628 matches
-
O formă a acestei întoarceri este practicată în proba de mixt, întrecerea de la procedeul spate la procedeul bras. În acest caz, propulsia se realizează pe o parte, revenindu-se cu fața în jos, spre fundul piscinei. Întoarcerea prin rostogolire permite înotătorului să se răstoarne cu fața în jos (decubit ventral) după ce brațul de atac a depășit mediana corpului. Dacă la celelalte tipuri de întoarceri, întoarcerea propriu-zisă se realizează către brațul de atac, în acest caz este efectuată spre partea opusă. De
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
Componentele structurale din care se compune tehnica procedeului bras sunt următoarele: - mișcarea picioarelor - mișcarea brațelor - coordonarea brațe - picioare - coordonarea brațelor cu respirația - startul - întoarcerea 3.3.2. Mișcarea picioarelor În procedeul bras, picioarele au un rol foarte important în propulsarea înotătorului, preluând de la mișcarea brațelor faza de împingere. Acțiunea este simultan-simetrică și se realizează în principal în plan orizontal. Se execută în două faze: Prima fază pregătitoare - picioarele depărtate la nivelul lățimii umerilor, realizează flexia genunchilor simultan cu o ușoară flexie
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
momentul în care picioarele și laba piciorului, au ajuns în punctul maxim al flexiei, mișcarea nu trebuie oprită sau încetinită pentru că ar fi necesar un efort suplimentar pentru a le mișca din nou. Mișcarea de propulsie pe care o execută înotătorii, este o mișcare moderată care crește treptat ca 55 forță, pe măsură ce labele picioarelor se apropie de faza următoare. Faza a doua, faza propulsivă sau împingerea, asigură înaintarea și alunecarea pe apă. Pe parcursul extinderii progresive a genunchilor, tălpile presează apa
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
prin extinderea spre înainte a brațelor și orientarea palmelor în jos. Această mișcare se execută energic, cu palmele mâinilor cât mai apropiate sau lipite una de cealaltă pentru a învinge rezistența apei și pentru a nu frâna alunecarea și înaintarea înotătorului. Mișcarea se poate executa pe sub nivelul apei, dar și cu palmele pe deasupra apei, la o distanță foarte mică de suprafața acesteia. Pe sfârșitul fazei de tracțiune, când brațele încep să se apropie, umerii se ridică din apă, pentru inspirație și
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
de suprapunere, pe timpul fazei pregătitoare a mișcării picioarelor (gruparea picioareloră începe apucarea apei. Astfel, picioarele realizează împingerea când brațele revin înainte. Cea mai eficientă este coordonarea de suprapunere, deoarece asigură cursivitatea propulsiei. Acest tip de coordonare este utilizat de majoritatea înotătorilor de performanță. Greșeli: - flexia genunchilor și șoldurilor prea devreme pe tracțiune - crește rezistența la înaintare, diminuând eficiența vâslirii; - momentul de alunecare după terminarea ciclului este mult prelungit - duce la o importantă pierdere de viteză. 3.3.5. Coordonarea brațelor cu
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
Coordonarea brațelor cu respirația În coordonarea vâslirii se realizează o respirație la un ciclu de brațe. În momentul grupării brațelor la piept, odată cu ridicarea umerilor se realizează inspirația; odată cu revenirea brațelor și pe prima parte a tracțiunii se realizează expirația. Înotătorii de performanță, mai ales în ultimul timp, execută inspirația la începutul executării vâslirii cu brațele. 3.3.6. Startul Primele faze ale startului se realizează asemănător celor descrise la startul de craul (poziția pe blocstart, elanul și drumul aeriană. Singura
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
revenirea la suprafață. Intrarea în apă se realizează la o adâncime mai mare, pentru a permite efectuarea eficientă a lucrului pe sub apă, unghiul de intrare în apă fiind de aproximativ 50° - 70°. Dup ă un moment de alunecare pe sub apă, înotătorul execută o vâslire lungă cu amândouă brațele concomitent, vâslire care se aseamănă cu tracțiunea brațelor pe sub apă la procedeul fluture. După realizarea tracțiunii, brațele sunt duse spre înainte pe sub burtă, la o distanță cât mai mică de corp pentru a
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
