1,466 matches
-
ținu așa un timp, clipe care Inei i se părură o veșnicie. - Ina, dragostea mea! Îi luă mâinile amândouă și i le sărută pe rând, îndelung, apoi continuă: îți promit să-ți sărut toată viața această spusă alături de sufletul tău înnobilat cu atâtea înzestrări. Ai făcut în această clipă din mine, cel mai fericit om de pe Pământ. Acum pot spune, câteva cuvinte auzite cândva ce mi se par a fi mai mult decât potrivite în acest moment: dragostea mea, te asigur
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
prânz prea Îmbelșugat ori a digestiei proaste)... Vă rog să defluiți În mod pașnic și organizat către locuințele dumneavoastră... (cuvinte care nu pot fi reproduse de o editură respectabilă)... Piața se umpluse de huiduieli. Câteva obiecte au zburat spre capul Înnobilat de chipiu, iar polițistul a dispărut după parapet, urmărit de un cor de Înjurături. — Huooo, curcane! a urlat unul. — Asta știam și noi, băi suport pentru chipiu! — Jură-te pe Codul Rutier! — Du-te să ne iei numerele de-nmatriculare! Doar
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
elegant aceasta?" O să vă dezamăgesc surîde Maria Săteanu, dominîndu-l atît prin statura ei dreaptă, dincolo de măsuță, cît mai ales prin privirea-i îndreptată pieziș în jos -, dar și aceasta are năut. Înseamnă că măiestria dumneavoastră de-a o prepara a înnobilat-o răspunde Mihai simplu, ridicînd privirea, înfruntînd-o pe-a femeii. Maria Săteanu scapără un surîs în colțul gurii. Atent la ei doi, Săteanu rîde încet, amuzat. Halal răspuns! Draga mea, pentru frumoasa caracterizare ce ți s-a făcut, vei bea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
La cap, mă, ai înțeles? Nu ca cele pe care le știu eu; după ce te-au consumat, te umilesc; altele, sfintele, se simt umilite; o parte, proastele, de lemn-Tănase tot timpul și, rar, al naibii de rar!, femeile cruciale ale vieții, te înnobilează, nu numai că te fac fericit, de la timidul "Bine te-am găsit!" pînă la rămasul bun din zori... Noroc! strigă și-și lipește paharul de buze, cu o mișcare lentă, de mare emoție, apoi, după ce soarbe puțin, desprinde un deget
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
ori s-o lași în pace. Ochii, frumoși mai ales cînd te priveau fix, aprinzînd în adîncuri lumini de plăcere, vorbeau infinit mai mult decît buzele întredeschise tot timpul, întristate de umbra durerii, dar puternic conturate cînd rosteau vreun cuvînt, înnobilate de surîs, precum galonul de firetul din aur. Aflînd că el abia a terminat facultatea, ea a surîs, șoptindu-i: "Ești un copilaș", iar din clipa aceea nu i-a mai zis pe nume decît foarte rar, strigîndu-l cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
spune Victor. Eventual, s-ar putea întreba careva cum se face că din trei colegi, doi sînt..., negativi nu-i bine spus, că nu asta a vrut autorul. Cred că poate ieși la public, chiar cu versuri din Blaga, care înnobilează spectacolul, dar nu-l servește. Eu însă aștept de la teatru montarea variantei inițiale a Orei solstițiului: trei geofizicieni, descoperitori de mari zăcăminte, își văd opera vieții lor îngropată definitiv pentru că un deus ex machina a hotărît construirea unui baraj pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
anarhie. În fond, «iubirea de argint» condamnată de Biblie sau Sfânta Scriptură, este realmente «rădăcina» tuturor faptelor reprobabile, imorale și distructive pentru fiecare individ în parte. Dimpotrivă, aș putea spune fără teama de a greși, că iubirea «aproapelui» (sădită și înnobilată de cultură) este antidotul tuturor maladiilor sufletești ale acestei epoci în care trăim. La o privire mai atentă din partea noastră, «hrana spirituală» este adeseori toxică, remarcând informațiile care ne sunt «servite». Există o legătură mai mult decât suspectă între curentul
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
Este înțelegerea mai adâncă a lumii și prețuirea mai justă a valorilor ei. [...] Ca atare, cultura își are scopul în ea însăși. Ea nu este, ca pregătirea profesională, un simplu mijloc, în vederea unei utilități practice oarecare. Cultura propriu-zisă înalță și înnobilează ființa omenească. [...] În mijlocul dificultăților din ce în ce mai mari, de care se lovește la fiecare pas, sau chiar, câteodată, în fața lipsei totale a mijloacelor de existență, omul cult își simte mai dureros ca alții mizeria și ajunge să condamne mai aspru ca proletarii
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
