396 matches
-
legătura cu mine. Prin ei am cunoscut soarta lor, o epopee întreagă de când fuseseră influențați de germani în 1940, și de când începuseră o cursă nebună, aș putea spune, cutreierând teritoriul Germaniei pentru a-și putea găsi un rost, să-și înjghebe o gospodărie și astfel să-și justifice oarecum plecarea din România, unde unii avuseseră o situație chiar foarte bună. Auzisem ceva, încă din 1940, despre acest lucru, dar necunoscând amănunte mi-am închipuit că era vorba de oameni tineri, de
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
perioada antebelică, este evidentă intervenția statului în apariția, dezvoltarea și coordonarea mișcării cooperatiste, Acest interes al statului pentru dezvoltarea cooperației în agricultură poate fi explicat prin următorul citat; " datoria mișcării dinainte de război, în forma în care ea s-a putut înjgheba, să accepte a colabora cu statul în opera de accelerare a evoluției sociale, care trebuia să conducă, cu un moment mai devreme, la rezolvarea chestiunii țărănești, pregătind țara pentru jertfele războiului"69. 3. 3. 2. Legislația cooperatistă în perioada interbelică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
special a pus cauza deosebirilor dintre limbile romanice în obstacolele geografice și politice” (I, 366). Philippide nu este descumpănit de critica personalităților, care au lăsat urme adânci în lingvistica europeană, și își construiește opera pe criteriul imaginar al bazei psihofiziologice, înjghebând pentru sud-estul Europei o istorie etnolingvistică falsă. Cităm pentru confirmare următoarele fragmente din textul autorului: „Cu toate deosebirile dintre români de la loc la loc și de la provincie la provincie, și cu toate asemănările fizice care prin unele locuri există între
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
barbari (prisci latini, latini veteres, albenses populi), „au trecut peste Alpi în Peninsula Italica pentru a se stabili definitiv în Lațiu”, diferite seminții arimice erau deja acolo, astfel că latinii barbari au trebuit să ducă „lupte îndelungate cu acestea”. 7. Înjghebând schema istorică de mai sus, N. Densusianu afirmă existența substratului etnolingvistic latin în primul rând pentru „provinciile supuse (ulterior) dominațiunii romane”, iar în al doilea rând, în plan mai larg, pentru spațiul pelasg euro-afro-asiatic. Prin aceasta el caută să arate
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
contract, o serie de „neînțelegeri” se abat asupra sa, „neînțelegeri” care iute iau forma celor mai fanteziste și „incomode” nenorociri! Când vrea sau a vrut, de exemplu, să facă bani sau politică... Sau când a Încercat, biet neghiob, să-și Înjghebe, cum se zice așa de frumos, o familie! Sau, și mai penibil, când Încearcă, ca atâția alți bufoni simpatici din jur, să joace rolul cuiva care posedă farmec, de humor să nu mai vorbim! Aceste „invariabile” sau „idei fixe” - sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
a fost expediat pentru că încă de anul trecut îl rog pe tata să-i facă o ramă de protecție, dar nu se mai apucă de ea. Dacă nu i-o face în zilele următoare, caut eu un tâmplar care să înjghebe ceva din scândură, și tabloul va ajunge, în sfârșit, la destinație. Exprimându-și părerea că întâmplarea cu tabloul ne expediat de un an, ar merita însăși intervenția „Reflectorului”, în așteptarea căruia rămân ambele părți, se declară ea însăși beneficiara momentului
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
tânărul principe de Lautsacia „Et Boleslaum Cracoviensem et Laczkonem juvenem Lansaciae (Lautsaciae) ducem”. A treia era oastea Ungariei compusă din nenumărați cumani, unguri, diverși slavi și secui „et innumeram multitudinem inhumanorum cumanorum ungarorum, diversorum sclavorum, sicularam”. A patra armată era înjghebată de români cu schismatici, pecenegi și ismaeliți „quoque et valachorum, bezzeninbrum et izmahelitamm schismaticorum”. În sfârșit a cincea oaste era formată din grecii eretici cu bulgarii, sârbii și bosniecii „etiam utpote grecorum, bulgaroram, rassiensium et bosniensium hereticoram auctere Deo gessimus
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
să-l folosească pe fostul mare han și partizanii săi ca instrumente, cu ajutorul cărora să-și supună vastul teritoriu al Hoardei de Aur. Ideea i-a fost întărită de o bulă a papei Bonifaciu al IX-lea, de a se înjgheba o cruciadă împotriva lui Timur Kutlu, care, în urmărirea trupelor lui Toktamâș, își trimisese hoardele sale să prade în Lituania, Podolia, Rusia Roșie, supuse Coroanei polone, și Moldova, dar și de dorința de revanșă pentru recucerirea tronului lui Toktamâș. În
