3,183 matches
-
deformantă a anti-disidentului Limonov, actor el însuși în bufoneria est-comunistă, capătă ceva indulgent și foarte uman. Priviți la televizor, cu o detașare de care l-am fi bănuit mai degrabă pe occidentalul Carrère, cei doi par niște simpli bătrâni „hăituiți, înghesuiți în colțul unei încăperi oarecare, nedormiți, ajutându-se unul pe altul să înfrunte moartea, ne-au dat o irepetabilă reprezentație demnă de tragediile lui Eschil ori Sofocle” (p. 280). Dincolo de încărcătura sa polemică, acest pasaj este unul dintre multele exemple
„Adevărul“ despre Limonov by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2443_a_3768]
-
Barbu Cioculescu Privit pe fereastră, anul cel nou, cel mai înghesuit din viața contemporanilor, căci stă pe muchia mileniului, pare destul de asemănător cu cel care tocmai a trecut - cel puțin așa cum se anunță. De la geam, vezi un ins căzut pe gheață, cum se readuna cu dificultate, pe când la televizor, unde au
După revelion by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18193_a_19518]
-
Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Bihor, care au venit să verifice reclamația funcționarului, declarând că băiatul ei a fugit de acasă și nu știe unde se află.Polițiștii l-au găsit însă pe copil într-un dulap din bucătărie, înghesuit în spatele unor pungi de făină, în pielea goală, plin de vânătăi, zgârieturi, și cu o plagă deschisă sub ochiul drept.Băiețelul a fost preluat de un echipaj medical și transportat inițial la Spitalul Municipal Beiuș, iar de acolo la Spitalul
Copil bătut crunt de mamă şi găsit de poliţişti într-un dulap by Brinzica Ioana () [Corola-journal/Journalistic/21476_a_22801]
-
călătorii oftează îndelung. Trenul de Pietroșița merge atât de lent către Gara de Nord încât pasagerii ar putea citi lejer o carte întreagă. În București, din cauza dorinței călătorilor de a coborî cât mai repede, ieșirile au fost blocate de cei care se înghesuiau să iasă și aveau foarte multe bagaje. Pe tabela de marcaj, la rubrica de întârzieri, cifrele cresc din ce în ce mai mult. Devine un obicei pentru Calea Ferată în a schimba în fiecare zi mersul trenurilor. Seneca afirma că „oricare ar fi durata
„Moartea călătorului”, de CFR S.A. by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/21920_a_23245]
-
e publicată cu o literă care sfidează ochiul cititorului celui mai devotat al acelei rubrici, necum al celui care nu e un fan al autorului ei din ziua de luni. Apropo de ceasul pomenit, la moaștele Sfintei Parascheva s-au înghesuit trei prezidențiabili - Iliescu, Roman și Isărescu. Înghesuială consemnată de mai toate cotidianele centrale, cu diverse accente. Cel mai exact ni s-a părut cel din CURENTUL: Liber cugetătorul Iliescu, pe urmele călugărului Vasile. * O afacere care stă să explodeze e
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16691_a_18016]
-
fie acest Inventar, ci mai degrabă un Memento mori. Și așa a și fost din capul locului: un jurnal sui-generis, ieșit dintr-o criză de încredere: un jurnal în care un norod întreg de personaje, fără speranța unui nume, se înghesuia în încercarea disperată de a se izbăvi de blestemul anonimatului cu complicitatea mea." Așadar, nu jurnal propriu-zis, ci recondiționarea notelor de laborator ale unui scriitor. Romanele lui Alexandru Sever (Cezar Dragoman, Cercul, Impostorul sau Cartea morților) au generat, în momentul
Jurnalul ca inventar by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16731_a_18056]
-
