605 matches
-
domnilor munteni: unul de la Radu vodă Mihnea și alte două de la Matei vodă Basarab. Într-una dintre aceste lucrări, observându-se lipsa acestui fel de hrisoave în Moldova, s-a spus: „cancelaria Moldovei e și în această privință mai puțin înnoitoare. Sub înrâuriri primite de dincoace de Milcov s-a statornicit în actele moldovenești, pentru aproape două veacuri, semnul crucii sub formă de prapor. Invocația simbolică, într-o atitudine hieratică, ține tovărășie inițialei...“11, iar monograma lipsește. Primul hrisov muntean, din
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
l-a însoțit în toate nevoile și năzuințele sale trupești și sufletești. Acest cler, care a dat poporului pe popa Radu Șapcă, pe popa Neagu Benescu, pe popa Ambrozie Tun și pe atâția alții, nu poate trece sub tăcere caracterul înnoitor și deci revoluționar al adevăratului creștinism, spre a stărui numai asupra caracterului lui transcendent“65. Aceleași idei le susținea și profesorul I. Nistor, consilierul tehnic al Ministerului Cultelor, care afirma că rolul cursurilor era acela de a-i face pe
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
circumscripții electorale pentru fiecare provincie imperială, cu excepția Galiției, unde, pentru protecția minorităților, se introducea o a doua8. În acest fel se urmărea ca, în viitoarea reprezentanță imperială, să intre forțe noi, capabile să-l reformeze și să aducă un suflu înnoitor în viața politică a monarhiei. Totodată, se intenționa o nouă împărțire a mandatelor de deputat, pe provincii, după criterii naționale, pentru a se obține o mai bună reprezentare a tuturor naționalităților existente în cadrul fiecărei provincii. Regimul Gautsch, conștientizând faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
58] MAZILU-IONESCU; ELENA JERCEA, VALENTINA, Limba româna. Manual pentru clasa a VI-a. București, Editura Didactică și Pedagogică, 1999, 224 p. [59] MIRON SUZANA, ROȘCA ELISABETA, Creatorii romanului românesc modern, Ed. All Educational, București, 1999. [60] MIRON, SUZANA; ROȘCA, ELISABETA, înnoitorii liricii românești. București, All Educational, 1999, 128 p [61] MORĂRESCU, SIMION; MORĂRESCU, ELVIRA, Limba română. Manual pentru clasa I. învățământul cu predarea în limbile minorităților naționale. București, Editura Didactică și Pedagogică, 1999, 215 p [62] MORĂRESCU, SIMION; MORĂRESCU, ELVIRA; KISS
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
lipsește fiorul sublimului. Felul de a povesti, detașat, dar și atent la amănuntul frapant, este de origine călinesciană. De pe acest trunchi se ridică propria desfășurare, uneori de o acută modernitate, încât tradiția prozei interbelice și ecoul sau chiar inițiativa căutărilor înnoitoare se îmbină cu mult firesc. Această coexistență se evidențiază în principalele sale opere de ficțiune: romanele Matei Iliescu și Ce se vede (1979) ori celelalte proze, Didactica nova, Sinuciderea din Grădina Botanică, În Efes, incluse într-un volum din 1971
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288790_a_290119]
-
momente ale tranziției, călăuzindu-mă după paradigma unui imaginar social nou ori a unei utopii sociale de tranziție. Sensul pe care Îl dau utopiei este unul constructiv-destructiv, arătând confruntarea cu imaginea totalizantă a trecutului, adesea eșecul de a articula formule Înnoitoare, constatarea unor remanențe rezistente sociale și politice. Schimbarea cere neîndoios o investiție utopică - În acest sens, utopia e necesară ca debut propriu-zis al schimbării, prefacere a realității care să ilustreze conexiunea dintre formele noutății culturale și politice. Căderea comunismului a
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
