dacă n-ar fi existat doi oameni inimoși care i-au făcut rost de un medicament care nu se cere, și-ar fi putut pierde vederea din nou. n P.S.: Cu
Un miracol by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12459_a_13784]
-
urmă cu câteva seri, cam pe când domnul Emil Constantinescu se chinuia cu zâmbetu-i inegalabil să-l convingă pe scepticul și îndărătnicul Robert Turcescu că între 1996-2000 corupția era o "zgâtie de fată" adăstând în hohote de plâns să i se îngăduie intrarea la Cotroceni, vine Haralampy la mine și, din ușă, zice declamativ: -"Când privesc zilele de-aur a scripturelor române", îmi vine să renunț la telespectatorie, să iau pe după umeri vreun Cro Magnon cu belciug în nas, blugi franjurați și
Poetul C.Haralampy și Monstrul din Montreal by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12458_a_13783]