913 matches
-
tine, îmi spuse ea. Dar poate că nu ești chiar așa de deosebit. Ne-am pregătit să facem dragoste. Ne-am pregătit să facem dragoste ca doi adulți - știi tu, în modul cel mai firesc. Fără nimic excitant, fără voci îngroșate, fără nechezături căprești sau schelălăituri zburdalnice și chicoteli, fără adjuvanți, coniac, desuuri de bordel, curele, pipăieli, fără un al treilea. S-a dezbrăcat repede. Are niște chiloți foarte mișto, dar nu prea merită osteneala să le dai atenție. Martina a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
este o cauză ‐ principala cauză ‐ a marasmului moral în care se află o mare parte din populația țării. Dar toate aceste fărădelegi nu pot fi explicate, cred, numai referindu‐ne la mizeria materială. Carențele grave în educația prea multor oameni, îngroșate multă vreme de sinistrele măsuri coercitive, pentru formarea „omului nou”, se prefac, iată, acum, în tot felul de acte oribile. Parcă nu mai există la mulți semeni ai noștri nici măcar frica de Dumnezeu, nici urmă de bun simț. și această
Mama. In: OMAGIU MAMEI by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1073]
-
mai umflată, respiră greu, broboane de sudoare pe fața pământie. Încerc să schimb obișnuitele vorbe în răspăr. O viață de când ne cunoaștem (din liceu). Nu are chef. Îmi spune că e din ce în ce mai rău. Insuficiență respiratorie. Îi vine de la poliglobulie. Sângele îngroșat. Îi spun că și mie mi-au descoperit, demult de tot, în urmă cu peste douăzeci de ani, tot o creștere masivă a globulelor roșii. Nu am luat chestia în serios. Doctorița care ne făcea controalele periodice mi-a spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
cea nouă“, „petrecăreața“ și „PR-ista aspirantă“ la dezvăluirea adevăratei mele identități. Chiar acolo, sub poză - pentru eventualitatea că mai exista cineva În Statul New York care nu știa unde mă aflu În orice moment - era numele meu, cu litere mari, Îngroșate, și un titlu care spunea: SE PARE CĂ ARE DE GÂND SĂ RĂMÂNĂ... BETTINA ROBINSON ȘTIE SĂ SE DISTREZE. Simțeam un amestec ciudat de jenă că cineva mă văzuse În starea aceea, indignare că totul era atât de greșit prezentat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
este rapidă și incontestabilă. Împiedicându-se în pijamaua care i s-a răsucit în jurul gleznelor Pran nu poate rezista. Când încearcă să se târască la adăpostul charpai-ului, femeia îi adresează câteva blesteme sugestive, îl apucă de ureche cu degetele ei îngroșate și răsucite de anii în care a tot curățat mazăre și a tocat bame, și-l târăște spre locul în care se află tatăl său. Bate la ușă. Un lipăit amenințător de aude de cealaltă parte. — Stăpâne? Stăpâne, ești acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
dau ceva. Interesant, dar ce vrei de fapt, drăguță? Haide, mie poți să-mi spui. Îl privește drept în ochi. Când vorbește, vocea ei, accentul ei englezesc stâlcit începe să semene brusc cu al lui, s-a schimbat, este alunecător, îngroșat, mai cald. Toată gheața nordică și seul din lume se topesc. — Nimic, zice Bobby, care continuă același scenariu. Nu urmăresc nimic. Imediat, chipul ei parcă se închide, ca o ușă trântită. Când vorbește este din nou Lily Parry, cu aceeași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
va fi învingător..." Am înțeles că avea probabil mulți musafiri reacționari pe care îi da afară în felul acesta. Întâi m-am simțit jignit, dar apoi am început să rîd: "Și de-aia sînteți dumneavoastră săptămânal optimist?" Am publicat nuvela îngroșată considerabil în august și am plecat să mă odihnesc la Tușnad, unde Uniunea Scriitorilor avea o vilă. Am găsit acolo printre alți scriitori și o doamnă nu atât foarte bătrână, cât foarte retrasă și foarte absenta. Cine e? am întrebat
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
Zadarnic, Însă: mama, ținând În sorțu-i ciurul cu amar mălai, Îmi spuse pe șoptite: de-acuma chiar că nimic nu ai. Și adevăr rostise buna de ea: nimic nu mai aveam, nici eu, nici ea, doar mălaiul cu roșie tărâță Îngroșat. Și-acela de-mprumut. Bălăuroiul țăndări Îmi făcuse electricul reșou - prieten drag și meșter la cafele - și adormitul vas cu-aromitoare murătură, ce-n ceasuri grele și dureri de cap Îmi picura ambrozie În gură. Vasul era de lut - nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Tot... pentru... mine? a reușit să întrebe. O mai văzusem și-n alte dăți intrând în transele alea catatonice, dar nu mai fusese niciodată în halul ăla. Luke a dat din cap. Tot pentru Brigit, a zis ea cu voce îngroșată în timp ce strângea cutia în brațe. Toată lumea o urmărea cu sufletul la gură. —Bun, a mormăit ea. Tot pentru biata Brigit. Toți trei am urmărit-o, în tăcere, cum încerca să pășească. —Lingură, a bolborosit, împleticindu-se către bucătărie. Mănânc. Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