studiile culturale. 10 Într-un prim capitol facem o trecere în revistă a punctelor comune din destinul celor doi autori, reliefând rolul decisiv pe care l-au avut în impunerea unei limbi literare, în desăvârșirea unor specii, în anticiparea mișcării înnoitoare a Renașterii. Cel de-al doilea capitol este destinat clarificării unor concepte operaționale, „angelic” și „demonic”, cu care ne propunem să operăm pe parcursul lucrării, insistând asupra accepțiilor noi pe care le-am acordat celor două tipologii umane, în care încercăm
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Evului Mediu, reliefează și dimensiunea moralizatoare urmărită de exemplele date, sub forma aforismelor. Dorește instituirea unei alte lumi, are o viziune nouă asupra ordinii sociale, ce nu e dictată doar de sentiment. Femeia devine la Boccaccio exponentă a unei epoci înnoitoare, moderne, de laicizare și progres real. Cel care i se opune personajului feminin în acest elan nobil, antagonistul, este de cele mai multe ori tatăl, simbol al puterii decizionale absolute, al constrângerilor unei tradiții sufocante. Acesta constituie emblema crepusculului, a desuetului, desconsideră
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
egalitate în drepturi și o departajare doar pe criterii valorice. Păcatului trupesc, care nu este nici pe departe o faptă abominabilă, nu ar trebui să i se rezerve moartea, ci toleranța. Personajul feminin din acestă nuvelă devine exponentul unei epoci înnoitoare, anticipând modernitatea viziunii renascentiste, este modelul feminin activ, implicat nu doar în problemele personale, cărora încearcă să le ofere o soluționare, ci și în instaurarea unui nou cod de evaluare umană. Sinuciderea este privită ca singura șansă de a fi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
definitiv cutumele epocii, și avem aici un 210 Ibidem, p. 129. 211 Ibidem, p. 128. 212 Ibidem, p. 158. 213 Ibidem, p. 159. 214 Ibidem, p. 393. 80 exemplu clar de reminiscențe medievale într o operă cu o viziune predominant înnoitoare, renascentistă. Lauretta, al cărei nume se dorește o prefigurare a recunoașterii și elogierii povestirilor, realizează, în prima zi a întrunirii, un elogiu lumii curtenești de altădată, ce păstra intacte ceremonialul și curtoazia, noblețea sufletească, onoarea, spiritul justițiar, și care se
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Șerban Cioculescu, Scriitorul, RFR, 1941, 7; Petre V. Haneș, Tinerețe, București, 1941, 28-68; N. Cartojan, Mihail Kogălniceanu. Activitatea literară, București, 1942; Perpessicius, Jurnal de lectură completat cu Eminesciana, București, 1944, 85-114; Cioculescu-Streinu-Vianu, Ist. lit., 50-53; Gh. I. Georgescu-Buzău, Mihail Kogălniceanu înnoitorul, București, 1947; Popovici, Romant. rom., 377-406; Dan Simonescu, Contribuția lui M. Kogălniceanu la dezvoltarea și îmbogățirea limbii literare, CIL, I, 67-87; Dan Simonescu, Mihail Kogălniceanu ca tipograf și editor la Iași, SCB, 1957; Dumitru Hâncu, Kogălniceanu, București, 1960; Virgil Ionescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
Ulise. Cu același ton insurgent și în imagini violente se precizează că Voronca, „inventatorul pictopoeziei”, este semnatarul Aviogramei - manifestul revistei „75 HP” -, „eroica bombă [...] care a transformat capul tuturor stârpiturilor într-o imensă pădure de bidinele”. Pentru a sublinia impactul înnoitor al demersului său, evoluția literară a scriitorului e văzută în termenii unei bătălii: trimisă din primele linii ale avangardei, unde se dădea lupta împotriva unor „stări false care se cuibăriseră într-un suflet prăfuit”, bomba „a izbit în plin”, iar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290381_a_291710]
-
să țină seama de ele [...] Au făcut chiar mai mult: au făurit România."189 Acestea sunt cuvintele prin care Neagu Djuvara își încheie lucrarea Între Orient și Occident, surprinzând în câteva rânduri esențialul în ceea ce privește generația pașoptistă. Apologia entuziastă a acestor înnoitori nu reprezintă o exagerare gratuită, de ordin bombastic, ci dimpotrivă, corespunde pe deplin meritelor fundamentale ale pașoptiștilor, care au avut dorința și puterea de a înlătura prăpastia culturală, politică, socială etc. ce despărțea Țările Române de Occident. Pașoptismul trebuie perceput
