224 matches
-
regiunea de curbură maximă, iar cel de-al doilea, la haploizi și în poziție diametral opusă față de diploizi. Înmugurirea este inițiată numai după ce celula a atins o anumită dimensiune; duplicarea organitului asociat al nucleului (NAO) reprezintă o prerecuzită pentru debutul înmuguririi. Odată declanșat, procesul de edificare a mugurelui continuă prin mărirea continuă a suprafeței învelișurilor celulare (perete și plasmalemă) și a masei plasmatice proprii. Mugurele tânăr are o formă eliptică, apoi devine mai asemănător cu celula-mamă. Extensia peretelui celular are loc
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
celulare (perete și plasmalemă) și a masei plasmatice proprii. Mugurele tânăr are o formă eliptică, apoi devine mai asemănător cu celula-mamă. Extensia peretelui celular are loc mai întâi în zona apicală, fiind urmată de cea ecuatorială. Extensia peretelui celular în timpul înmuguririi este intens corelată cu ciclul de diviziune celulară. 1.1.1.7. Septarea Formarea septului coincide cu ultimele stadii ale ciclului de diviziune și au drept consecință citochineza (separarea totală a celulei mugurale de celula-mamă) . La drojdiile care înmuguresc, septarea
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
în condiții optime, protoplaștii tuturor speciilor de levuri studiate până în prezent s-au dovedit capabili de a regenera în totalitate peretele celular și de a restabili forma normală a celulelor. Protoplaștii obținuți de la speciile de drojdii care se înmulțesc prin înmugurire (exemplu, speciile genului Saccharomyces) pot produce un nou perete celular complet (normal dezvoltat) și pot reveni astfel la celula tipică, numai în cazul cultivării lor pe un mediu nutritiv solidificat (cu gelatină sau agar), care previne spălarea componentei solubile a
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
de liză (degradare) a materialelor exogene (heterofagie) sau a diverselor componente celulare (autofagie). Biogeneza lizozomilor este strâns legată de activitatea R.E., unde are loc sinteza enzimelor lizozomale. De aici, acestea sunt translocate la cisternele golgiene de pe fața cis, care prin înmugurire vor genera veziculele acoperite prin intermediul cărora enzimele lizozomale sunt transportate la lizozomi. 1.9. Vacuomul Vacuolele sunt "adevărate lacuri" în peisajul celular, esențiale pentru menținerea unui climat chimic optim desfășurării proceselor vitale. În imaginile electronomicroscopice ale replicilor, vacuolele apar sub
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
septare și fisiune mediană. La speciile care înmuguresc (de ex. Saccharomyces cerevisiae) apar o serie de particularități esențiale, acestea fiind următoarele: persistența învelișului nuclear, dezvoltarea unui fus intranuclear, lipsa de condensare a cromozomilor și un mod special de citochineză, prin înmugurire. 1.13.1.1. Perioada presintetică a ADN-ului (G1) Un nou ciclu celular debutează cu o perioadă G1 în care au loc procese metabolice, care vor direcționa sensul evoluției celulare viitoare. Acum se decide dacă celula se va angaja
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
similară. Una din particularitățile majore ale meiozei la drojdii constă din faptul că segregarea cromatinei are loc fără diviziunea nucleului parental. De abia spre sfârșitul celei de-a doua diviziuni meiotice, cele patru seturi cromozomiale (cromatide) vor fi izolate, prin înmugurirea învelișului nuclear și diferențierea în jurul fiecărui lob nuclear a unui perete presporal. Meioza I: În cadrul acestei diviziuni au loc reducerea (înjumătățirea) numărului de cromozomi și recombinările genetice intra- și intercromozomiale (de unde și denumirea de diviziune heterotipică sau reducțională). Meioza I
