1,013 matches
-
zică... Asta e viața: unii, când beau, râd, alții plâng, alții înjură, alții devin negri în cerul gurii - cazul prietenului și a etc... -Hei! Haralampy!... Ce se întâmplă? Iar mi-ai dereglat agregatul, fi-r-ar a... Ecranul MegaVijănului meu s-a înnegrit instantaneu... Ce poate fi? A, e o pălărie neagră, cu boruri latino-americane de largi și cam nervoasă, de după care se aude glasul moralizator-gutural al domnului Marko Bela: -,...Atitudinea de la Strasbourg a domnului Președinte Băsescu, vizavi de situația minorităților din România
Anul câinelui începe cu mușcături... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10915_a_12240]
-
se revarsă zorile cu furcile caudine peste copilul/ uitat într-un sărut/ peste agonia arabescurilor pe marmuri încinse// durerea clatină pînzele crepusculare/ lumina moare arzînd/ fierbe în cenușă/ sîmburii de jar se scutură din fructul mineral// lănci vechi în blazon înnegresc lătratul ogarilor/ departe-n păduri/ la vînătoarea fazanilor de celofan/ am găsit imaginația jupuită în iarbă" (Tablou de vînătoare). Imaginația ultrabogată pare a se învîrti pe loc precum o elice, asocierile se succed cu o viteză prin care transpare miracolul
între formal și informal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10806_a_12131]
-
La primărie să te înscrii, nenorocitule! Nu rămâi tocmai tu așa, ca esti mai cu moț. - Uite-acum! Numai stai să-mi iau averea cu mine. În câteva clipe, Spătaru era cu copiii după el. Toți, desculți, în cămășuțe jerpelite și înnegriți până în albul ochilor de tăciunii de la foale. Nu apucaseră să intre pe ușă la primărie, si Cercelaru a strâmbat din nas. - Cu ăștia ce e, ba? Ori crezi că aici e pomană?! - Aoleo, dom' primar, păi se poate să-mi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
ajunge, să ne oprim că la un viitor control, nu mai scăpăm. Norocul nostru că n-au verificat bucata de pădure a lui Onașcu. ― Ce crezi Constantin? Tu nu ai nicio răspundere pentru defrișarea de la Onașcu? ― Cum, mă? Constantin se înnegri de nervii ce-l asaltau. Ce mă amesteci tu pe mine în afacerea asta? Când am venit eu să lucrez aici, cu tine, pădurea era pe jumătate tăiată. ― Habar nu ai, Constantine, ce de acte ai semnat și ce de
NECĂJITUL FRAGMENT POVESTIRE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384763_a_386092]
-
la Remetea Mare sau la Giarmata. Să priviți pe fereastră și să-i vedeți pe tinerii ăștia care par țigani cortorari, din ăia cu cortul, vă uitați la rucsacele lor, la păturile făcute sul și legate peste ranițe, la ceaunul înnegrit de fum agățat de curelele bagajelor, la toate sculele, toporiștile, cuțitele, boarfele lor, la părul lăieț, “ia te uită la ăștia”, zice unul dintre navetiști înainte chiar de a scoate cărțile de șai’șase din geanta lui de mușama crăpată
Jimi Hendrix se vede într-un colț, întors din profil by Daniel Vighi () [Corola-journal/Imaginative/13141_a_14466]
-
și „A(-și) schimba înfățișarea” dau piept cu metamorfoza cosmică. Lipsa de echilibru al modernilor face imposibilă rotirea în jurul propriei axe a destinului și se întinde ca un deșert oroarea de ratare. Se întâmplă deseori, privind prin verdele frunzelor să înnegrim Soarele, iar smulgând rădăcini, să înghețăm Pământul. Oare acum nu regretă Dumnezeu că a creat omul?! Pentru că celălalt înțeles: „a da lumină”, adică „a descoperi, a publica o carte” a ajuns sinonim cu a ne îngropa de vii. Și nu
ARTA CUVÂNTULUI (I) de MARIA COZMA în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361224_a_362553]