mult prea îngrozitor ca să-mi imaginez - — Doamne, Claire, ți-am lăsat o duzină de mesaje din alea nenorocite și pe mobil și pe telefonul de-acasă! Până la urmă am dat de o rudă de-a ta cretină și cu sângele îngroșat - și după o grămadă de parlamentări, tipa a reușit, finalmente, să-mi spună unde ești. E inacceptabil, Claire. Trebuie să pot să dau de tine 25 de ore din 24, 8 zile din 7, am mai discutat chestia asta - Respiră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
urca, își va face dușul și va muri, pentru câteva ore, într-un somn adânc, preistoric. A doua zi, marți, va pieri ca prima, neștiută. Film, excursie, somn, cine ar ști să spună. Miercuri, vremea se va răci. Cerul coborât, îngroșat, negru. O plimbare până la librărie. Joi, excursie la castel, lectură, plimbare pe la vile, prin oraș, prin parc, pe la poștă. Duminica la munte are ceva ascuns, batjocoritor parcă, se smiorcăie, alintată. Orele se târăsc, într-un soi de provocare mocnită, ostilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Mai contemplă o clipă mormântul. Se ridică, în cele din urmă, mulțumit. O fracțiune de așteptare, apoi izbucni trilul nebun, râsul năvalnic, voios, de nestăvilit. Grădina celestă se umplu de râsul copilăresc, în cascade. Tot mai sticlos, mai sarcastic. Apoi îngroșat, tot mai îngroșat, bătrân, tot mai bătrân. Un râs gros și sufocat, ca de obicei. Soneria. N-are putere și n-are chef să ridice receptorul. Știe ce urmează: o lungă tăcere. Se repetă tot mai des de la o vreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
clipă mormântul. Se ridică, în cele din urmă, mulțumit. O fracțiune de așteptare, apoi izbucni trilul nebun, râsul năvalnic, voios, de nestăvilit. Grădina celestă se umplu de râsul copilăresc, în cascade. Tot mai sticlos, mai sarcastic. Apoi îngroșat, tot mai îngroșat, bătrân, tot mai bătrân. Un râs gros și sufocat, ca de obicei. Soneria. N-are putere și n-are chef să ridice receptorul. Știe ce urmează: o lungă tăcere. Se repetă tot mai des de la o vreme acest apel mut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
de drăguț cu mine. Se face că se simte bine. Dar oare ce-o fi În mintea lui ? Probabil că mă disprețuiește sincer. Probabil crede că sunt o megavacă aiurită. — Emma, ești OK ? — Nu tocmai, spun cu o voce ușor Îngroșată. Jack, Îmi pare foarte rău. Sincer. Îți jur, aveam totul planificat. Urma să ne ducem Într-un club supercool, unde se duc toate vedetele, și să ne distrăm de milioane... — Emma. Jack Își lasă jos cupa și mă privește. Tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
buchet de flori. Toți cei din birou se uită la ei, de parcă ar fi vreo creatură rară și exotică. Nu, retractez. Toți cei din birou s-au Întors acum cu capetele spre mine. — Bună, mamă, zic cu o voce brusc Îngroșată. Bună, tată. Ce naiba e cu ei aici ? — Emma ! spune tata, făcând un efort să vorbească pe tonul lui normal, jovial. Ne-am gândit să... trecem un pic pe la tine, să te vedem. Aha, spun, aprobând din cap mecanic. De parcă ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
indignare: se vede că, În lumea sălbatică de unde el a venit, animalele din arca lui Noe sunt prost tratate. I-o și spune, pe un ton moralizator, dând din mâna pe care nici un inel, nici o brățară nu ascund zbârciturile, venele Îngroșate, petele de bătrânețe. — Uită-te și la tine, cu câtă siguranță vorbești! Tu Îți Închipui că mai poți fi liber Într-o astfel de lume? Iar suspiciunea ta În privința familiei mi se pare o pură fantezie. Un serial ieftin de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
soț perfect, apoi pentru niște copii perfecți, cine s-ar fi gândit că acest lucru nu îi va fi de ajuns. Imediat după plecarea ei, pe poteca aceasta au început să apară șiruri de femei, nu tocmai tinere, cu coapse îngroșate, care încercau să îl convingă că a suferit destul, însă el o dorea numai pe tinerica lui rebelă, orice femeie în afară de ea i se părea îngrozitoare și plicticoasă, exact ca el, iar el nu dorea o copie a sa, ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