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
die rumänische Volksdichtung, publicată de Academia Germană și distinsă cu Medalia Humboldt (1936), apoi lector sau profesor de germană în București, la Academia de Înalte Studii Comerciale, Seminarul Pedagogic Universitar, Școala Politehnică ș.a. Va colabora asiduu la „Revista germaniștilor români”, „Înmuguriri” (1933-1940, al cărei director va fi), „Propilee literare”, „Convorbiri literare”, „Revista limbii și culturii germane” ș.a., cu studii și articole (Eduard Mörike, 1936, Poezia Germaniei noi, 1940, Expresia figurii în plastica Evului Mediu german, 1942, Vechi traducători germani ai poeziei
TEMPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290131_a_291460]
-
licența în litere și filosofie. Va fi profesor de limba franceză la Liceul „Gh. Lazăr” din București. Încă elev, în 1931 publică versuri în „Picături de rouă” de la Craiova, scrie în revista școlară „Ion Maiorescu” și în 1933 conduce gazeta „Înmuguriri”. Primul volum de versuri, Undeva, în amintire..., îi apare în 1935. Mai colaborează la „Poezia”, „Familia”, „Kalende”, „Azi”, „Săptămâna CFR”, „Ramuri”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Vremea”, „Evenimentul zilei”, „Ardealul”, „Tribuna românească” ș.a., apoi la „Orizont”, „Viața românească”, „Gazeta literară” ș.a. A
TITA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290199_a_291528]
-
de o hotărâre pe care să o luăm Împreună, nedorind ca la alte insistențe posibile din partea sa, să nu știu cum trebuie procedat. Îmi spune de asemenea În scrisoare că a completat acest chestionar pentru cei ce au fost colaboratori ai revistei „Înmuguriri” și așteaptă completarea lui și pentru Doina Bucur - spre a-l trimite la Cluj. Îmi solicită de asemenea să mă viziteze și pentru a discuta, așa cum scrie textual: „căci vreau să cinstesc memoria mamei Dvs. așa cum se cuvine aici la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
imediat. Mi-am reamintit, noaptea, În pat. Nu mă pot opri să nu-ți trimit și matale răspunsul de atunci. Georgică 448 a plecat azi, dar va mai veni În septembrie. Cu deosebită afecțiune și cele cuvenite familiei, Todirel Tatos „Înmuguriri”, ian. - febr. 1933 Când am cetit volumul dumitale Îți spun și să mă crezi, că am rămas Învins, căci „picătura de-ntuneric”449, s-a Întins Pe-ntregul câmp al emisferei cerebrale Încât de-o nesfârșită noapte-am fost cuprins
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
pe vărul său, inginerul Ludovic Cazaban (tatăl artistului). 449 Aluzie la volumul de schițe O femeie și o picătură de Întuneric, publicat de Teodor Tatos În perioada interbelică. 884 * „Informatorul”, martie 1933 Dintr-un condei, un șir Întreg de drame, Înmuguriri de zarzavat, de seră, Când spiritul e socotit În grame, Nu te juca cu cerebrala emisferă, și nu mai face alte epigrame. Teodor Tatos 45 (Fălticeni, nedatată) Dragă domnule Eugen, Am avut o mare mulțumire În suflet, atunci când Ion Paranici
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
vară, n.n.). Departe de mine ideea de a fi supărător În vreo formă, distinsei figuri a prietenului „Galeriei”, prof. V.G. Popa. Ar fi o contrazicere cu realitatea. pictorul Teodor Tatos 450 Prestanța de care Începuse să se bucure revista fălticeneană „Înmuguriri” se datora În primul rând lui Virgil Tempeanu, care a acceptat să-i fie director. Sufletul publicației, a fost Mihail șerban. În timp, au colaborat condeie consacrate, din diverse regiuni ale țării. Cuvinte de Încurajare a avut și Leca Morariu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Acest domn, care are acasă numeroase cutii pline cu documente și cărți legate În mare măsură de zona Fălticenilor, nu a dat măcar o hârtiuță pentru „Galeria oamenilor de seamă”. Dăruise cândva, prietenului său Nicolae Moscaliuc, colecția completă a revistei „Înmuguriri”. Poetul sucevean a legat-o frumos În două volume și mi-a dat-o pentru „Galerie”. „Cărturarul” care acum ne ura pe amândoi și nu mai vorbea cu noi, s-a făcut luntre și punte pe lângă directorul Complexului muzeal și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