Oricărui prostănac lovit cu leuca i se face loc în puzderia de "talk-show"-uri, de unde împărtășește vulgului ambetat marile sale descoperiri științifice. Muieri despletite, în privirea cărora citești nebunia, sunt proclamate "vizionare mistice", iar în jurul lor cohorta de "paranormaliști" se înghesuie adorator mai ceva decât la statuia Sfintei Bernardette. Nu mai vorbesc de realizatorii emisiunilor de televiziune. Parcă au turbat cu toții, ahtiați după reclame electorale și după subiecte al căror senzaționalism oligofren îi face să crape de râs și pe copiii
Autoritarismul de bodegă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16778_a_18103]
-
ori aranjori scufundați în cețurile vizionarismului levantin, precum Valeriu Stoica, încurcăreți-descurcăreți de teapa lui Meleșcanu, ca să nu mai vorbim de ultima achiziție a lotului de prezidențiabili, Marian Munteanu, în chimirul căruia sclipește, alături de hangerul "Mișcării", stiletul tăcut al măgurenismului, se înghesuie la votul românului ce, altfel, n-are decât două aspirații: mașină pe gratis de la Bingo și o partidă de sex cu fetele de pe coperta "Playboy"-ului. Se rostesc atâtea aberații și se fac atâtea permutări, încât nici măcar competitorii nu se
Autoritarismul de bodegă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16778_a_18103]
-
a studiat inițial raporturile pe care Jefferson, unul din părinții fondatori ai Americii, le-a avut în 1787 cu Societatea galo-americană din Parisul de la sfîrșitul Vechiului Regim. Așa a căzut peste figura unui jurnalist strălucit și poligraf plin de datorii, înghesuit de poliție pentru editări clandestine, pe nume Brissot, care-l fascinează și-l determină să se ducă la Orléans. în arhivele orașului, descoperă dosarele lui Lenoir, polițaiul care-i urmărea pe scriitori la mijlocul secolului XVIII, de care am vorbit în
Un american la Paris by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16834_a_18159]
-
ciudate" și "Neprevăzutul"), s-a ales și Marele Premiu: Dayim ("Unchiul"), regizat de turcul Tayfun Pirselimoglu. Un film tandru situat undeva între Arizona Dream și Micul prinț, al cărui principal merit e că strînge în 14', fără aerul că ar înghesui secundele unele într-altele, o poveste densă pe care o vedeam la fel de bine și într-un lungmetraj: cea a unui bărbat ciudat - văzută cu ochii nepotului său de 11 ani - care niciodată nu iese din casă, umblă doar în pijamale
Cinematograful în Evul Mediu by Mihai Chirilov () [Corola-journal/Journalistic/16881_a_18206]
-
a fost în cele din urmă fatală președintelui. Omenește vorbind, lucrurile sunt de înțeles. Să ne amintim că, până pe ultima sută de metri a campaniei electorale, nici țărăniștii, nici liberalii și nici marile personalități ale opoziției nu s-au prea înghesuit să pună umărul la victoria fostului rector al Universității din București. A fost un sprijin cam în dorul lelii, exact cât să nu spună că l-au sabotat. Să fim onești și să recunoaștem că tot greul campaniei l-a
La adio (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16888_a_18213]
-
cîntat al/ cocoșilor și ce era de făcut altceva - după alte și alte/ trei nopți de alfabet prăbușit/ ce ar fi fost de făcut/ decît să îți iei rămas bun de la iolanda decît să/ îți storci (puțin) de alcool prietenii înghesuindu-i în/ micuțul automobil cu tabla cabrată/ decît să strivești/ acceleratorul în căutarea unei zile încă neexplodată" (lică, pictatorul, subsemnatul). Unele jocuri (de cuvinte, de versuri, de poeme) sînt însă excesive, ieșind din decorul poetic. Alcătuiesc "eclipsele" spontane ale conștiinței
Sociabilitate și solitudine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16980_a_18305]
-
