619 matches
-
Acasa > Literatura > Proza > CONTOPIRE - 25 - TOAMNĂ AMEȚITOARE Autor: Mirela Stancu Publicat în: Ediția nr. 2089 din 19 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Frunze îngălbenite se adunau la colțurile trotuarelor. Se iscase un vânt domol, care doar le amețea de colo colo. Norii se adunau, nehotărâți, pe cerul de un albastru obsedant. Tăcuseră și vrăbiile. Doar zgomotul pașilor grăbiți pe alei mai brăzda fonic liniștea
TOAMNĂ AMEȚITOARE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382345_a_383674]
-
soarelui Se deschide o carte se rupe o filă O mană nevăzuta o închide la loc. De cealaltă parte dansează idei Alunecă secundele în ceas zilele în an Ochiul înghite noaptea Cu orologiu cu calendar. Am cules dintre îngeri filă îngălbenita O pictez cu cuvinte Scriu numele meu. Singură Lacrima caută ochiul Alunecă în cascadă Urca pe colina gurii Și urlă. În sfârșit se întorc stelele Că pui chemați de cloșca Fiecare pe cerul lor Întunericul își deschide cortina Aplaudam zori
ZORI NOI de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382627_a_383956]
-
Acasă > Poezie > Vremuri > FIRULE DE IARBĂ Autor: Emilia Amăriei Publicat în: Ediția nr. 2050 din 11 august 2016 Toate Articolele Autorului Firule de iarbă, am o vorbă-ați spune, Unde mi-ai fost verde, pe care pământ? Că-i îngălbenita pajiștea de vânt, Și tu stai, buratic, într-o altă lume. Unde-mi ești pădure ce țineai haiducii Sub umbrarul rece, de ciocoi ascunși, De-o mâna haină sunt copacii tunși, Și-n poalele tale nu mai cânta cucii. Unde
FIRULE DE IARBĂ de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383879_a_385208]
-
o răcorești cu roua zării, Iar cartea amintirilor, cu aripa ta o închizi. Dar eu rămân pe insula pierdută, În marea zbuciumată a dorinței Și caut micuța stea demult căzută, Pe țărmul nostalgiei și-al speranței. De răsfoiești al vremurilor îngălbenite pagini, Acolo vei găsi iubirea, prizoniera sufletului tău, Brodând cu fir de dor al amintirii margini, Scriind cu lacrime pagina trecutului, din nou. Tu pescăruș pribeag!În dimineașa asta n-ai venit, Lacrimile și tristețea, de mine te-au îndepărtat
TU PESCĂRUȘ! de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382848_a_384177]
-
copilăriei, cei care n-au făcut acolo ucenicia vieții! Pentru mine, ești crâmpei din existența mea, scenă, decor și figurație pentru comedia tragică a copilăriei, strâns legată de amintirile, când voioase, când duioase, când dureroase, ale acestei copilării. Printre filele îngălbenite ale cărții vieții, am găsit, strivite și decolorate, câteva biete flori, culese de pe maidanurile și din răzoarele grădinii copilăriei mele. Lung, privesc spre ele ochi-mi îmbătrâniți. Să fie iluzia pe care o dă oboseala căutăturii, ori e de vină
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92465_a_93757]
-
fluiere. Lovise În plin. Ajuns În stradă, aerul răcoros i se furișa pe sub gulerul răsfrînt al cămășii, Înfiorîndu-i plăcut pielea spatelui și brațele Încă tinere, iuțea pasul, ba chiar alerga să prindă din mers troleibuzul. Îl așteptau dosarele cu foi Îngălbenite, cu praful așternut peste decretele acelea care reprezentaseră, cu treizeci de ani În urmă, o autoritate căreia oamenii trebuiseră să i se supună. În depozitul lung cu rafturi metalice, luminat, din loc În loc, cu becuri slabe sub abajururi de tablă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
21. Pentru evitarea accidentelor datorită camuflajului după lăsarea Întunericului cetățenii vor folosi lanterne sau nasturi fosforescenți. Art. 34, paragraful 5. Toți cetățenii nearieni vor fi mobilizați la curățatul zăpezii și alte operațiuni privind curățenia și salubritatea orașului. Și un fluturaș Îngălbenit, rupt la un colț, pe care se putea citi un singur rînd „Juden unerwünscht!“. Unde auzise el expresia asta? Da, acum Își amintea. Sigur, de la Algazi. Ce om curios a trăit o viață Întreagă din mila rudelor și a vecinilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
vechi, moștenire de familie, dopuri, cuie, o jumătate de curea, o mască mică, neagră de la un revelion, o decorație ruginită pe care scrie „Iubiți cartea“ și dedesubt, „Fruntaș În producție“. Le scoate pe toate și la fundul sertarului, sub hîrtia Îngălbenită, dă de un plic. București, 17.3.1971 Stimată doamnă Superba indecizie trecută și prezentă funcționează ca un metronom, ne apropie iar absențele. Orgolios pînă la exasperare, trăiesc cu voluptate aceste momente pe care o intuiție de animal cultivată cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