-
iar lotul de multivitamine vor fi distribuite copiilor din zonele afectate de inundații din județul Timiș. L. S. Precizări ale B.N.R. l Înnegrirea monedelor metalice La începutul acestei săptămâni, Banca Națională a României a emis, în urma unor sesizări referitoare la apariția unor suprafețe înnegrite pe monedele de 1 și 5 bani, un comunicat prin care se fac următoarele precizări: l noile monede metalice puse în circulație nu periclitează sănătatea utilizatorilor și pot fi folosite fără nici o reținere de populație, chiar dacă se vor închide la
Agenda2005-37-05-general8 () [Corola-journal/Journalistic/284182_a_285511]
-
meseria din mers, a fost pivnicerul Ion Savu. Fostul cerber al pivnițelor de odinioară era să fie acuzat de tentativă de atentat asupra „celui mai iubit fiu al poporului”. Vinul alb preferat de dictator și livrat de pivnicer s-a înnegrit în pahar după ce a fost lungit cu apă minerală de Borsec, un fenomen explicat și de directorul general Georgiu. Cu Savu lucrurile s-au lămurit într-un târziu. Reacția vinului în combinație cu apa Borsec era normală. Dar Savu oricum
Agenda2005-32-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284054_a_285383]
-
terestre, prin metodele fizicii și ale chimiei. Zăpada neagră În fiecare an cad pe suprafața Pământului aproximativ 2 milioane de tone de micrometeoriți, ce dau naștere la așa-numitul praf meteoritic. Provenind din dezintegrarea în atmosferă a micrometeoriților, praful cosmic înnegrește zăpezile albe ale munților înalți și pe cele ale regiunilor polare. Astfel de produse sferice au fost găsite și în depunerile milenare de pe fundul oceanelor. Se formează un depozit anual de materie meteoritică pe suprafața Terrei de 4 grame pe
Agenda2005-34-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284110_a_285439]
-
de minge lovită-n gardul de sârmă al școlii și-un soare alb îmi calcă pe urme strecurându-și prudent câte-o rază-n otrăvitul năvod fumegător în care-au prins ciclopii cenușii orașul Încremenite păsările tac valuri de ciori înnegresc orizontul baloanele viselor înălțate spre cer de nevăzutul zid fonic se sparg risipind așchii de slove nisip pe nisip liantul din care - n tăcere Lumi Noi iarăși fac și desfac. LA RĂSCRUCEA VÂNTURILOR Prin orașul așezat la răscrucea nebunelor vânturi
CUVINTE ÎN BUIESTRUL RIMEI SAU ÎN TRAP LIBER? de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382362_a_383691]
-
să găsească Luceafărul ascuns. Suspinul din adâncu-i Nu o lăsa să umble, Iar sufletul de lună Curgea și-o-mpiedica Să meargă la Luceafăr Pe umăr să ii lase O parte din necazuri Și din durerea sa. Dar cerul se-nnegrise Și-acoperise noaptea, Iar luna-n supărare Se stinse-ncet și ea, Se-nchise orice cale Doar rana-i se deschise Să îi primească dorul Și să-l înece-n ea. Cu supărarea-i neagră Pe mal de cer se
PE MAL DE CER de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382442_a_383771]
-
Și îl strigau „nepoate” când rupeau un turtoi, să-i facă parte dreaptă. Vara și toamna trecuseră, locul acoperindu-se de-o tihnă fumurie, tristă. Oamenii, știau ei de ce, se-ntunecau mai tare decât erau-nainte de la zgura ce le înnegrise pielea, săpând amar de vreme în pântecele băii. Acum, "cel nou" făcea mai multe. Doar în amurguri veselea copiii, iar ziua robotea pe ici, pe colo la vreun bordei, chemat ca sprijin de cineva aflat în nevoie. Alteori însoțea la
CAI ALBI – LOCUL II LA CONCURSUL „ALB HOINAR”, EDIŢIA A II-A, IANUARIE-FEBRUARIE 2016 – ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383349_a_384678]