Iepan după filmare.) Prin urmare, cele 10 minute de trăire-împreună cu clasa muncitoare pe care ni le promite titlul filmului sunt de fapt 10 minute de "vizibilizare" a rupturii între "noi" și "ei": - noi - cei "construiți" ca spectatori, "ei" - cei înghesuiți în categoria "obiect al privirii". O ruptură cel puțin bulversantă, date fiind posibilele experiențe de monologare prescrisă, politic corectă, ale multora dintre noi, acum-spectatorii. Nu întîmplător, cel care funcționează ca ghid în hățișurile "parcului" post-comunist autohton trece, în grupul lui
Iepan (despre curățirea privirii) by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/17008_a_18333]
-
că teatrul, cinematograful, artele plastice și muzica n-au frontiere. Or, lucrul acesta pur și simplu nu place. Anularea "frontierelor" culturale nu e pe placul grosului populației clujene ce obișnuia să frecventeze Teatrul Maghiar de Stat. Acest public se va înghesui oricînd la programul muzical al Operei din aceeași clădire, de fapt preferă opereta, gen Maritza Grofne, sau Janosz Vitezs etc. Tompa stînjenește o parte a publicului, genul abonaților fideli oficierii identității, fiindcă-i ironizează și minimalizează nostalgiile, îi violentează scrobita
Aventura conjugală by Monica Gheț () [Corola-journal/Journalistic/17058_a_18383]
-
de la murdăria în care suntem obișnuiți să trăim. De la nepăsarea cu care trecem pe lângă huliganul care mănâncă semințe pe treptele catedralei (altfel, noi fiind credincioși nevoie-mare!), la colegul care scuipă zgomotos pe coridoarele instituției sau de la lăcomia cu care ne înghesuim la chilipirul pascal atârnat de copacii de pe marginea șoselelor. Situații perfect demonstrabile de impactul nul al partidelor ecologiste. Astfel de lucruri sunt luate de români în derâdere: "Cum adică, să mă spăl pe mâini după ce merg la WC? Cum adică
România: un ecorșeu (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17102_a_18427]
-
ale lui Tudor Arghezi". Probabil că dl Radu Vasile a încurcat bibliografia ori poate că una a vrut să spună și alta a rostit - nu ne permitem să ne închipuim că n-a citit Florile de mucigai, încît să le înghesuie la capitolul pamfletelor politice ale lui Arghezi. * Cu prilejul lansării candidaturii sale pentru funcția de primar general al Capitalei, dl Cătălin Chiriță a încercat o formulă pe care au respins-o și "cederiștii" - mîndru de izbînzile sale din cartierul Ferentari
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17133_a_18458]
-
așa trecusem Golden Gate, alături de ea, care conducea microbuzul cu cei șapte turiști către arborii de Sequoia... A doua zi, vizitam Alcatrazul. Am stat în el cîteva ceasuri. Un ghid ne făcuse să intrăm într-o celulă mai largă. Ne înghesuisem în ea vreo 30 de inși. Peste nici un minut, lumina se stinse. Toată lumea vocifera. O voce diabolică, în beznă, ne captă numaidecît atenția. "Doamnelor, domnilor, - spunea vocea ce se recomandase a fi a directorului închisorii, - vă aflați în celula lui
ALCATRAZ by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17131_a_18456]
-
spre sediul consulatului maghiar, pentru a răcni obișnuitele măscări, încurajați de rânjetul televizat al primarului peremist al orașului. Cât de interesați au fost ungurii de meci s-a văzut: într-un stadion de șaizeci de mii de spectatori s-au înghesuit vreo patru mii de microbiști zgribuliți. Ei nu s-au sfiit să părăsească, însă, tribunele, plictisiți de sub-jocul desfășurat în teren. Singurul lucru cu adevărat plăcut privirii a fost uriașul tricolor pe care niște suporteri cu o conștiință net superioară
Ungurii, pokemonii României by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15866_a_17191]
-
audă, după apariția volumului său Voci puternice. Prin 1970, situația lui Victor Felea se îmbunătățește, devine redactor șef-adjunct la Tribuna. Chiar dacă se mai autoscrutează cu severitate: "Mereu mă amân pe mine însumi pentru mâine" și "Trecut, prezent, viitor - și eu, înghesuit între ele", statura sa în lumea literară crește cu încetul. Prin mai 1972, el află cu surpriză că a primit premiul Uniunii Scriitorilor pentru "Poezie și critică". Prin august, e rândul poetului să se arate mulțumit: "Cartea mea ( Sentiment de