cu amândouă brațele concomitent, vâslire care se aseamănă cu tracțiunea brațelor pe sub apă la procedeul fluture. După realizarea tracțiunii, brațele sunt duse spre înainte pe sub burtă, la o distanță cât mai mică de corp pentru a favoriza alunecarea și înaintarea înotătorului. Când brațele, în drumul lor spre înainte, ajung aproximativ în dreptul pieptului, începe faza pregătitoare a mișcării picioarelor, care continuă cu faza propulsivă după terminarea revenirii brațelor. Faza de alunecare este mai lungă și este însoțită în a doua parte a
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
a mișcării picioarelor, care continuă cu faza propulsivă după terminarea revenirii brațelor. Faza de alunecare este mai lungă și este însoțită în a doua parte a ei de tracțiunea brațelor specific procedeului bras. În momentul începerii tracțiunii cu brațele, capul înotătorului trebuie să fie la suprafața apei. Greșeli: a) la intrarea în apă: - pătrunderea în apă la o adâncime prea mică - se revine la suprafață mult prea devreme, fără a se putea efectua corect lucrul le sub apă; - pătrunderea la o
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
la timp la suprafață apei, pentru a se executa inspirația și apare senzația de sufocare; b) la lucrul sub apă: - nu se efectuează lucrul sub apă cum trebuie, nu se apucă apă corespunzător unei tracțiuni eficiente - se pierde din alunecarea înotătorului pe sub apă; - tracțiunea cu brațele este executată incomplet; - ducerea brațelor spre înainte executată cu coatele îndoite; - începerea prea devreme a lucrului cu picioarele - frânează alunecarea înotătorului pe sub apă; 3.3.7. Întoarcerea La procedeul bras, întoarcerea propriu-zisă, împingerea și
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
cum trebuie, nu se apucă apă corespunzător unei tracțiuni eficiente - se pierde din alunecarea înotătorului pe sub apă; - tracțiunea cu brațele este executată incomplet; - ducerea brațelor spre înainte executată cu coatele îndoite; - începerea prea devreme a lucrului cu picioarele - frânează alunecarea înotătorului pe sub apă; 3.3.7. Întoarcerea La procedeul bras, întoarcerea propriu-zisă, împingerea și alunecarea sunt asemănătoare fazelor corespondente ale întoarcerii simple la procedeul craul. Caracteristic întoarcerii la procedeul bras este atacul peretelui care se realizează prin așezarea ambelor palme
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
cu orizontala apei. Lucrul pe sub apă și revenirea la suprafața apei se efectuează identic cu acțiunile efectuate la startul în procedeul bras. Greșeli: - atingerea peretelui cu o singură mână - este o greșeală fundamentală care duce după sine la descalificarea înotătorului din proba respectivă; - așezarea palmelor pe perete prea sus sau prea jos; - tragerea picioarelor spre perete executată cu genunchii prea puțin flexați - duce la întârzierea efectuării întoarcerii; - împingerea în perete cu un singur picior; 3.4. Procedeul fluture Denumirea procedeului
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
și 400m Mixt individual: al treilea procedeu în proba de ștafetă 4X100m. În programul Cupelor și Campionatelor Mondiale, se înoată și în probele de 50m și ștafeta de 4X50m Mixt. Utilitar și de agrement : în general se înoată numai de înotătorii experimentați sau de foștii înotători de performanță. Componentele structurale: În procedeul fluture, poziția adoptată este decubit ventral. Deoarece procedeul se realizează prin mișcări ondulatorii, corpul marchează trei poziții intermediare, în funcție de fazele ciclului de vâslire: - în timpul lucrului acvatic al brațelor
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
de-a treia lovitură a picioarelor proiectează bazinul peste nivelul apei. Componentele structurale ale procedeului fluture sunt următoarele: - mișcarea picioarelor - mișcarea brațelor - coordonarea brațe-picioare - coordonarea brațelor cu respirația - startul - întoarcerea 3.4.2. Mișcarea picioarelor Loviturile sau bătăile determină înălțarea înotătorului peste apă, facilitând înaintarea și, în special, deplasarea brațelor peste apă. În condițiile orientării corecte a picioarelor în ușoară inversie, aceste structuri motrice asigură propulsia - înaintarea și alunecarea înotătorului pe apă. În coordonarea brațe-picioare, la un ciclu de brațe se
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
