395 matches
-
acceptă orișice sudalmă, ori...înțeleptul, cititor în stele, din Căi Lactee alăptându-și visul. Când noaptea va cădea, într-un târziu, poate că umbra lui va adormi, dar spiritu-i, prin vers, va fi tot viu; doar lutul de poet va-nmărmuri, la liziera dintre veșnicii. Referință Bibliografică: LA LIZIERA DINTRE VEȘNICII / Elena Glodean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1704, Anul V, 31 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elena Glodean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
LA LIZIERA DINTRE VEȘNICII de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379359_a_380688]
-
critic,aici Își cântă imnul de-ntomnare. Tu sfinte flori ibovnice-ai pictat, În alb și galben,vestale-crizanteme, Pe fata toamnei, ruginii embleme, Zac acum în templul sfărâmat. Când iarnă te-a citat la judecata, O adiere de-arome vag crizantemale, Înmărmuresc în cercuri de petale, Iar toamnă este ... Citește mai mult Cobzarul toamnei,cu ochi iscoditori,În freamătul pădurii liniștea o curma,Când soarele își lasă zboru-i,și-n urmaSe țes arpegii ruginii,sub nori. Se-odihnește-o clipă,doar,și-ar vrea
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
ochiu`critic,aiciîsi cântă imnul de-ntomnare.Tu sfinte flori ibovnice-ai pictat,În alb și galben,vestale-crizanteme, Pe fata toamnei, ruginii embleme, Zac acum în templul sfărâmat.Când iarnă te-a citat la judecata,O adiere de-arome vag crizantemale,Înmărmuresc în cercuri de petale,Iar toamnă este ... XII. POEZII, de Elenă Negulescu , publicat în Ediția nr. 1701 din 28 august 2015. Noapte bună, noapte albă Te-aduni din hăuri,noapte Și strângi forfota din jur! Te strecori că o stafie
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
Ediția nr. 1920 din 03 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Poem hieratic XXVII de David Sofianis reeditare 3.04.2016 (A.D.) Kl Í max adâncă firavă fâptură de vis o umbră de frunză purtată de îngeri balansul tău de clipe înmărmurește teama de-a pierde veșnicia un pas și nu mai e ce-a fost trecutul plânge ce este viitorul frânturi de nicăieri în brațele secundei clepsidra smulge gândul nisipul din privire să sfarme prin porunci atâta nostalgie privind în urmă
POEM HIERATIC XXVII-KLÍMAX de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381085_a_382414]
-
va da vieții nou obol, În sevele latente doarme floarea, Văzduhul clar așteaptă boarea, Verdeața va erupe iarăși din pământ, Prin rădăcini, spre ramurile-n vânt, Miresme dulci vor izbucni spre soare Și el o să le-adauge valoare, Pârâul cel înmărmurit în gheață Se va trezi, fluid, la viață, Iar sabia fragilă-a firului de iarbă Va-mpunge cerul, viața s-o absoarbă... Târziu, din toamnă, cuibul vieții părăsit, Visează-acum, reconstruit, să fie locuit Și, ca-ntr-a lumii dimineață, Erupe
VULCAN LATENT de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374599_a_375928]
-
Pământul tot se- nvârte zi de zi cu noi, Ziua și noaptea se-ntind cât se cuvine, Negura și lumina împart lumea la doi. Soarele, sus pe boltă, falnic, se mai ține Și luna își trimite argintul către noi, Apele-nmărmuresc iarna când vine, Iar primăvara toate o pornesc șuvoi. După furtuni și ploi apar și curcubee, Zăpezile ne troienesc încet, albindu-ne, Iar toamnele ne spulberă perfid pe-alee Frunzarul clipelor, înfiorându-ne... Balanța Lumii veșnic se înclină, Când înspre
RAPORT ASUPRA STĂRII PĂMÂNTULUI... de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374616_a_375945]
-