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
și la stânga. Ion Brătianu își atrase Centrul și dădu, astfel, o puternică lovitură opoziției. Mai târziu, o a treia lovitură cu grupul liberalilor disidenți de la Iași, supranumit și „grupul lui opt și cu Brânză nouă“. La Iași, conul Ghiță Mârzescu înjghebă un partid liberal disident, compus din 9 profesori universitari și secundari. În acest grup, alături de șef, care era un foarte puternic elector, se aflau filozoful Vasile Conta, prof. Lambrior, prof. Brânză etc. În Iași, oraș de profesori și de profesii
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
tactica, ordinea și planurile de acțiuni. De la întâiul fondator al acestui imperiu, Petru I, până la Ecaterina cea norocoasă și de la Petersburg până la Marea Camceatca, Caspică, Neagră și Baltică se găsesc momentele acestui adevăr. Abia era luat Azovul, că Petru I înjgheba pe Volga șantierul de construcții navale de la Voronež și portul de la Taganarog și imediat după pacea de la Nystadt, ce făcea din Rusia stăpâna Mării Baltice și a afacerilor nordice, conducea acest marinar și om de stat un nou război cu Persia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Era bătrân, cu barbă mare, lungă, albă, slab. Îl dureau picioarele și abia se mai mișca. La Ajunul Crăciunului și la Ajunul Bobotezei trebuia să viziteze creștinii la casele lor. Pentru că nu mai putea merge pe jos, „Popa Cristea” își înjgheba un mijloc de transport cu posibilitățile pe care le avea. Își făcuse un fel de șaretă, o cotigă de plug, trasă de „un cal bătrân ca și Popa Cristea”. „Șareta” era o cutie confecționată din scânduri vechi, cu un fel
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
invidie (nota V. I.) „Ceea ce ghicim cu toții este altceva. Acești domni, chinuiți de dorul pentru «țărișoara» lor, trebuie să-și justifice într-un Cunoscut ca un mare adversar fel șederea prelungită pe meleagurile străine și atunci, la termene fixe, se înjghebează câte un astfel de congres unde asemenea corbi își mai încearcă vocile din ce în ce mai stinse. E cu totul evident că nu de dragul culturii române s-au adunat acești domni la Mainz. Sub acoperișul Universității Gutenberg s-au rostit invective cu care
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
la cascadă, nici un prânz în pădure cu lăutari, nici o excursiune la Poiana Sărată sau aiurea nu se făcea fără imboldul lui Codreanu. Ei, Codrene, ce mai plănuiești, îl întrebai eu, pe când el admira ghibăcia turcului în meșteșugul văcsuitului 122. Am înjghebat pe mâni, dac-a fi vreme bună, un vânat la urși. Numaidecât la urși. Mai jos nu vrai s-o lași? Da' ce, socoți că eu asud dinaintea ursului. Eh! He! de-aș avea eu atâtea moșii câți urși am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
iat-o, după zece ani, sănătoasă tun. Dacă expresia "sănătoasă tun", aplicată la o persoană ca ea, are vreun sens. Își plesnește enervat ziarul ca să-i aranjeze foile și își reia lectura. Omagiul închinat micului Om Mare care ne conduce, înjghebat de colegul lui un evreu ungur! -, îi face greață. Nu are răbdare să ajungă până la ultima temenea. La intrare, îmbrăcându-și paltonul, examinează imaginea reflectată de oglindă: un tip destul de bine ca înfățișare. Oleacă boțit, totuși. Vremea trece și... Își
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
pe înaintașii noștri de a creia un stat național unitar, care să cuprindă neamul întreg în hotarele lui etnice. Leagănul copilăriei neamului nostru, Ardealul, a fost cuprins de unguri înainte cu 1.000 ani și înseși Principatele Române, ce se înjghebară la poalele Carpaților, au fost stânjenite în dezvoltarea lor și îngustate prin hotare fără de lege. Așa s-a „destrunchiat“ Moldova lui Ștefan prin răpirea Bucovinei, mai apoi și a Basarabiei. Era în toiul războiului ruso-turc de la 1768-1774, când Austria, îndată
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
timp de aproape două decenii. Debutează în 1870, când i se joacă piesa Amorul unchiului, prelucrare după E. Sue. A tradus libretele câtorva dintre cele mai apreciate operete din epocă. Astfel, în 1875, ajutându-l pe Edgar Th. Aslan să înjghebeze primul spectacol românesc de operetă, el traduce libretele operetelor Fata mamei Angot de Ch. Lecocq și Princesa de Trebizund de J. Offenbach. Tot atunci, a tălmăcit libretul operetei Giroflé-Girofla de Ch. Lecocq. În 1880, a transpus în românește libretul scris
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285698_a_287027]
-
