4,482 matches
-
și asistență medicală, pe o perioadă de cel mult două luni; ... e) suspendarea dreptului de a primi vizite, pe o perioadă de cel mult 3 luni; ... f) izolarea pentru maximum 10 zile. ... (2) Aplicarea sancțiunilor disciplinare persoanelor condamnate nu poate îngrădi dreptul la apărare, dreptul de petiționare, dreptul la vot, dreptul la corespondență, dreptul la asistență medicală, dreptul la hrană, ținută, cazarmament și condiții minime de cazare, dreptul la plimbarea zilnică și dreptul la odihnă. (3) Sancțiunile prevăzute la alin. (1
DECIZIA nr. 768 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252510]
-
clasare, iar, pe de altă parte, măsura dispusă să poată fi combătută cu argumente logice și juridice, conform normelor de drept material și procesual aplicabile. Referitor la prevederile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală arată că acestea îngrădesc accesul la justiție și încalcă dreptul la un proces echitabil, întrucât încheierea de respingere de către judecătorul de cameră preliminară este definitivă, „neexistând calea de atac prevăzută de dispozițiile art. 129 din Constituție“. Totodată, susține că „prin textul de lege
DECIZIA nr. 652 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251607]
-
ca un drept cuvenit fiecărui polițist, care, pentru realizarea acestuia, trebuie să îndeplinească cerințele privind acordarea gradelor profesionale. Prin modul în care este redactat art. 16 alin. (1^1) din Legea nr. 360/2002, acesta intră în contradicție cu dispozițiile Constituției, întrucât îngrădește accesul unei persoane în exercitarea profesiei la obținerea gradelor profesionale, situație în care nu i se permite a se bucura și beneficia de toate avantajele profesiei de polițist. În raport cu prevederile constituționale ale art. 73 alin. (3) lit. j
DECIZIA nr. 715 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251579]
-
din Câmpeni, județul Alba, într-o cauză întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 85/2006. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile criticate, care dau posibilitatea judecătorului-sindic să deschidă procedura falimentului și să dizolve o societate, îngrădesc dreptul cetățenilor de a exercita o activitate economică bazată pe libera inițiativă. Judecătorul-sindic este obligat să decidă în sensul hotărârii adunării generale a creditorilor de deschidere a procedurii falimentului, care se adoptă cu votul majorității creanțelor prevăzute la vot
DECIZIA nr. 878 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251612]
-
puternic afectate prin scăderea cifrei de afaceri, iar personalul angajat a fost trimis în șomaj tehnic, fie de faptul că activitățile desfășurate de IMM-uri au fost interzise prin ordonanțe militare pe perioada declarării stării de urgență sau au fost îngrădite pe perioada stării de alertă, situație în care de asemenea personalul angajat al IMM-urilor a fost trimis în șomaj tehnic, iar toate aceste măsuri au condus la un blocaj al acestor activități economice la nivel național, întrucât IMM-urile
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 8 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251733]
-
infracțiunii privitoare la o pricină, săvârșite de un judecător, martor sau expert, care a luat parte la judecată. Astfel, se susține că textul de lege criticat, în interpretarea dată de instanța supremă, încalcă dreptul constituțional la un proces echitabil și îngrădește accesul liber la justiție, pentru că impune o sarcină excesivă părții, de natură a face imposibilă recurgerea la calea de atac a revizuirii, dat fiind faptul că pretinde părții îndreptățite să se substituie subiecților oficiali ai procesului penal în ceea
DECIZIA nr. 746 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251915]
-
sensibile, într-o societate democratică, tocmai în contrariul său, specific unei societăți nedemocratice, totalitare, cu informații și proceduri secrete, incompatibile cu statul de drept. ... 9. De asemenea, autoarea excepției consideră că trebuia să existe un mecanism intern care să nu îngrădească accesul avocatului la toate piesele dosarului, să respecte dreptul la un proces echitabil. Lipsa unei reglementări adecvate standardelor în materie și reglementarea defectuoasă (neclară, abuzivă) atrag inclusiv răspunderea statului și a autorităților sale (a se vedea Hotărârea din 9 octombrie
DECIZIA nr. 810 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251926]
-
din 23 ianuarie 2018 și Decizia nr. 547 din 7 iulie 2020).“ (paragraful 62 din Decizia nr. 390 din 8 iunie 2021). ... 37. Referitor la instituirea unor reguli de competență după calitatea persoanei, Curtea Constituțională a constatat că aceasta „nu îngrădește dreptul persoanelor de a se adresa instanțelor judecătorești și de a beneficia de drepturile și garanțiile procesuale instituite prin lege, în cadrul unui proces public, judecat de către o instanță independentă, imparțială și stabilită prin lege, într-un termen rezonabil
DECIZIA nr. 871 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251854]
-