vă e frică de luptă. — Depinde de scopul luptei. Pentru ce ne luptăm? Cu cine ne luptăm? Întotdeauna trebuie să ne punem astfel de Întrebări. El o privea cu ochi foarte negri și pătrunzători. — Câtă Înțelepciune! Ne batem ca să ne Înnobilăm sufletul. Noblețea aduce ordine. Ordinea aduce pace. Dar, uneori, lupta În sine devine, cum să zic, esențială. Iar uneori, s-a oprit el și a zâmbit, lupta asta te face să te simți viu. — Viața e o luptă, a ridicat
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
cele scurte, expunerea proprie cu citatele, recurgeți cât mai des la sinonime sau construcții echivalente, nu începeți două fraze cu aceleași cuvinte și strecurați judicios formulele originale în locuri potrivite ale relatării. Apelați cât mai frecvent la metaforă, deoarece aceasta înnobilează stilul, dându-i culoare și vibrație, senzație și fluiditate. Faceți din metaforă ,,modul de a visa al umanității”. Imprimați o anumită cadență frazei, căci muzicalitatea ritmului ridică sufletul ascultătorului în regiuni de plenare euforii. Dacă șlefuiți frazele cu meșteșug și
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
semantică, vorbesc despre superioritatea omului în ierarhia existenței și despre rolul pe care munca l-a jucat în procesul devenirii ființei umane. Prin loc trebuie să înțeleagă mediul în care omul trăiește și acționează transformându-l corespunzător cerințelor lui sau înnobilându-l cu valori superioare. De aceea Omul sfințește locul a rămas, în gândirea folclorică, sentință primordială care exprimă adevărul despre om ca ființă rațională, integru moral și interesat direct de mediul în care trăiește. d) Se dezvoltă oral, ideile planului
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
I-ar fi dorit o frunte mai Înaltă, sprâncene mai stufoase, ochi mai adânci și maxilarul inferior mai ferm. Doar nasul Îi era pe plac: nici cârn, nici prăbușit peste buza de sus, arcuit cu măsură, atât cât să-i Înnobileze profilul. Fără acest profil n-ar fi fost decât un oval incert de lumină: chipul celui fără pasiuni, al individului care face totul cu un oftat de ușurare la sfârșit, cu bucuria meschină a datoriei Împlinite. Se pregătea să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Ochii săi arși nu mai vedeau, iar vântul arsese și el de tot odată cu trestia. 13. Mai privi o dată În jur: machete de vitrine, desene, afișe, colecția veche de Domus Împrăștiată peste tot, soba albă de teracotă, desenele lui Szántó Înnobilând pereții scorojiți din loc În loc, apoi trase ușa după ea fără părere de rău. Pocnetul yalei, liniște, coborî o treaptă, se Întoarse ca să verifice ușa, apoi coborî scara de lemn, Încet, fără grabă, lăsându-și parcă timp ca să aleagă, odată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
înșelăciunea și ai suferit amarnic consecințele ei, vei ști să valorezi și să recunoști iubirea autentică. Și-atunci îi vei fi mulțumit în sinea ta Aspidei că te-a făcut mai puternic. Suferința te poate răpune și distruge, dar și înnobila și fortifica sufletește dacă vei ști s-o înțelegi, după cum fiecare lucru are rostul lui. Altă zi. Ce spune ea. Sau ce-ar spune ea, dacă ar fi puțin eu Sunt într-o permanentă cursă contra cronometru cu timpul. Uneori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
al umbrelor. Mama le privea cu nesaț din spatele ușii zăvorâte dincolo de care Mioara Alimentară aplica pe dos scriptura familiei. Un șuvoi subțire de timp se strecura pe sub ușă, atât cât Mama să nu simtă trecerea. Un fals sentiment de veșnicie înnobilat de universul cărților și al muzicii. Cu Mama bine ferecată, Mioara gusta din plin libertatea. Primul vizitator care a stârnit râsul materiei a fost o fetiță de 14 ani. Copila râdea calin, pe când în Universul paralel țâșnea în andante maestuoso
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
ai creat o simfonie durabilă, acum eu duc mai departe măiestritele tale învățături, dirijor care știe pe de rost locul fiecărui diez, intruziunea bemolului, încercarea de rupere a firului melodic al notei. Și punerea la locul ei cu bagheta magică înnobilată de frica de a nu strica armonia, de a nu trăda perfecțiunea, de a conduce totul spre catharsis, o mulțumire la superlativul concurent cu cel al diversității pentru că a întrupat frumosul în forma lui pură, care ești tu, compozitor, interpret
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
în 4, în 8, în 12, în sertare, fețele de pernă în 2, se vor aduna printre bagaje. Moleculele și atomii s-au cam plictisit de monotonia somnului în vitrine, sertare, servante, genți și valize, eu le folosesc pe rând înnobilându-mi camera ori de câte ori aveam chef, cu lenjerie proaspătă, creându-mi astfel finalul unei etape, spălatul, dereticatul, însemnau altă bucată de viață, pe care o tocam nevăzut și o aruncam în creuzetul timpului, acolo fermenta și, desigur, beam apă proaspătă de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
