338 matches
-
se dezvinovățească. A fost tăcută în fața atacatorului, de aici derivând o altă dovadă de vinovăție.702 Tăcerea femeii nu mai este privită ca o virtute. Nu acceptase moartea alături de un sclav, acest lucru i-ar fi cauzat dezonoare publică, preferând înjosirea personală celei sociale, de care s-a salvat prin actul suicidal. 703 Victimă a paradoxurilor și a ideologiei antice, Lucreția s-a sinucis din cauza zelului roman pentru glorie și teama de rușinea publică, din cauza credinței în niște zeități care nu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
casa Cezarului (Fil 4, 22), mult mai conștienți de imoralitățile sale, de a critica și de a condamna, în public și în privat, depravările nocturne, matricidul, uxoricidul și alte numeroase delicte, cu care se mânjise Nero, devenind obiect de ură, înjosire și dispreț general? Ne vine greu să credem. Persecuția neroniană dezlănțuită pe neașteptate, poartă amprenta clară a stăpânului decis să o sfârșească cu acele situații neplăcute și cu mulțimea nu doar ostilă, ci și plictisitoare și indezirabilă. Masacrarea creștinilor din
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
lui Drăghicescu, cea greacă și cea turcă: "Grecii avură rolul unor adevărați paraziți care sunt atrași de mizeria unor organisme slabe. După ce turcii degradară aproape cu totul energia morală și economică a țărilor române, grecii veniră să desăvârșească opera de înjosire și de distrugere" (Drăghicescu, 1996:241). După rigorile clasificărilor utilizate în capitolul anterior, prin metodologie și prin conceptele utilizate "sufletul poporului", "sufletul românesc" -, Drăghicescu se înscrie în curentul esențialist. Cultura română și politicianismul este prima lucrare în care Rădulescu-Motru prezintă
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
oprit o țoala, altfel ne-ar fi rușine la toți. LEAR: Acuma tot prăpădul ce-n văzduh Stă peste crimele-omenești, pe fete-ți cadă! KENT: El n-are fete, șir. LEAR: Moarte, sperjur! Nimic nu poate firea Duce-n așa-njosire, decît fiice rele. Moda-i să n-aibă tații alungați Nici cea mai mica milă-n carnea lor? Dreapta pedeapsă! asta carne-ivit-a Fete de pelican. EDGAR: Pillicock sat on Pillicock Hill. Alow, alow, loo, loo! FOOL: This cold night will
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
au în armata lor. Este aici vorba despre acea cârdășie infernală, coaliția pedelisto-udemeristă, la care poate ar fi mai corect să inversăm termenii, care a funcționat până în prezent ca un agregat perfect, mai ceva ca un motor nemțesc, pentru continua înjosire a populației acestei țări. La un moment dat se părea că este gata să explodeze! Motivul era noua gogoriță băsistă: discuțiile aprinse legate de noua reîmpărțire teritorial- administrativă a României. Biata țară, se plânge românul! Grele zile a dat peste
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
în hotărârea de a nu se lăsa convins nici în ruptul capului de nimica." Se accentuează inflexibilitatea Modernilor, incapacitatea acestora de a privi multilateral. Dorința desprinderii de influența Anticilor este atât de mare încât însușirea modelelor este percepută drept o înjosire: "N-am să mă cobor asemănându-mă cu tine, adause el, secătură ce ești." În aceeași ordine de idei, păianjenul continuă prin a-și exacerba în mod orgolios individualitatea: "Acest castel [...] a fost în întregime durat de mâinile mele, și
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
adevărat că pentru cunoștința sa exactă, noi avem nevoie de ajutorul Duhului și de o judecată înțeleaptă, cu adevărat că e necesitate de Revelație. Înțelegi, câtă depărtare e între natura omului și cea a lui Dumnezeu și cum din această înjosire l-a ridicat la acea cinste. Nu a zis în mod simplu sus, ci mai presus, adică nu a întrecut numai cu o treaptă, sau două, sau trei. Decât puterile de sus Dumnezeu este mai presus, altfel că l-a
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Gelozia delirantă de structură paranoică desemnează, în fapt, delirul sistematizant de gelozie, în care fondul înnăscut de suspiciune și de neîncredere al persoanei în cauză face ca interpretarea să se dezvolte și să se îmbogățească continuu cu impresii referitoare la înjosirea / umilirea sa intenționată de către partener: astfel, fiecare gest, cuvânt, expresivitate facială etc. sunt interpretate ca o dovadă de netăgăduit a presupusei nesincerități și infidelități. Din categoria delirurilor simptomatice de gelozie ale proceselor organice degenerative, cele mai frecvente sunt delirurile de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