nepotul meu cel leneș la scris ca și mama sa. Am gata Împachetate cam 30 lucrări (nu le-am numărat) de-ale mele, pe care le trimit Muzeului, care mi le-a cerut 520. Am trimis și numere răzlețe din „Înmuguriri”, „Săptămâna” etc. relative la activitatea culturală din Flt., ai cărei exponenți sunteți acum Dl. Prof. V. Popa și matale. Am trimis și unele fotografii În legătură cu același lucru. Sper că nu vor mai mucegăi În beci, ca pe timpul directoratului colegului Ciurea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
piano și Florica la vioară. De asemenea și În casa Gorovei, aveau loc concerte cu Florica și șt. Albu, fost prefect, ca și D-na Gorovei (piano)526. După câte știu, M. Havriș a fost (după moartea Doinei Bucur, colaboratoarea „Înmuguririlor”) la Caracal și a scris un articol În această revistă, articol de comemorare. Cum Îl știu ambițios, n-are să-l dea matale; dar trebuie să recurgem la d. Prof. V. Popa, care să-i spună, că D-sa se interesează
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Canaliei, a cărui Întreagă viață a fost numai să facă rău, să Împiedice binele. De aceea am fost o vreme supărat pe d. Havriș, că În lipsa și fără știrea mea, i-a publicat hidoasa mutră de măcelar bine hrănit În „Înmuguriri” (cu aprecieri neadevărate și lingușitoare) care purtau și numele meu. O fi fost la ananghie și Canalia 577 l-a plătit bine. Cele două articole despre Grillparzer Îmi aparțin și le redau În rezumat. Eu nu mai posed numerele acelea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
face unui om. De atunci, am cunoscut sute de oameni, care mi-au făcut cunoștință cu alții, dar nu s-au plâns de... ingratitudine. Or, el voia anularea personalității, subjugarea mea, ceea ce nu era posibil. 589 Contribuțiile redactorului Toporan la „Înmuguriri” sunt slabe. Revista a trăit aproape un deceniu, prin directoratul prestigios al prof. univ. dr. Virgil 951 Voiam să văd secția matale muzeală cu prilejul serbării semicentenarului liceului No. 2; dar, dacă nu se poate... M-am deprins să fiu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
conducerea județului a venit un verificat om de cultură (s-a văzut ce-a făcut la Iași) și atrageți-l, să reînviați „șezătoarea”, să Înființați vreo revistă culturală, lucruri care s-au putut realiza În trecut și acum nu? („șezătoarea”, „Înmuguriri”, „Calendarul Învățătorilor”, „Tribuna Învățătorilor”, „Vestitorul satelor” etc.). Cu Mircea Pienescu am fost coleg de catedră la „Academia Comercială”. Îl știu om de treabă și cred că nu va face greutăți, dacă poate da ceva Muzeului. În ceea ce privește ms. operii „Oedip”, i-
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
al Dstră și voi fi fericită ca sugestia mea să prindă a deveni realitate. Cu Dl. prof. Tempeanu, În afară de convorbiri telefonice și corespondență, sper săl pot vizita curând la Buftea. Dânsul ne-ar putea da relații despre presa literară fălticeneană („Înmuguriri”) sau amintiri despre Dragoslav. Pentru colaborarea lui Horia Lovinescu, a lui M. șerban, nu v-ar sta Dstră mai la Îndemână? Pe primul nu-l cunosc personal, pe al doilea prea puțin. Ar fi bine să nu lipsească din acest