de vedere critic al vesticului față de realitățile din Est, pe care le cunoaște foarte bine, există clipe, cum este cea de acum, când prietenul nostru, „tovarășul Wagner” - cum îl alintăm noi, ceilalți membri ai „celulei de partid” pe care am înjghebat-o simbolic pentru a ne mai distra în lungile ore de drum -, își trage cu plăcere pielea esticului cârtitor. „Așa e în Occident.“ Dar nu peste tot, cred, și nu întotdeauna vei întâlni această modalitate perversă de a te replia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
a aflat de tristul sfârșit. Doamnele, după cunoștințe și aptitudini, își aleseseră ramura activității lor și îi ajutau cu mult suflet. [Dintr-un grup așa de numeros, două eliminări am fost silită să fac.] primele succese și înfrângeri Abia se înjghebase, și răniții sosiră numeroși. Dacă la început intrarea în Transilvania fusese mai mult o plimbare triumfală, în care armata era primită cu flori și cântece de bucurie; dacă în puține zile ocupase Brașovul, Sibiul și mergea înainte, totuși Ionel era
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
rublei și coroanei. Era ruinat. Maria Moruzi nu știa aceste lucruri. Când Olga Sturdza îi vorbi de nepoata sa Elena și o văzu gentilă, aproape copil, fu entuziasmată de această partidă și acceleră pe cât putu logodna. Din Paris, unde se înjghebase afacerea, veniră la Iași și preveniră pe Ionel. Era prea târziu ca să se opună, cu atât mai mult că boala mamei făcea progrese grozave, fu operată prea târziu în București și nu visa decât să vadă pe George la casa
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
nu sesizează cum se mișcă treburile, nu nimic. O fraieră! O să treacă viața pe lângă ea și, dacă nu o să fie cineva s-o împingă de la spate, tot o amărâtă de lector o să rămână și, mai mult ca sigur, n-o să înjghebeze amărâta de nicio idilă. Acum e momentu' să umble să-i puie pirostriile pe cap lu' unu', indiferent cum. I-am și zis în față: măi fată, lasă, tu, romantismele astea de copiliță bovaristă și apucă cu amândouă mâinile de ce
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
revărsa lumina unei lămpi. Era cea În care locuia Takenaka Hanbei și, chiar În acel moment, acoperișul Începu să strălucească palid, În lumina lunii. Medicul pe care-l trimisese Hideyoshi era lângă pat, Împreună cu vasalii lui Hanbei. Coliba era abia Înjghebată dintr-un gard de lemn, dar, peste rogojinile de stuf, fuseseră așternute cuverturi albe și, Într-un colț, stătea un paravan pliant. — Hanbei, mă auzi? Eu sunt, Hideyoshi. Cum te simți? Hideyoshi se așeză Încet lângă prietenul său, privind chipul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
lui Hideyoshi. Nu peste mult, cei doi conversau bucuroși. Glasurile lor aproape păreau să se ia la Întrecere. Cred că va fi greu, spuse Hideyoshi. Tăcură un moment, ascultând sunetul trist al ploii de vară timpurie șiroind de pe streșinile colibei Înjghebate În grabă. — E o problemă de timp, Începu Kanbei. O a doua ofensivă cu toate forțele ar fi un risc prea mare. Pe de altă parte, ne-am putea resemna cu o campanie lungă, asediind castelul fără a ne grăbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
la Gabrova, la Târnova, la Selvi, la Biela, și s-au întors unii cu palmele, alții cu vitele bolnave, pentru a întinde epizootia asupra țării întregi; astăzi țăranii au ajuns așa încât trei-patru case trebuie să puie mână de la mână ca să înjghebe un plug, 5 6 ani cată să treacă până ce vom avea alte instrumente vii de muncă, iar până atunci munca întreagă a nației va fi paralizată și toate acestea pentru ce? Pentru ca un om sau doi să se îmbogățească din
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
câteva cuvinte, poate nu nimerite pentru o sărbătoare. Țarii ruși au făcut multe lucruri rele. Ei au jefuit și au înrobit poporul. Ei au purtat războaie și au cucerit în interesele moșierilor. Dar au făcut și un lucru bun: au înjghebat un mare stat până la Kamciatka. Noi am primit drept moștenire acest stat. Și primii noi, bolșevicii, am apărat și întărit acest stat, ca un stat unic, de nedespărțit, iar nu în interesele moșierilor și capitaliștilor, ci în slujba muncitorilor, a
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
românească, dar și a țărilor vecine. Nu fusese îndeajuns că Stalin suferise grozava înfrângere din Al Doilea Război Mondial de a nu fi cucerit întreaga Europă, dar acum Uniunea Sovietică se vedea sabotată și dinlăuntrul țărilor pe care și le înjghebase, iar faptul se petrecea datorită aceluiași ghimpe din coastă, naționalismul "reacționar" românesc. Cu toate că Moscova a minimalizat, propagandistic, Declarația, importanța ei a fost sesizată de serviciile americane, chiar dacă America a fost frapată îndeobște de respingerea planului economic al lui Emil Borisovici
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]