control instituțional activ de 100 de ani, în cursul căreia va fi restricționat accesul pe amplasament și va exista supraveghere și monitorizare, urmate de o perioadă de control instituțional pasiv de încă 200 de ani, când perimetrul amplasamentului va fi îngrădit și marcat. Mai jos sunt prezentate depozitele finale existente și propuse a fi realizate în scopul depozitării finale a deșeurilor radioactive și a combustibilului nuclear uzat din România. Figura 4 - Depozitele finale existente si propuse a fi realizate în scopul
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 19 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251337]
-
maximă legală a singurei pedepse care formează pedeapsa rezultantă a concursului de infracțiuni, aceasta fiind singura care se aplică. Făcând referire la Decizia nr. 601 din 27 septembrie 2018, susține că textul de lege criticat prevede o limită maximă care îngrădește posibilitatea judecătorului în activitatea de individualizare a pedepsei de a stabili o pedeapsă rezultantă mai mare decât maximul general al măsurii educative chiar dacă este privativă de libertate, aceasta nefiind în defavoarea inculpatului minor inițial, major la data pronunțării hotărârii
DECIZIA nr. 767 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252310]
-
precum și celor ale art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că art. 32 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 nu îngrădește dreptul părților la un proces echitabil, ci instituie norme de procedură privind soluționarea plângerii formulate împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, și anume instanța competentă să soluționeze plângerea, iar această modalitate de reglementare reprezintă opțiunea legiuitorului, fiind în
DECIZIA nr. 510 din 13 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252338]
-
19. Rațiunile unei astfel de reglementări diferențiate pot fi cu ușurință relevate. Astfel, dreptul la muncă este recunoscut printr-o reglementare expresă în Constituție, mai precis în art. 41 alin. (1), care dispune că „Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupației, precum și a locului de muncă este liberă“. Întrucât munca este un aspect crucial al existenței individuale și colective, însăși Constituția reglementează dreptul la exercitarea acesteia. Mai mult, având în vedere că, prin
DECIZIA nr. 897 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254435]
-
contenciosului administrativ nr. 554/2004, aceasta a fost respinsă de către instanța judecătorească. ... 7. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile criticate încalcă dreptul la apărare, accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, întrucât îngrădesc posibilitatea exercitării unui control de legalitate a unui act administrativ cu caracter normativ pe calea excepției de nelegalitate, invocate în cadrul unui proces aflat pe rolul instanței. De asemenea, sunt încălcate prevederile art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenție
DECIZIA nr. 32 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254914]
-
săvârșită, lăsând la libera apreciere a agentului constatator ce conduite întrunesc efectiv elementele constitutive ale contravenției și stabilirea cuantumului amenzii. ... 12. Distinct, se susține că dispozițiile art. 65 lit. h) din Legea nr. 55/2020, fără un motiv temeinic și dovedit, îngrădesc dreptul de a dispune de propria persoană prevăzut de art. 26 alin. (2) din Constituție, inclusiv de a nu purta masca, dacă nu încalcă drepturile și libertățile altor persoane. Se susține că nu a fost specificat clar, pe nicio cutie
DECIZIA nr. 39 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254970]
-
Adunării generale naționale vor comunica înainte cu 15 zile și, respectiv, 3 zile înscrierea la cuvânt, pentru subiectele aflate pe ordinea de zi a ședinței sau pentru alte subiecte ce urmează a fi înscrise la capitolul diverse, fără a fi îngrădit dreptul de a se înscrie la cuvânt și în timpul ședinței. Articolul 41 (1) Consiliul național al Colegiului Medicilor din România, denumit în continuare Consiliul național, este alcătuit din câte un reprezentant al fiecărui județ, 3 reprezentanți ai municipiului București
STATUTUL din 25 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254632]
-
aplicarea legii, care ar trebui să opereze cu criterii clare, transparente, având la dispoziție o grilă de evaluare care să departajeze faptele analizate și măsurile impuse, în funcție de gravitatea și relevanța acestora. În același timp, caracterul lacunar al legii îngrădește dreptul la un proces echitabil, în condițiile în care nici instanța judecătorească nu dispune de reperele necesare pentru a analiza hotărârea organului administrativ. ... 7. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal opinează că excepția de
DECIZIA nr. 27 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254581]
-
în care nici instanța judecătorească nu dispune de reperele necesare pentru a analiza hotărârea organului administrativ. ... 7. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece dispozițiile criticate nu îngrădesc accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera inițiativă și exercitarea acestora în condițiile legii, fiind respectate prevederile art. 53 din Constituție sau dreptul la un proces echitabil. În acest context, menționează și Regulamentul Autorității de Supraveghere Financiară nr.