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
Bergson, autoarea subliniind rolul emulativ al marilor creatori în contextul unei colectivități, începând de la miturile Antichității - vânătorul, aripile, demonul, Prometeu ș.a. Idei similare, aduse până la contemporaneitate, sunt cuprinse și în volumul Intelectualul și epoca sa (1966). Considerând intelectualitatea un factor înnoitor în procesul cunoașterii, F. examinează critic poziția și realizările ei în angrenajul societății italiene. Demersul analitic se menține în sfera culturii, dar sunt frecvente trimiterile la alte domenii. Militantismul creatorilor de idei și frumos este urmărit pe un traiect care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286935_a_288264]
-
românesc, de la Duiliu Zamfirescu la Liviu Rebreanu, Hortensia Papadat-Bengescu, Mateiu I. Caragiale, Camil Petrescu, Gib I. Mihăescu și Anton Holban. Aparent limitată la un obiectiv strict precizat, cercetarea se vădește a fi complementară perspectivei consacrate din exegeza anterioară și, simultan, înnoitoare până la a fi polemică, prin modalitatea de abordare, rigoarea argumentației și originalitatea interpretării. Seria de analize, pătrunzătoare, minuțioase și pertinente, remarcabile prin acuratețea și intensitatea ideilor, prin numeroasele observații noi, edifică o demonstrație perfect articulată. Precizările finale sintetizează punctul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288788_a_290117]
-
ori subliniază implicarea celor greci (de altfel, nume bine cunoscute: Dimitrie Catargi, Gheorghe N. Suțu, Iosif Moesiodax, Neofit Duca, Daniil Philippide) în problemele ce preocupau lumea culturală contemporană lor. P.-D. are în atenție circulația intensă a unor scrieri grecești înnoitoare în epocă, precum Școala amanților delicați și imnurile patriotice ale lui Rigas Velestinlis sau Consecințele amorului ale lui Athanasios Psalidas, ca și pătrunderea în cultura română prin intermediar grecesc a unor opere literare de seamă din literaturile europene. În Carte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288665_a_289994]
-
materialul poetic propriu-zis, în timp ce cuvintele nu ar fi decât un vehicul, de o importanță totuși hotărâtoare, întrucât fără ele poezia nu poate exista. O condiție fundamentală este noutatea imaginii; clișeele, când se apelează la ele, trebuie așezate într-un context înnoitor. Preferând poezia concisă, construită pe principiul gradației, excluzând diminutivele și cuvintele vulgare, cerând unitate a compoziției, justețe și logică a comparațiilor și metaforelor, M. a introdus în literatura română o serie de norme a căror aplicare a contribuit la împământenirea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
a romanului politic românesc este un act de ierarhizare a valorilor, chiar dacă metoda înclină spre fixarea operelor într-o manieră mai degrabă clișeizantă decât analitică, și dovedește o înțelegere adecvată a valorilor tradiționale, dar nu neglijează eforturile stilistice și tematice înnoitoare ale noului roman politic. O. depășește șabloanele aproape inevitabile ale criticii vremii prin comentarii nu o dată eseistice, care îl feresc de interpretări banale sau vulgarizatoare. Cu eseul Alternativa labirintului (1989) el își reorientează discursul critic spre poezie, subtitlul Repere pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288507_a_289836]
-
cu perioada actuală. În atenția cercetătorului a intrat, mai restrâns, și spațiul Extremului Orient - India, China, Japonia ș.a. Prinse analitic în contextura epocii, fenomenele de teatru sunt judecate din numeroase unghiuri - repertoriu, actor, public, regie, subiecte, intrigi, forme și idei înnoitoare, influențe, semnificații etc. -, spre a le revela permanențele estetice și umane. Efortul de a ordona și sintetiza un material uriaș într-o imagine de ansamblu care să sugereze dinamica manifestărilor scenice din toate timpurile, și nu în ultimul rând achizițiile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290698_a_292027]