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
cîteva case de țărani gospodari. Fiecare are o cameră, superbă, cu televizor, cu covoare și pendulă, cu lăzi de zestre, pe care o vizitezi ca pe o sală de muzeu. Nimeni n-o locuiește, nimeni nu doarme acolo. Țăranii se înghesuie tot în bucătărie, unii într-alții, și iarna și vara, deși iarna nu-i ca vara. Sînt liniștiți pentru că spațiul de reprezentare e arătos și bine dotat. În rest, Dumnezeu cu mila! Ca și în buletinele meteo, plouă cu ornamente
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15662_a_16987]
-
mici, nu vor fi luate în calcul la pensie, nici la un eventual ajutor de șomaj. Vă puteți întreba de ce acceptă ziariștii această situație. Simplu: pentru că nu au de ales. Cui nu-i convine, e liber. Iar oficialitățile nu se înghesuie să protejeze o categorie profesională care le dă bătăi de cap. Cui te poți plînge? Nimănui. Personalul din televiziunea și radioul de stat a reușit să-și construiască sindicate puternice, care le apără interesele. În restul presei nu există sindicate
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
greu. "Nemurirea sufletului", cum scrie în Vorbiri însingurate fiul lacrimilor fericitei Monica, Sf. Augustin. Îngustarea vederii, convertirea la religia eului, o exersează fichteanul Novalis "Nu este oare universul în noi [...]"" (p. 108). "Ce trib de zei" exclamă Aura Christi și înghesuie pe fiecare pagină cuvinte mari care afundă și mai mult eseul în obscuritate: "absolut", "limanurile supraomului", "miraculos", "olimp", "tectonica" primordială a ființei", "infinit", "idealitate" etc. Patetică, exaltată, orbită de atâta admirație și cu gândul la deviza Țvetaevei: Scrieți, scrieți, scrieți
Jurnal de portrete by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15761_a_17086]
-
dat măreție faptului divers, scamatorie care îi mai reușea numai lui Shakespeare. Tocmai de aceea, nu mi-aș fi putut închipui că un spectacol cu Cadavrul viu ar putea să încapă pe scena unui teatru românesc de azi. Se poate înghesui o simfonie de Beethoven într-un minuscul aparat de radio cu tranzistori? Poate fi jucată o piesă de Tolstoi (Lev Nikolaevici Tolstoi) în spațiul spiritual meschin de care dispune societatea românească? Gelu Colceag și Mircea Rusu mi-au infirmat scepticismul
Grandios în umilința lui by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16237_a_17562]
-
poate fi cunoscută în lume, am avut și avem cărți cu adevărat bune, dar pentru asta este nevoie de bani, deci de interesul statului față de cultură. Altfel ai, ca și pînă acum, cota țării tale și, firește, nimeni nu se înghesuie să te traducă sau măcar să te cunoască. Și cu cît lași timpul să treacă, cu atît crește cifra necesară redresării imaginii. Căci zadarnic înființezi instituții care să facă acest lucru, adică să-ți promoveze cultura, civilizația, imaginea în lume, dacă
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
Opere complete. Pentru verificarea textelor cu manuscrisele au fost utilizați colaționatori anonimi (a lucrat, deci, cu negri) care n-au dovedit acribie, apelînd la textul ediției Scurtu. Dar se dă, aici, prima oară, traducerea din Kant (adnotată), drama Bogdan Vodă. Înghesuită pe două coloane ale paginii, ediția, la care au lucrat mai mulți, e, acum, bizară, chiar dacă Perpessicius a folosit-o la verificarea unor lecțiuni. Abia I. Crețu, în ediția sa din 1939 (și cea din 1942), oferă un sumar mai
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]