DECIZIA nr. 27 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254581]
-
având în vedere că una dintre funcționalitățile majore o va reprezenta dosarul electronic, ce va permite beneficiarilor o gestiune integral electronică a documentelor din dosare (la nivel de instanțe și parchete), fără a exclude însă utilizarea hârtiei, pentru a nu îngrădi accesul la justiție al persoanelor care nu au posibilitatea utilizării tehnologiei și (2) derularea unor programe de investiții pentru construirea/modernizarea sediilor instanțelor judecătorești și ale parchetelor, realizate fie în regim propriu, fie în colaborare cu Compania Națională de Investiții, fie
STRATEGIA DE DEZVOLTARE din 30 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253606]
-
subzista în condițiile în care procedurile legale în această materie au fost prelungite prin lege, în mai multe rânduri, astfel că nu există nicio justificare pentru reglementarea cuprinsă în art. 35 alin. (4) din Legea nr. 165/2013, prin care se îngrădește utilizarea căii de atac a recursului. Se face trimitere la considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017, paragraful 27, prin care s-a arătat că clasificarea cererilor adresate instanțelor judecătorești în importante, ca valoare în bani, și
DECIZIA nr. 680 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250516]
-
Legii fundamentale, dreptul de acces liber la justiție este conceput ca drept al oricărei persoane de a se putea adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime, garantându-se că exercitarea acestui drept nu poate fi îngrădită prin nicio lege. ... 15. În jurisprudența Curții Constituționale s-a statuat în mod constant că accesul liber la justiție nu presupune dreptul de acces la toate structurile judecătorești - judecătorii, tribunale, curți de apel, Înalta Curte de Casație și Justiție - și
DECIZIA nr. 680 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250516]
-
să permită justițiabilului, de multe ori persoană vătămată, să atace cheltuielile către stat impuse de către o instanță în urma aplicării, de cele mai multe ori abuzivă. ... 8. Prevederile constituționale ale art. 20 și art. 24 sunt încălcate, deoarece „se îngrădește în mod evident accesul liber la justiție“, iar „cel obligat la plata cheltuielilor către stat nu are la îndemână niciun mijloc legal în a se apăra“. Susține că sunt încălcate și dispozițiile art. 22 alin. (1) din Constituție, apreciind că
DECIZIA nr. 524 din 15 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250479]
-
din dosarul cauzei, cu notele scrise depuse, precum și cu posibilitatea formulării de către inculpat a unor cereri sau excepții cu privire la legalitatea administrării probelor ori a efectuării urmăririi penale. Faptul că aceste drepturi fundamentale nu sunt cu nimic îngrădite prin dispozițiile legale supuse criticilor de neconstituționalitate rezultă și din reglementarea, prin dispozițiile art. 341 alin. (6) și (7) din Codul de procedură penală, a soluțiilor ce pot fi date de judecătorul de cameră preliminară plângerii împotriva ordonanțelor procurorului de
DECIZIA nr. 703 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250565]
-
5) din Legea nr. 360/2002, cercetarea disciplinară se declanșează prin act administrativ, iar în urma declanșării acesteia evoluția profesională a polițistului care dorește să participe la concursul pentru ocuparea unui post de conducere vacant este blocată. Textul de lege criticat îngrădește în mod discriminatoriu accesul la concurs prin comparație cu funcționarii publici care, potrivit Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, pot participa la același fel de concurs și în cazul declanșării procedurii disciplinare. Este, de asemenea, încălcată prezumția de nevinovăție
DECIZIA nr. 789 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250624]
-
care se raportează chestiunea autorității lucrului judecat. ... 19. Așadar, Curtea reține că autoritatea de lucru judecat reprezintă un efect important al hotărârii judecătorești, avându-și rațiunea în asigurarea stabilității și securității circuitului civil. Prin reglementarea autorității de lucru judecat se îngrădește posibilitatea repunerii ulterioare în discuție a aspectelor soluționate de o instanță judecătorească, pentru a se evita pronunțarea unor soluții contradictorii definitive cu privire la aceeași cerere, consecința fiind aceea a generării incertitudinii cu privire la raporturile juridice deja rezolvate de
DECIZIA nr. 141 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271609]
-
privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, s-a stabilit că: judecătorul de supraveghere a privării de libertate din cadrul penitenciarului a cărui administrație a dispus măsuri pretins a fi îngrădit exercitarea drepturilor persoanei condamnate este competent să soluționeze pe fond plângerea formulată, chiar dacă ulterior aceasta a fost transferată definitiv sau temporar. ... 18. Într-o a doua orientare a practicii se apreciază că Legea nr. 254/2013 nu cuprinde norme de
DECIZIA nr. 3 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271368]