-
tineri studenți-scriitori de la revista „Echinox”, iar din rândul generațiilor (ceva) mai mature de critici își exercitau rolul de „descoperitori” și îndrumători Ion Pop, Marian Papahagi și Ion Vartic. Au existat și alte nuclee sau cadre de manifestare propice pentru literatura înnoitoare a tinerilor din epocă - Cenaclul „Pavel Dan” de la Timișoara, cu grupul de tineri scriitori care îl au ca mentor pe Livius Ciocârlie, revistele „Dialog” și „Opinia studențească” de la Iași, colocviile de poezie de la Piatra Neamț ș.a. -, dar o. nu este reductibil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
cu noțiunea latinească origo, ce desemna momentul începutului sau al originii, și din care avea să se formeze și conceptul originalității, desemnând ulterior un scop în sine al creației unui însemnat număr de artiști. Timpul a arătat însă că "spiritul înnoitor pogoară unde poftește"156, atributul creației fiind înnăscut și nu dobândit, fapt care a întărit crezul anumitor gânditori că a fi creator constituie prin excelență un dat al firii, și nu doar o etapă aparte din evoluția existenței umane, în
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
care a fost mare om de cultură și de stat, în lucrarea purtând sugestiv numele, Mihail Kogălniceanu. În vederea cunoașterii cât mai amănunțite a perioadei cuceririi independenței de stat în 1947 a fost publicată lucrarea lui Gheorghe Georgescu - Buzău, Mihail Kogălniceanu, înnoitorul. O deosebită importanță o prezintă editarea Documentelor privind Istoria României. Războiul pentru independență, în 9 volume. Din studiul acestor documente rezultă că toate clasele sociale se pronunțau pentru independență, dar nu toate erau adepte ale aceleași căi pentru obținerea ei
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
numerele dedicate lui Mihail Sadoveanu (5/1955, 4/1980), Tudor Arghezi (4/1980) și Mihai Eminescu (5/1975). Un loc deosebit îl au cercetările referitoare la literatura română veche, unde se disting câteva direcții: începutul scrisului în limba română (studiile înnoitoare metodologic publicate de I. Gheție și Alexandru Mareș de-a lungul mai multor ani au dus la elaborarea lucrării de sinteză Originile scrisului în limba română, 1985); letopisețe (P.P. Panaitescu despre letopisețul lui Grigore Ureche și editarea lui, Liviu Onu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287811_a_289140]
-
existență, dar având o încredere neclintită în posibilitatea de cunoaștere prin revelație, T. a devenit un contestatar tot mai vehement al modului de viețuire contemporan. Apropiat, inițial, de cei mai de seamă frondeuri „bântuiți de patima de foc a Duhului înnoitor” (Eugen Ionescu, Mircea Eliade, Emil Cioran ș.a.), el visează, în articolul-program din „Floarea de foc”, „un stil arzător cum sunt flăcările”, menit să demoleze o ordine spirituală „hâdă”, falsă, și să reformeze viața socială. Revoltat împotriva politicianismului și a arivismului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290284_a_291613]
-
a mediului și cu multe alte nenorociri, încât contradicția făcea din această perioadă istorică, dincolo de splendidul ei progres, "una incomparabil de periculoasă", provocând un sentiment de apocalipsă mai grav decât la 1789. Însă, fire optimistă, sociologul american paria pe semnele înnoitoare ale unui viitor care să fie altceva decât unul "de aur al consumului nelimitat", spre care se iluziona că ne conduce modernismul. Înarmat cu anchete sociologice, Ray trăiește sentimentul că se află într-un moment de cotitură, provocat printr-o
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]