iarba moale. Se simțea deja căldura soarelui care, între timp, urcase tot mai mult pe cer. Privea cerul senin, păsările care planau în căutare de hrană și asculta tumultul pădurii din apropiere. Asta este adevărata viață! gănguri în mintea lui, înmărmurit de frumusețea care îl înconjura și bucuros că și-a găsit, în sfărșit, locul și omul care să-l înțeleagă și îndrume. Pentru prima dată se simțea tare mulțumit. Și dorea să-l mulțumească și pe îndrumătorul său și gazda
COLIBA DIN MUNŢI de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373423_a_374752]
-
nou capul pe umărul soțului așteptând duioasă adierea aripilor îngerașului ei...Era așa de fericită! Începu să murmure un cântecel, pe care îl știa din copilărie ... Auzind vocea blândă a firavei mămici, îngerașii păzitori pentru toți din căsuța aceea au înmărmurit. Era poate pentru prima dată când au apărut lacrimile de înger...lacrimi de bucurie care răspândeau în jur miros de mir...Cei ce seamănă cu lacrimi, cu bucurie vor secera." (Ps. 125. 5) ...spune unul dintre îngeri căutând cu privirea
POPAS PRINTRE ÎNGERI... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373569_a_374898]
-
-l va găsi singur dacă încă nu apăruse Cristina în camera lor. Bătu ușor în ușă, cu teamă și nu auzi nicio mișcare. Insistă și ciocăni mai tare. Parcă se mișcau pași prin cameră. Când se deschise ușa Aurel rămase înmărmurit de imaginea apărută în fața lui. Credea că este George care poate își rătăcise cheia, cu toate că ușa nu era încuiată. - Ana, ce-i cu tine în ținuta asta? Atunci se văzu și ea cum era de sumar îmbrăcată. Încercă să strângă
CAND DRAGOSTEA BATE LA FEREASTRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371247_a_372576]
-
vertrebe de la gât strivite. Prietena lui, Andrijana Budimir, handbalist internațional, a fost consternată când, la miezul nopții, în Skopje ateriza un elicopter al armatei macedonene, cu trupul neînsuflețit, transportat apoi, mai departe, la Kruševo, cu mașina. Lumea întreagă muzicală a înmărmurit la aflarea veștii care în fulgerătoare și dureroasă repeziciune a înconjurat globul pământesc. Se curmase viața unui geniu al muzicii, ale cărui cântece erau fredonate în Macedonia, Serbia, Bosnia Hercegovina, Croația. Toše Proeski era cunoscut prin repertoriul său, era plăcut
TOŠE PROESKI, ÎNGERUL MACEDONIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374887_a_376216]
-
se bucură de o vastă și invariantă popularitate. Sunt cântece indexabile cu prioritate la dorințele omului de a trăi măcar un pic mai vesel, mai frumos, mai alinat de iubire! Plecarea ei, bruscă și dureroasă în lumea fără dor a înmărmurit pe cei ce-au cunoscut-o și iubit...! Cu ea muzica populară și folclorică românească aprinde un nou lampadar astral în pala acoperământului ceresc al țării, ce va lumina cât timp de jos, unde-i este umbra amintirii sale, poporul
ILEANA CIUCULETE. CÂNTECE INDEXABILE LA PREFERINȚA DE IUBIRE, VESELIE ȘI FRUMOS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374129_a_375458]
-
întâmplat așa. După câteva ture aproape de vârful cilindrului la mai puțin uneori de un metru de marginea cilindrului, a început să coboare tot învârtindu-se pe pereții metalici, până a ajuns la bază unde a și oprit în aplauzele asistenței înmărmurite de teamă și uimire. Totul nu cred că a durat mai mult de cinci-șase minute. Abia așteptam să ajung la căruță să-i povestesc tatălui meu ce am văzut. Bineînțeles că iar m-am lipit de câteva înjurături și una
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371930_a_373259]
-