totul se sfârșise, l-am urmat docili, cu tot negrul chinurilor în suflet, înspre școală. * * * S trigătele de uimire ale morților ne-au întors privirile către oraș. Altul decât cel cunoscut, reinventat de mongolul Cargobot, cu ajutorul calculelor lui Ghiborț și înnobilat cu frumusețe arhitecturală de Bau. Ori somnul intrase oblic în noi, ori noi alunecasem pe gheața copilăriei încropită de zborul cărăbușilor Milionarului și de cântecul greierului, ori virușii nu fuseseră inventați, pentru că forma orașului era desprinsă parcă din filmele lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
bob, petală cu petală, culoare cu culoare, geamătul tuturor la un loc, strigătul bufniței de la fermele din Vădeni ca legato, zborul liliecilor din viitor, bântuind trecutul, prezentul spațiului în care ondula dragostea dintre Gustav și Any. Plastica melosului simfonic fiind înnobilată cu germinarea semințelor în curcubeul muzical. La partea a II-a, Allegro, Hugo s-a poticnit puțin pentru că tocmai fusese bruiat în timpul creației de gălăgia piețarilor, urletele de sirenă ale poliției și dislocarea locuințelor din fundație ca să facă loc alaiului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
perete, pe puntea murdară a grădinii de vară, legănată de tangaj. Un ficus gigant, bine sprijinit între atele, semnaliza din frunze, fuioarelor de vânt, direcția de zbor. Paletele verzi tremurau, semn că circulația era mai intensă ca niciodată. Felinarele stradale, înnobilate cu structuri florale de oțel, luminau fără intenția de a face cuiva drumul vizibil. Se pare că în loc de argon becurile aveau în ele ceață, dacă un biet câine își proiecta pe ziduri umbră de dragon. Acum era momentul ca monștrii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Și se apropie de fiecare momâie privind-o îndeaproape în ochi, ca atunci când te uiți într-o casă prin ferestre, de afară. După ce zăbovi timp de un ceas pe la fiecare, se rezemă obosită de tocul ușii și, lăsându-și trupul înnobilat cu mătăsurile pure să se scurgă pe podea, spuse: N-am văzut nimic. Ăștia sunt morți, nu respiră! Sunt trupurile lor astrale, Mioara! Acum eu le predau ca să știe când vor fi vii, în viitorul lor trecut! răspunse Mihai. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Înghițit greu dojana și a adormit cu marea părere de rău că și-a supărat tăticuțul. Când s-a trezit, drumul era mai neted, geana apăruse de mult, tatăl său Îi arăta și copilul privea bucuros pata de semi-lumină care Înnobila cerul de pe care stelele dispăruseră, de o parte și de alta a căruței. Va, tot schimbându-și poziția și ieșit pe jumătate din fân, vedea cum porțiuni gri-albe ale șoselei pietruite fugeau către Pușcași de rupeau pământul și nu Înțelegea
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
acaparate, populate și adesea copleșite de legiuni de informații, cât bine și cât rău aduc cu ele, aceasta-i Întrebarea, chit că răspunsul sec nu interesează pe nimeni, doar arta și artiștii, frustrații, pătimașii și escrocii reușesc fie să-l Înnobileze, fie să-l mutileze după chipul și asemănarea celor cu suflet urât. Victor a sosit după ceva timp, muncise sau căutase de lucru prin Ardeal și Munții Apuseni, la mină, la sonde și a venit acasă slab și fără bani
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
nopților păgâne și nălucirile fugare, / Impuritatea și durerea să nască iarăși frumuseți.“ (Veni-va timpul...) Se remarcă retorica grandilocventă, filozofarea ieftină și... virgula dintre subiect și predicat. În mod inevitabil, sunt invocate și personaje mitologice, despre care poetul crede că înnobilează automat, prin simpla lor numire, poezia: „Iubita mea cu ochi căprui ce-mi ții căsuță între munți / Cu puritatea de fecioară cum e și aerul pe-acolo / Așteaptă-mă că am să vin și o să mergem pe la nunți / Tu Afrodită
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
ochi căprui ce-mi ții căsuță între munți / Cu puritatea de fecioară cum e și aerul pe-acolo / Așteaptă-mă că am să vin și o să mergem pe la nunți / Tu Afrodită sau Junonă iar eu un fericit Apollo.“ N-o înnobilează. Ar fi și greu, în condițiile în care din texte nu lipsesc greșelile de ortografie: „mă-nnec“, „neâmplinite“ etc. Din versurile incluse în carte ar putea fi confecționate texte pentru romanțe. Dar romanțele care ar rezulta n-ar fi dintre cele
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]