desenele animate de la televiziune, unde personajele Înnebunesc, Înarmate cu macete, puști și grenade. - Ca să supraviețuiască, a repetat Markovic. Faulques, care revenea molcom din amintiri, a răspuns gestului său. - Pe mulți nu-i ajută la nimic să implore, a murmurat. Nici măcar Înjosirea În fața călăului nu le garantează nimic. Croatul continua să dea paginile albumului. În fine, l-a Închis. - Dar Încearcă, a spus. Aproape toți, În realitate. Și unii izbutesc. Privea, gânditor, coperta albumului Închis. O fotografie alb-negru, asfaltul șoselei care venea
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
excrocherie; experiență; extrage; faptă rea; făină; fes; fier; fricos; fugar; furtună; găina; găină; geam; ghiozdane; gînduri; gonește; grămadă; greșește; griji; grimă; guvern; hoțește; iarnă; ilegal; imoral; infracțiuni; infractori; inimi; invidie; ipocrit; iute; împrumut; a împrumuta; încărcat; închiriază; înclinație; îndosi; îndrăzneală; înjosire; înșelăciune; înșfăca; însușea; a însuși; a însuși pe nedrept; a însuși un bun; însușire; întrebuințare; întreține; jaf; jefuire; jura; lasă; lămîie; lăsa; lege; un leu; lipsire; a lua ce nu îți aparține; a lua intenționat; a lua pe nedrept; lucra
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
corp uman; cuplu; dată; degeaba; deschisă; descriere; dezamăgire; dreaptă; dungi; duritate; energie; exotic; falangă; falange; fată; pe față; fericire; fioroasă; frunză; fund; la fund; gest; ghicit; gingașă; greșeală; greu; grijă; groasă; Hawai; imprudent; inel; isterie; iute; început; închisă; încredere; îndrăzneală; înjosire; învățare; limită; linia vieții; liniile vieții; lipește; localitate; lopată; lovește; a lovi; lovi; lovire; lovitură, durere; lovituri; lungă; machiaj; mîncare; a mîngîia; mîngîie; moale; moralitate; mulțumire; muncitoare; necaz; nesimțire; neted; obraznic; ochi; oglindă; om; organ; orice; palmă; persoană; pisică; pișcă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
educație; eșec; exemplu; faptă necorectă; faptă rea; fapte rele; fără sex; frustrare; furie; furt; gălăgie; ghidușie; ghinion; gratii; grădiniță; greșeli; greși; greu; groaznică; infractor; infracțiuni; instruire; insultă; interdicții; interzicere; ispravă; istorie; încătușare; încercare; închis; încuiat; îndeplinește; înduioșare; îndură; îndurerare; îngrădire; înjosire; întotdeauna; întristare; învață; învățare; învățătură de minte; jilavă; joc; a judeca; judecător; just; justiție; la naiba; limită; lipsă de libertate; lucru; mama; masochism; măr; de modestie; nasol; năcaz; neacceptare; neascultare; necesară; nechibzuit; nedreptate; needucat; nefericit; negru; neîncredere; nemeritat; nemiloasă; neputință
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
simplitate aforistică a dicțiunii la care a ajuns diagnoza critică a lui Gabriel Dimisianu: "Cotidianul, contingentul, lumescul, sunt marcate în viziunea sa (a lui D.L., n.n.) de un semn negativ, delimitează un ținut al răului, un spațiu al descompunerii și înjosirii, al maculărilor nedorite. Sunt "grămada de gunoi a oamenilor" pe care poetul fusese abandonat, uitat pe nedrept. Și nu pregetă, pentru această impardonabilă nedreptate ce i s-a făcut, să-l chestioneze pe Creator, căruia în zadar îi slujise, în
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
naște bun, așa cum îl vedea J.J.Rousseau, iar pe tânăr îl vede ca purtător de istorie, pentru că este începutul, iar istoria nu este, pentru Cioran, decat "o paradă de false absoluturi, o succesiune de temple ridicate cu acest pretext, o înjosire a spiritului în fața Improbabilului"101. De aici, concluzia, în spiritul sau tăios: "nu, e o greșeală fundamentală, e complet fals! Uitați-vă la copii, cât de răi sunt! Cred că trebuie să acceptăm, pentru că nu avem alternativă; omul știe acest
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
mai poate repara, însă împărtășirea aduce în cele din urmă o formă de împăcare cu sine. Epocile succesive nazism, stalinism, capitalism nu marchează vreo evoluție, nici în plan societal, nici în plan uman, ci doar o trecere de la căluș la înjosire voluntară. Același sînge glacial le scaldă pe toate, chiar dacă scriitoarea are grijă ca limba să fie pe cît posibil dulce și calmă, pansament verbal pentru răni deschise. Proza fierbinte a Sofiei Oksanen desenează fluid și dramatic profilul unei țări cu
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
foarte molatice sau foarte dure. Criticii împătimiți (ai "stângii" sau ai "dreptei") nu ar trebui să ignore pericolele căderii în absurd. Realitatea socio-umană trebuie schimbată pozitiv, "în bine", cum se spune adesea în limbajul curent. Ceea ce înseamnă respectarea, și nu înjosirea oamenilor, pe care creștinismul nu numai că îi aseamănă, dar îi și transformă în sfinți. Ca suport principal al factorilor morali, corpurile socio-culturale ale fostelor "țări estice" au fost puțin influențate de mult-trâmbițatele "procese ale regimurilor autoritare" rămase în fazele
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