rire de l’idiot.“ — Trebuie să plec, s-a făcut tîrziu. Mi-e teamă să nu trezesc bănuieli. Mai rămîi, nu mi-ai spus nimic de cețurile din portul Le Havre, de vioara mea. La geamuri sînt tot perdelele alea Îngălbenite și praful... Mai ții minte cum Îți scriai numele pe el? Apropo, ce mai face Antoine, Îmi promisese că-mi trimite... de ce taci? Îmi ascunzi ceva. Nu mai pot! Nu mai vreau! Te-am mințit. N-am trăit niciodată acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
dimensiunea unei scări de biserică. Iar dimineața, tot orașul se ruga să nu lovească vreun trăsnet în biserica lor neterminată. Așa trăiau ei. Cele trei săli ale galeriei ocupau mai tot podul. Acolo erau așezați sub sticlă pașii de dans îngălbeniți ai lui Eberhart, nimic altceva. De la prima până la ultima privire invidioasă a lui Engelhard, toate mărite și înrămate. Și o ladă plină cu negative zgâriate și gândaci înmulțindu-se cu frenezie. Când am urcat ultima oară acolo, știam deja în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
șocat faptul că, după intervenția mea, nu a mai rămas în viață nici una. Așadar, din uvertură lipseau tocmai cele ce ar fi constituit circumstanțele unei copilării obișnuite. Bucuria descoperirilor, a mirărilor, a misterelor. De pildă, să aprinzi în septembrie frunzele îngălbenite ale nucilor de pe malul lacului cu o lupă dezgropată din adâncul vreunui sertar prăfuit. Sau să developezi, în niște soluții puturoase, de unul singur, imaginea latentă, ca apoi să observi cum se albește totul la lumină, pentru că ai fixat-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
și voiam să le văd mai îndeaproape. Când am luat pachetul am văzut patru adâncituri roșii în partea cărnoasă din palmă, făcute fără îndoială cu propriile unghii. în jurul semnelor proaspete mai erau și altele, vânătăi mai vechi de aceeași formă, îngălbenite și vineții. Judy avusese dreptate. Claire avea într-adevăr un temperament tare năvalnic. 8tc "8" Nu aveam de ce să mă grăbesc acasă; după-amiezile de duminică sunt mizerabile dacă nu ai companie sau vreo ocupație. Așa că am rămas în Castle Road
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
a tăiat respirația. Inima a început să-mi bată cu putere, vrând să-mi iasă pe gură. Îmi venea să vărs, parcă terorizată de spirite nevăzute. Fusesem neatentă din nou? Nimerisem într-o zonă periculoasă privind o imagine veche? Fotografia îngălbenită mă arăta tânără, între doi bărbați. Țineam brațele pe umerii lor, semănam cu o pasăre ciudată, cu aripi din corpuri omenești. Îmi aminteam fragmente despre acea clipă prinsă din zbor, voci, râsete reținute și cuvintele: Tu ești îngerul nostru păzitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
care plecase după cocaină (pe drum mi se spusese că Hirghe nu se droghează, că el doar vinde cocaină). În spatele ușii se afla o veche pianină, care nu putea fi deschisă decât pe jumătate. Clapele pianinei semănau cu niște dinți îngălbeniți. Pe suporturile așezate în partea de sus a pianinei se ridicau niște lumânări roșii, spiralate și poleite cu punctișoare aurii; luminările erau înclinate în direcții diferite (din cauza suporturilor prea largi) și li se vedeau capetele albe ale fitilelor. Mai departe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
-i țărîna ușoară - discutînd despre Rusia, despre Dumnezeu, despre revoluție și moarte, despre femei, despre cai, despre artilerie.) Cărată În ranițe militare, citită și răscitită, acea carte mai păstra ceva din strălucirea de altădată a celebrei ediții. Pe paginile-i Îngălbenite rămăseseră dungi ale unghiilor și amprentele degetelor fostului proprietar - poate singurele sale rămășițe pămîntești. X compară cele două cărți. Chiar la Începutul cărții anonime dădu de un pasaj care i se păru cunoscut: „Ce le țin În frîu pe aceste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
sau un roman, o lucrare de drept roman sau un studiu de ihtiologie sau mai știu eu ce, oricum ceva trebuincios lui, dăduse de o lucrare oțioasă, pe care o Înghite praful și o roade mucegaiul, În ale cărei file Îngălbenite se insinuează cenușa uitării, Încît ajunge să semene cu o urnă de gînduri moarte. Astfel cugeta cititorul descumpănit. CÎnd Întîmplarea, destinul și timpul se vor afla Într-o constelație favorabilă, interferența acestor trei forțe se va proiecta peste acea carte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
ceasuri Îndărătul unei tejghele știe s-o facă. — Bună ziua, am intonat eu cordial. Nu știți, casa familiei Aldaya e Închisă de mult? M-a privit de parcă l-aș fi interogat În privința cvadraturii cercului. Omulețul Își duse la bărbie două degete Îngălbenite care te făceau să presupui că avea o slăbiciune pentru țigările Celtas fără filtru. Am regretat că nu aveam la mine o cutiuță de tutun, pentru a mă băga pe sub pielea lui. Am scotocit prin buzunarele scurtei, căutînd ceva bun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