-
Publicat în: Ediția nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului ÎN PRAG DE IARNĂ Ce păcat că dă ninsoarea, E pustie rău grădina! Unde-i frunza, unde-i floarea? Ce se-ntâmplă-a cui e vina? De ce se-nnegrește zarea? Spuneți-mi, care-i pricina? Cât aș vrea să văd o floare, Ori o gâză care zboară, O lăcustă care sare, Sau pe gard un pui de cioară, Să văd o zambilă-n soare, Să alerg desculț pe-afară
ÎN PRAG DE IARNĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382918_a_384247]
-
prea multă energie «galaxiile de lumi pierdute vin din sure văi de chaos» atrase nu de dor de viață, ci de dorința creării haosului în mintea omului”. Apocalipsa: „Nu mai e necesar să se întunece «catapeteasma lumii», fiindcă s-a înnegrit gândul omului aducător de rău.” Timpul estetic: „Nu mai e nevoie de o regresiune în timp, nici de o proiecție în viitorul neștiut pentru a vedea frumusețea nașterii și a prăbușirii lumii, fiindcă oamenii nu mai au ochi pentru adevărata
EMINESCU S-A VRUT TROIENIT «CU DRAG DE ADUCERI-AMINTE. AZI MULŢI VOR SǍ AIBǍ AMNEZIE, FIINDCǍ ÎŞI AMINTESC PREA DES DE LUCRURI NECUGETATE! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385319_a_386648]
-
și când, pentru aceste strigătoare la cer nelegiuiri și trădări de Patrie și de Neam? ...Țăranii de la Pungești nu știu, probabil răspunsul la a aceste întrebări. Eu, cu totul întâmplător, îl știu. Niciodată, în această viață sărmană, de pe acest Pământ Înnegrit de Păcate, mai marii demonilor tereștri nu vor fi pedepsiți, căci “corb la corb nu-și scoate ochii”. Tot Judecata Lui trebuie așteptată, din păcate. Așa cred eu, și mă pregătesc, primul, pentru Neînduplecarea și Dreptatea Luminii de Fulger a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92932_a_94224]
-
după părerea ta, eu mi-am petrecut câțiva ani de viață culegând panseluțe sau rezolvând sudoku. O să te decepționez: nu cu asta m-am ocupat. Și Eveline aproape că mi-a aruncat În față pe masă un vraf de hârtii Înnegrite cu cifre și litere așezate În diverse poziții, combinate În fel și chip, unite Între ele cu săgeți de diferite culori, grupate și regrupate la nesfârșit... - Din nefericire, la capătul zilelor și al nopților mele de veghe, m-am ales
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
miște; și cum n-ar fi reușit să înlocuiască imediat cel puțin jumătate din acest lichid, ar fi început să aibă amețeli, să simtă oboseală, să aibă febră și să devină irascibili. Țesuturile superioare ale pielii lor s-ar fi înnegrit, întinzându-se și făcându-se ca un pergament, iar vederea acesteia le-ar fi provocat un atac subit de panică, deoarece mercenarii știau din experiență că asta însemna întotdeauna pasul dinaintea unui inevitabil colaps renal. În asemenea împrejurări, nici un european
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
spus Într-o zi „Împărăteaso“. Ei bine, pe ăsta nu pot să-l uit. Era În săptămîna cadourilor, În piața Matache, chiar la colț, cum vii dinspre Cameliei. Stătea În fața unei măsuțe de lemn și țopăia pe loc, frecîndu-și mîinile Înnegrite de ger. Purta deasupra pufoaicei un fel de halat roșu de pînză cu glugă pe care și-l legase la mijloc cu o sfoară. Avea o față plînsă, poate din cauza ochilor care-i lăcrămau, și un nas din care ieșeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