ești și că dacă te-aș fi ascultat n-aș fi intrat În toate necazurile În care am intrat, da’ n-ai putea s-o iei mai ușor? Știu - conștiința vorbește În italice, Însă tu parcă folosești enorme caractere gotice Îngroșate. Te-aș asculta la fel de atent, Conștiință, și dacă n-ai Încerca să mă sperii. La fel cum aș fi luat foarte În serios cele zece porunci, chiar dacă n-ar fi fost gravate pe pietre. Știi, Conștiință, a trecut ceva vrem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
apropii văd că are în mână ultima ediție din Time Out. Nu, spune-mi că nu e adevărat! Ba da! Privește! Arată nemaipomenit! Răsfoiește paginile până la cea însemnată cu un bilețel autocolant și îmi arată un anunț scris cu litere îngroșate: „Vă e dor de fostul iubit/ă? Sunteți depășiți de situație? Lăsați un mesaj la Rebecca - exesanonymous@hotmail.com pentru a participa la întâlnirile Ex-ilor Anonimi. Veți putea discuta cu persoane care au probleme asemănătoare și vă înțeleg. Nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
fiecare de câte o stea, trimițând asupra turnului raze oblice, de-a lungul cărora levitau două figuri, un bărbat gol Încolăcit de un șarpe, și o lebădă. Sus, În centru, un nimb având deasupra cuvântul «oriens» cu caractere ebraice imprimate Îngroșat, din care ieșea mâna lui Dumnezeu ținând, legat de un fir, turnul. Turnul se mișca pe niște roți, avea un prim nivel pătrat, ferestre, o ușă, un pod mobil, pe latura din dreapta, apoi un fel de terasă cu patru turnulețe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
băgat căștile în urechi și am apăsat pe play: Cara mia, sono qui, nell’ ospedale, sto pensando a te, ti voglio bene, e tu, anche, mi ami, lo sai. Dai, ragazzina mia, vieni qua e fammi un massagio. Voce matură, îngroșată voit, de bărbat sigur pe Renault-ul lui și pe apartamentul proprietate personală din Roma. Am simțit sângele urcându-mi-se rapid spre vârful capului. Atunci, ca un făcut, a deschis ochii și ea: - Ce faci, Piti, nu vii să dormi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
instalează destul de precoce și interesează o bună parte din structurile pulpare: elementele fasciculate domină în detrimentul celor celulare, odontoblaștii suferă o degenerescentă vacuolară pe fondul de atrofie reticulară generalizată, se produce o calcifiere a structurilor pulpare. Vasele sunt dilatate, cu pereții îngroșați, iar fibrele nervoase sunt sediul unor fenomene degenerative. De aici rezultă o reducere marcată a capacității de apărare a pulpei, prin scăderea capacității de depunere a dentinei secundare. La dinții temporari este de remarcat prezența liniei neonatale a lui Schoor
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
luminii slabe, ochii începură să-mi obosească, așa încît, deodată, silueta cerșetorului cu pistolul la tâmplă se descompuse în câteva pete galbene și verzui-fosforescente. Grundul peretelui alb din spatele lui se reliefa enorm: vedeam fiecare crestătură și fiecare bobiță de var, îngroșate ca pielea de pe fața unui bătrân, lăsând urme albăstrui pe perete. Brusc, în pivniță începu să miroasă a mosc și transpirație. Omul de pe ladă, cu ochii strânși și gura strâmbată ca și când ar fi simțit un gust oribil, apăsă violent pe
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
scape printre pleoapele întredeschise sclipiri de răutate ; o privire piezișă, mulțumită de nereușita lui pe care putea s-o contemple. — Nu te mai tot zgârma atât, uite cum ai ajuns s-arăți... îi zise Vica și-i arătă cu degetul îngroșat și zbârcit petele vineții de pe brațul pe care, cu ochii închiși, el îl pipăia, căutându-și mași nal alte coșuri. împinsese ușa cu umărul și intrase încet, gheboșată, cu o farfurie cu felii de pâine și brânză. — Lasă-mă-n
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
foarte de-aproape aude asurzitor motorul - asurzitor, ca bătaia inimii ei în piept. Camionul s-a oprit scrâșnind din frâne, și șoferul coboară fluierând. Nici nu se uită la ea, trece fluierând mai departe. — Dar-ar dracu... zice ea. Sângele îngroșat, obosit, încă i se zbate în tâmple, în creștet. Și, cu picioarele tremurând, pășește încet mai departe, cu ochii la pojghița de gheață de lângă șină. Îl aude pe șofer cum trece înapoi fluierând, cum urcă apăsat scara camionului, cum trântește
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]