ultimei imagini văzute, despre care se spune că se Întipărește În ochii celor aflați pe moarte. Dar nu găsi decât o cavitate Întunecată. Ridurile adânci de pe frunte și de la colțurile gurii Întredeschise, prin care se Întrezărea o dantură incompletă și Îngălbenită, ca și asprimea pielii marcate de trecerea vremii, Îi indicau vârsta Înaintată. Poate din cauza veșmintelor, Îi reveni În minte chipul orientalului de pe galeră. Tot bătrân și, ca și acesta, curmat de o moarte nenaturală. Totuși, trupul bărbatului din fața sa apărea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Clara i-a povestit multe despre ea În seara respectivă. Fusese foarte hărțuită de la șaisprezece ani, iar educația ei Încetase abrupt, o dată cu huzurul... Scormonind prin biblioteca femeii, Amory a găsit un volum gri, hărtănit, din care a picat o foaie Îngălbenită. A desfăcut-o, uitând de discreție. Era o poezie scrisă de Clara ca elevă, despre un zid sur de mânăstire Într-o zi plumburie și o fată cu pelerina umflată de vânt care ședea pe el, gândindu-se la o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
ani În urmă. I se părea straniu că, dintr-un rând de morminte ale soldaților Uniunii, doar două sau trei Îl Îndemnau să se gândească la iubiri moarte și la iubiți morți, când și ele erau asemenea celelalte până la mușchiul Îngălbenit ce le năpădea. Mult după miezul nopții, turnurile și turlele din Princeton au devenit vizibile, cu câte o lumină Întârziată arzând ici și colo și din limpezimea Întunericului s-a auzit brusc un dangăt de clopot. Clopotele au continuat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
nu ridici bine un capac oarecare, că se și răspândește imediat un miros neplăcut care‑și face meseria: miroase urât. Nimic nu se aruncă, totul trebuie să rămână aici și să depună mărturie despre murdăria sa și a locatarilor. Îmbrăcăminte îngălbenită, veselă spartă, jucării, aparate de gimnastică, suveniruri din colțuri îndepărtate ale țării, hârtii, lucruri moștenite, diverse aparate pentru diverse activități, și printre toate acestea viața îngălbenită, distrusă a patru persoane, doi adulți și doi adolescenți. Rainer vrea să iasă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
să rămână aici și să depună mărturie despre murdăria sa și a locatarilor. Îmbrăcăminte îngălbenită, veselă spartă, jucării, aparate de gimnastică, suveniruri din colțuri îndepărtate ale țării, hârtii, lucruri moștenite, diverse aparate pentru diverse activități, și printre toate acestea viața îngălbenită, distrusă a patru persoane, doi adulți și doi adolescenți. Rainer vrea să iasă la lumină, indiferent unde, într‑un spațiu deschis sau într‑un apartament mai luminos în care, pe cât posibil, să nu existe altceva decât oțel și sticlă; dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
Între două vârste, Îmbrăcat Într-un costum șifonat, a trecut pe lângă mine și mi-a explicat: — Ăia sunt o adunătură de fricoși care-și vând trupurile homosexualilor mai În vârstă. Bărbatul ducea sub braț un teanc foarte gros de ziare Îngălbenite, niște ediții mai vechi din Wall Street Journal. Nimeni nu-și pune problema că s-ar putea Îmbolnăvi de SIDA. Nu crezi că e deplorabil? a adăugat el Întorcându-se spre mine. Nu știu, am răspuns. — Din când În când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
Toate motivele dezvoltate mai târziu, pentru ei sunt date în acest grandios preludiu. Astfel vedem oameni de primul rang, ca Dedekind (cel dintâi editor al operelor lui Gauss), Felix Klein și colaboratorii lor: Bachmann, Paul Stäckel, Schlesinger, plecați peste paginile îngălbenite și enigmatice ale vestitului Tagebuch, angajați într-o acțiune supraomenească, de reconstituire a unui continent scufundat. Spectacolul e dureros dar nu lipsit de o anumită măreție. Da, virtualitățile din opera lui Gauss au o acțiune mai vie decât achizițiile sale
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
coautori, invitând la meditație, la „frământare”, la găsirea unor răspunsuri scormonite în adâncul inimii sau al cugetului Și, în același timp, o invitație la răsfoirea multor altor pagini, căutând dizertații și argumente despre astfel de provocări intelectuale, pagini care, deși îngălbenite, au „sfidat” timpul măsurabil. Referință Bibliografică: Maria Apetroaiei - cronică la „Sfidează timpul!” de Maria Cozma și Vasile Popovici / Valentina Becart : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 981, Anul III, 07 septembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Valentina Becart : Toate
MARIA APETROAIEI – CRONICĂ LA „SFIDEAZĂ TIMPUL!” DE MARIA COZMA ŞI VASILE POPOVICI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364366_a_365695]