că te plictisesc, dar — Nu, mă uitam la mormintele astea ale scriitorilor. Unele nu mai au cruce, nici nume, nimeni nu mai știe cine e Îngropat aici, de parcă nici n-ar fi existat. Mergeau tăcuți pe aleile pustii, printre cavouri Înnegrite de vreme ca ruinele unor cetăți, blazoane cu spade Încrucișate, cu șoimi, Cantacuzino, Șuțu, Sturdza, Ghica, născuți, repaosați, pentru binele și prosperitatea neamului și acolo, unde pietrișul drumului se lasă Înghițit de mormintele mici cu nume anonime, acolo aproape de Valea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Igor. Noi, împreună cu Engelhard, am luat-o pe alt drum. Era toamnă din nou. Un anotimp trist, bărbătesc. Pe alocuri, picături de ploaie se înfigeau în praf. Iarba uscată era lăsată la pământ. Vântul făcea scandal. Iar noaptea nu se înnegrea de tot. Era plină de găuri cumplit de îndepărtate și de undeva de dincolo străbătea atâta lumină, cât ne trebuia să ne plimbăm. Mergeam de-a lungul lacului, am deschis șapte cabine ca să li se bălăngănească ușile și să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
am uitat prin apartament. Cel mai interesant lucru era un caiet în care Walter, cu multă migală, lipise sute de poze cu Catherine Hammond, adesea acompaniată de fotografi. De fiecare dată când bărbatul ei își făcea apariția, fața lui era înnegrită cu pixul, ordonat, dar cu ură, o anulare deliberată. Aveam un gust amar în gură. Am deschis ușa și am coborât repede scările. Afară aerul nopții era rece și curat și am stat așa câteva minute, inhalându-l cu nesaț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
de groază. Uneori cădea ca să se ridice brusc, ca și cum ar fi vrut să ceară iertare. Apoi a început că danseze, semănând cu un curcan cu spatele explodat într-un evantai roșu. Când focul a devenit mai puternic, corpul s-a înnegrit de tot, devenind greu și căzând în foc ca o mică planetă consumată. Am început să râd ca o apucată. Mama a vrut să-mi dea o palmă, dar mâna i-a fost oprită la jumătatea drumului de mâna lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
parte că factura la gaze era de vreo opt milioane. - Nu azi se dă salariul, îl repezi răspicat doamna Palade, soția directorului, în clipa când bietul Moș Crăciun veni să-și ridice banii. Vino poimâine. - Bine, dar... - Te-ai mai înnegrit la față, remarcă deodată femeia. Și nasul, parcă... nu mi-ai spus, ai avut strămoși turci? Abdulah se sperie. Înseamnă că se vedea? Fiindu-i deja teamă să nu se dea de gol cu privire la nu se știe ce, pentru că oricum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
complicat și diversificat, s-a construit un tavan din grinzile transversale peste care s-a bătut scândura. Tavanul era vopsit, iar grinzile puteau fi decorate cu rozete, asemuind soarele, alte motive geometrice, sau putea rămâne în culoarea lemnului care se înnegrea de vreme. Din argea (partea de susă a casei, cu acoperișul) făceau parte căpriorii, de o parte și de alta, peste care se aplicau lețurile în care se prindea cu cuie dranița, scândură dacă se punea tablă, rigle dacă se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
s-au pierdut În urma noastră. Limpezimea zorilor se filtra de pe balcoane și cornișe În raze de lumină piezișe ce nu ajungeau să mîngîie pămîntul. În cele din urmă, tata s-a oprit dinaintea unei porți mari din lemn lucrat și Înnegrit de vreme și de umezeală. În fața noastră se ridica ceea ce mi s-a părut a fi cadavrul părăsit al unui palat sau un muzeu de ecouri și de umbre. — Daniel, ce-ai să vezi astăzi n-ai să poți povesti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]