înstrăinare de sine, care îi alterează modul de a gândi și motiva, îi conduce gesturile altfel de cum intenționează ea să le elibereze. Începând cu acest moment, eul nu se va mai recunoaște, se va pierde, cu un copleșitor sentiment de înjosire și rușine. Rezistența la "slăbiciune" e rezistența la depersonalizare, la invazia iraționalului indefinibil asupra individualului. Femeia și bărbatul vor lupta în primul rând cu ei înșiși, nevrând să se recunoască în acestă parte nou trezită și amenințătoare a personalității lor
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
triști, practic, ne maturizasem, iar vechile nebunii din adolescență rămâneau doar o amintire, spre care nu ne mai puteam întoarce. Priveam în urmă cu regret, dar cu bucuria de a ne simți iarăși stăpâni pe noi, debusolați cumva, căci lipseau înjosirile și bădărăniile cu care ne obișnuisem în cei doi ani de chin. Pierdusem doi ani din viață, căci noi așa consideram că era. Aveam însă o viață în fața noastră, pentru a ne putea realiza idealurile care ne-au hrănit în
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
politicoasă, toate gesturile delicate care înseamnă salvgardarea și farmecul societății occidentale nu sunt cunoscute sau nu sunt practicate, ceea ce e același lucru. Situația de inferioritate rezervată femeii ține încă de secolele barbare; abuzul de divorț perpetuează această stare de regretabilă înjosire. Femeia nu e respectată, nu e stimată; e căutată dacă e bogată; e urmărită atâta vreme cât e tânără și frumoasă. Nimeni nu se preocupă de calitățile ei morale sau de valoarea sa intelectuală; toate astea nu sunt decât o chestiune secundară
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
a spus pe bună dreptate: "Bărbații fac legile, femeile fac moravurile". Efectul celor mai bune legi va eșua întotdeauna în fața corupției moravurilor, iar femeile vor rămâne fără influență și nu vor îndrepta moravurile atâta vreme cât vor fi menținute în starea de înjosire ce li s-a rezervat. Societatea română e condamnată să lâncezească în acest cerc vicios. Nu o putem învinui; nu putem decât să o plângem când vedem ce distincție perfectă capătă femeile române când au fost crescute la Paris sau
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
numele soțului și reia numele familiei sale. Adopțiile sunt frecvente, legea le permite pentru copiii ilegitimi și adulterini. Numele se perpetuează de asemenea prin bastarzi. Am descris în altă parte efectele dezastruoase ale abuzului de divorț. Acesta înseamnă distrugerea familiei, înjosirea femeii și nimicirea moravurilor; să-i adăugăm alte rezultate, la fel de grave: dezordinea stării civile și dedalul inextricabil al succesiunilor. Asta nu e tot. Românii, neputincioși să îndrepte răul pe care l-au creat, au tendința de a i se sustrage
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
și pământurile; înnobilați de curând, ridicați dintre histrionii și valeții stăpânului. În acest moment se schimbă conducerea națiunii și se formă o nouă aristocrație. E greu ca o țară atât de umilită să nu se resimtă multă vreme de pe urma acestei înjosiri. Nu chinurile materiale, furturile, delapidările fac să piară un popor. Aceste răni se vindecă; dar rănile făcute onoarei, demnității umane, respectului de sine așează în adâncul organismului germeni corupători; vigoarea e atinsă în ce are ea mai bun, iar inima
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
fie acuma mândru și stăpân și egoist, să lupte și să-și biruiască vrăjmașii, oricare și oriunde ar fi ei... De aceea trebuie să măturăm ruinele din sufletul omenesc și să pregătim venirea zeului nou, care nu cere închinare și înjosire, ci luptă și inimă dîrză! Până azi ne-a fost rușine de ura din sufletul nostru, deși e soră bună cu iubirea... Până azi am ascuns-o și am înăbușit-o ca pe o biată cenușăreasă sau ca pe o
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
cea neliniște eternă, Cea durere ce-i născută din puterea mărginită Și dorința făr-de margini?... Lăsați vorba-vă pripită, Mergeți regi spre închinare la născutul în tavernă. În tavernă?... -n umilință s-a născut dar adevărul? Și în fașe d-înjosire e-nfășat eternul rege? Din durerea unui secol, din martiriul lumi-ntrege Răsări o stea de pace, luminând lumea și cerul... Sarcini de-aur și de smirnă ei încarcă pe cămile Și pornesc în caravană după steaua plutitoare, Ce în aerul
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
scop în astă lume, nici aveam ce să trăiesc Până când.. blestăm momentul!, pîn-ce-a fost să te-ntîlnesc. {EminescuOpIV 513} Oare sunt eu tot același? Singur nu mai mă-nțeleg: De clipirea genei tale putui viața să mi-o leg. Eram mândru - înjosirea, ba sclavia mă înveți: Mă disprețuesc pe mine... ce mai are astăzi preț? Îmi părea că împărații sunt pe lume un nimic Căci ei nu țineau în mână degetul tău dulce, mic, Începusem s-am în lume ceva ce plătea
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]