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de V.G. Popa. 6. Așa cere regula (amintiri din școala de altădată) - de V.G. Popa. 7. Amintiri din viața de profesor și director la Fălticeni (două articole) - nedactilografiate, V. Tempeanu. 8. Tot Dl. prof. Tempeanu mi-a trimis din revista „Înmuguriri” un articol „Din trecutul școalelor” și un altul „Leon Băncilă”, 1047 primul semnat de Serafim Ionescu, fost revizor și inspector școlar, al doilea al regretatului profesor și scriitor Aurel George Stino. 9. Dl. șt. Sorin Gorovei mi-a Încredințat patru
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Nicolae Petrașcu a călcat hotărât și puternic pe urmele lui Corneliu Codreanu-Căpitanul și pe ale întemeietorilor Legiunii Arhanghelul Mihail, ținând pasul aproape de ei, și păstrând aceeași vie cadență. A luat parte la luptele studențești din anii 1928-1932 și astfel la înmugurirea vieții legionare. Pe unde călca el crea mediu legionar de ordine și disciplină voluntară. Nicolae Petrașcu face parte din elita care a răspândit credința legionară și care a stat mereu cu fața la dușman. Ca intelectual și la început de drum, el
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Descântecele românilor”, „Lares” (Florența), 1932, 1; N. Iorga, „Noțiuni de folclor”, RI, 1933, 10-12; Aurel G. Stino, „Șezătoarea” de la Fălticeni, „Din trecutul nostru”, 1937, 40-45; Arnold van Gennep, „Noțiuni de folclor”, „Mercure de France”, 1937, septembrie; G. Ursu, Folticenii literari, „Înmuguriri” (Fălticeni), 1940, 5-6; Leca Morariu, Artur Gorovei, FF, 1941, 3; Augustin Z. N. Pop, La aniversarea revistei „Șezătoarea”, REF, 1958, 1; I. Mușlea, La centenarul nașterii lui Artur Gorovei, AAF, 1961-1964; G. Călinescu, Estetica basmului, București, 1965, 388-389; Ștefan S.
GOROVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287318_a_288647]
-
1959) și calendarul cultural (Unirea Principatelor, 1959, 120 de ani de la nașterea lui Titu Maiorescu, 1961) pun în circulație adeseori autori și texte interzise în țară, unde - după expresia lui Pamfil Șeicaru - „în cuprinsul cazarmei ideologice (colonia sovietică România), orice înmugurire a spiritului critic înseamnă un pericol de moarte pentru regim [...] și chiar numai amintirea lui Titu Maiorescu reîmprospătată ar putea crea ispita spiritului critic, cu toate gravele consecințe «deviaționiste»”. Antologia critică dedicată lui Titu Maiorescu, alcătuită și prefațată de Pamfil
ALMANAHUL PRIBEGILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285290_a_286619]
-
este majoritar în celulele insulinosensibile, adipocite, celulele musculare netede și miocite. El este depozitat în organite specifice, veziculele GLUT 4. Stimulul insulinic produce translocarea din aceste locuri de depozitare spre membrana celulară (32). Veziculele GLUT 4 parcurg patru etape evolutive: "înmugurirea", fisiunea, "ancorarea" și fuziunea cu membrana celulară (fig. 3.11). Mai multe proteine (mai ales din familia SNAP) reglează aceste procese, un rol important revenind și PI-3 kinazei. GLUT 5 este transportorul pentru fructoză și este prezent în celulele membranei
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
o absolută identitate. Și tot acum, Vasile Kazar descoperă, compozițional, ceea ce s-ar putea numi imagocentrie, adică acea supremație a imaginii în raport cu neantul din jur și acea capacitate a aceleiași imagini de a se autogenera, de a se înmulți prin înmugurire asemenea drojdiei de bere. Și asta fără ca imaginea și compoziția să-și piardă coeziunea și fără ca natura lor centripetă să fie în vreun fel amenințată. În absența oricărei pete de culoare, desenele lui Kazar sînt acum intens policrome pentru că insesizabilele
Desenul ca mistică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13696_a_15021]