fi unic este într-adevăr cea mai împovărătoare misie pe care existența ți-o conferă, tu având responsabilitatea de a fi în permanență altfel, încercând să păstrezi demnitatea și esența mesajului artistic. Cu o cariera impresionantă, inegalabilul Tudor Gheorghe demonstrează, înmărmurind și salcâmii, că arta poate fi într-atât de limpede, de clară și complexă, încât însăși profunzimea ei uimește, năucește, într-un mod excepțional. În spectacol, alături de maestrul Tudor Gheorghe, va evolua pe scenă, într-un melanj melodios, orchestra ,,NOVA
TUDOR GHEORGHE IN CONCERT LA SALA RADIO de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1042 din 07 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372343_a_373672]
-
o farsă pentru Sile Dinicu pe care l-a sunat Cornel Constantiniu și l-a chemat la el în cameră. Când a sosit i-a deschis ușa Mircea, iar Cornel a intrat în baie de unde, când a ieșit, l-a înmărmurit pe dirijor, care și-a făcut cruce cu ambele mâini! „Tată, care ești al meu? Că m-ați înnebunit de cap!”, a îngăimat maestrul Sile Dinicu. Întotdeauna, între frații Constantiniu a fost o simțire prin puterea iubirii. Au suferit amândoi
CORNEL CONSTANTINIU LAVIURI PE PORTATIV de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1609 din 28 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/372990_a_374319]
-
-l va găsi singur dacă încă nu apăruse Cristina în camera lor. Bătu ușor în ușă, cu teamă și nu auzi nicio mișcare. Insistă și ciocăni mai tare. Parcă se mișcau pași spre ușa camerei. Când se deschise, Emilian rămase înmărmurit de imaginea apărută în fața lui. Credea că este George care poate își rătăcise cheia, cu toate că ușa nu era încuiată. - Ana, ce-i cu tine în ținuta asta? Atunci se văzu și ea cum era îmbrăcată de sumar. Încercă să strângă
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. XII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347345_a_348674]
-
ar fi dorit-o de soție. Cine o vedea cu părul bălai împletit în două cozi ce-i atârnau pe spate, cu ochii precum seninul cerului, cu obrazul alb ca marmura și cu buzele roșii cu miresme de frăguțe, rămânea înmărmurit de frumusețea ei. Fata locuia într-o colibă la poalele muntelui, și avea o turmă de mioare pe care o ducea, zilnic, la păscut, în poienile cu iarbă fragedă. Într-una din zile, vrăjită de culorile delicate ale florilor și
LEGENDA LUI DRAGOBETE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346835_a_348164]
-
cenușii, roz și violet, trăia un bătrân Înțelept. Pe când păștea oițele în poiana în care fusese zămislit, băiatul s-a pomenit față în față cu acest Înțelept care i-a spus pe nume și l-a îndemnat să-l urmeze. Înmărmurit de surpriză, Dragobete l-a urmat fără a spune o vorbă. Devenindu-i ucenic, el a deprins învățătura tainică de a citi în Cartea secretă a Naturii. Astfel, recunoștea plantele de leac, știa a vorbi cu păsările, înțelegea semnele magice
LEGENDA LUI DRAGOBETE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346835_a_348164]
-
Cătălin Varga Publicat în: Ediția nr. 386 din 21 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Omagiu Acolo, unde dorurile suie Sub pleoapa caldă-a munților din noi Pe-o cărăruie dinspre amândoi Am poposit ca să-ți ridic statuie. Cioplind în stânci, înmărmureau scânteie Iar bulgărul de piatră tresărea Zâmbeam ușor lovind cu dalta-n ea Căci forma ei o-nfățișa femeie. Dar când c-un ultim strigăt de sub cuie Căzu și dalta-n freamăt uluit Am devenit pe-o clipă-nmărmurit Un
OMAGIU de CĂTĂLIN VARGA în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346924_a_348253]
-
VI. OMAGIU, de Cătălin Varga, publicat în Ediția nr. 386 din 21 ianuarie 2012. Omagiu Acolo, unde dorurile suie Sub pleoapa caldă-a munților din noi Pe-o cărăruie dinspre amândoi Am poposit ca să-ți ridic statuie. Cioplind în stânci, înmărmureau scânteie Iar bulgărul de piatră tresărea Zâmbeam ușor lovind cu dalta-n ea Căci forma ei o-nfățișa femeie. Dar când c-un ultim strigăt de sub cuie Căzu și dalta-n freamăt uluit Am devenit pe-o clipă-nmărmurit Un
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/346929_a_348258]
-
Un trup inert privind la o statuie. ...A te iubi e pentru mine-o artă ... Citește mai mult OmagiuAcolo, unde dorurile suieSub pleoapa caldă-a munților din noiPe-o cărăruie dinspre amândoiAm poposit ca să-ți ridic statuie.Cioplind în stânci, înmărmureau scânteieIar bulgărul de piatră tresăreaZâmbeam ușor lovind cu dalta-n eaCăci forma ei o-nfățișa femeie.Dar când c-un ultim strigăt de sub cuieCăzu și dalta-n freamăt uluitAm devenit pe-o clipă-nmărmuritUn trup inert privind la o statuie....A
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/346929_a_348258]
-
metri spre ușa de intrare dinspre hotel Cleopatra, unde au găsit o masa lungă liberă. - Fato, ce tupeu pe ei, deschise și Cristina pentru prima dată gura plină cu cartofi pai. Cât au stat cei doi la masa lor, era înmărmurită de frică. Mai avea puțin și se scăpa pe ea. Cum pot unii să fie așa de nesimțiți? Dacă nu-i alungai nu știu ce mă făceam. Când a trecut ospătarul pe lângă masa lor Ana ia făcut semn și la abordat explicându
INTALNIRE DE GRADUL ZERO de STAN VIRGIL în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348249_a_349578]
-
toamnă de n-ai fi dat nici câinele afară din casă și .....îmbracă-te repede și hai la școală! Am întins-o repede la școală și ce credeți că mi-au auzit urechile: -Deschidem catalogul,Oiță spune poezia! Doamne, am înmărmurit ,dar mi -am făcut curaj și cu voce tare ,sigură parcă ....am început: Tatăl meu zidește case Cocoțat pe schele El cu fruntea lui ajunge Până sus la stele Tatăl meu dă țării pâine, E pe câmpuri vara, Are mari
ȘCOALA.....RESPONSABILITĂȚILE ȘI COPILĂRIA de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376848_a_378177]
-
fiind trase, era întuneric. Aprinse lumina. Iar nimic! Din casă nu ieșise. Ușa era încuiată, iar cheile erau la ea, în buzunarul șorțului. Le pipăi mașinal. Atunci, unde să... Dar nu-și termină întrebarea, căci, aruncând-și privirea spre tablou, înmărmuri! Locul vulpanului fusese luat de nepoțel. Doamne, da, era chiar el! Din pădurea bântuită de vânt, neagră și potrivnică, privirea copilului era chezășia groazei provocate de singurătatea primită ca răsplată. Referință Bibliografică: TABLOUL / Angela Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
TABLOUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377037_a_378366]
-
și altele. N-au putut justifica prezența lor acolo, Voquin nici atât! - S-au făcut arestări? - Vezi chiar acum! Din cală deslușesc ieșind un șir de militari și oameni. Printre ei îl zăresc și pe Voquin, apoi pe Ingrid, care stă înmărmurită în ușa cabinei. Îi facem sem să vină la noi. - De ce Nicolas are cătușe? ne întreabă cu ochii dilatați nefiresc. - De bun ce este! îi răspunde Thomson. Mâine intenționa să ne trimită în Paradis! - Nu cred. - Da, e greu de
DRUMUL APELOR, 60 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376338_a_377667]
-
place să tremure toți de frica ta, te vei numi Iarna! Cu privirea ta aspră, vei supune toată natura, iar când îți vei arăta zâmbetul sec, totul va încremeni; apele se vor transforma în poduri de gheață, iar pomii vor înmărmuri, cuprinși de teamă. Spaima va năpădi întreaga suflare, de aceea vei fi cea mai severă și nedorită crăiasă. Totuși, dacă vei asculta sfaturile mele, până la urmă te vor accepta și vei fi chiar iubită! Fiica cu fața rece, fără să
REGELE TIMP ȘI FIICELE LUI de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375919_a_377248]