întoarcerea 3.4.2. Mișcarea picioarelor Loviturile sau bătăile determină înălțarea înotătorului peste apă, facilitând înaintarea și, în special, deplasarea brațelor peste apă. În condițiile orientării corecte a picioarelor în ușoară inversie, aceste structuri motrice asigură propulsia - înaintarea și alunecarea înotătorului pe apă. În coordonarea brațe-picioare, la un ciclu de brațe se realizează două bătăi de picioare; prima lovitură este propulsivă, iar a doua asigură o poziție înaltă a corpului pe suprafață apei. Acțiunea picioarelor este simultană și se realizează în
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
bine dirijate și gândite, începută de la vârsta preșcolară și privită nu ca acțiune de moment, ci ca un proces evolutiv. Mijloacele și metodele folosite în cadrul activității de înot trebuie structurate în așa fel încât să servească depistării rezervelor funcționale ale înotătorilor, pentru ca la sfârșitul etapelor de pregătire sportivă să cunoaștem și să avem unele posibilități de prognoză privind evoluția acestora. Selecția pe etape trebuie să fie structurată pe baza unui complex de indici, între care trebuie să existe o interdependență, rezultatele
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
fizice specifice cu cea tehnică și multilaterală, prin abordarea celor mai optime mijloace de pregătire, corelarea volumului și intensității efortului cu posibilitățile de adaptare ale corpului, să se țină cont de modificările ce survin la pubertate. Potrivit opiniei specialiștilor, selecția înotătorilor trebuie să cuprindă patru etape. Prima etapă a selecție este cea primară care se adresează unei vârste de selecționare de 5-7 ani, unde se însușesc deprinderile motrice de plutire, alunecare și respirație în apă. După aproximativ trei ani de activitate
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
minute, ridicarea halterei la bărbie din poziția stând, timp de 30 minute (10 kgă, alergare pe teren variat (băieți 30 minute, fete 20 minute, cu înregistrarea pulsului la finală. În privința calităților motrice specifice s-a considerate că următoarele probe pentru înotătorii pe distanțe scurte sunt relevante: PROBA 1 50m - 50m -100m, pauză 20 secunde PROBA 2 2 X 50m cu start, pauză 3 minute Pentru înotătorii de mixt și 200 m în alte procedee: PROBA 1 4 X 100m pauză 30
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
înregistrarea pulsului la finală. În privința calităților motrice specifice s-a considerate că următoarele probe pentru înotătorii pe distanțe scurte sunt relevante: PROBA 1 50m - 50m -100m, pauză 20 secunde PROBA 2 2 X 50m cu start, pauză 3 minute Pentru înotătorii de mixt și 200 m în alte procedee: PROBA 1 4 X 100m pauză 30 secunde PROBA 2 8 X 50m mixt pauză 30 secunde (2 X 4 X 50m mixtă Înotătorii de alte procedee decât mixt parcurg distanțele în
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
X 50m cu start, pauză 3 minute Pentru înotătorii de mixt și 200 m în alte procedee: PROBA 1 4 X 100m pauză 30 secunde PROBA 2 8 X 50m mixt pauză 30 secunde (2 X 4 X 50m mixtă Înotătorii de alte procedee decât mixt parcurg distanțele în procedeul personal. Pentru înotătorii de fond: PROBA 1 băieți 16 X 100m liber pauză 30 secunde fete 8 X 100m liber pauză 30 secunde PROBA 2 băieți 800m-400m-200m-100m liber pauză 30 secunde
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
200 m în alte procedee: PROBA 1 4 X 100m pauză 30 secunde PROBA 2 8 X 50m mixt pauză 30 secunde (2 X 4 X 50m mixtă Înotătorii de alte procedee decât mixt parcurg distanțele în procedeul personal. Pentru înotătorii de fond: PROBA 1 băieți 16 X 100m liber pauză 30 secunde fete 8 X 100m liber pauză 30 secunde PROBA 2 băieți 800m-400m-200m-100m liber pauză 30 secunde fete 400m-200m-100m-100m pauză 30 secunde Importanța acestor tehnici în această perioadă este
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
repetăriă, ridicarea halterei la bărbie din poziția stând, timp de 30 minute (15 kg), alergare pe teren variat (băieți 45 minute, fete 30 minute, cu înregistrarea pulsului la final). Proba de control de pregătire fizică specifică este alcătuită din: Pentru înotătorii de sprint: PROBA 1 50m - 50m -100m, pauză 10 secunde PROBA 2 2 X 50m cu start, pauză 3 secunde Pentru înotătorii de mixt și 200m procedee spate, delfin, bras: 88 PROBA 1 8 X 50m mixt pauză 10 secunde
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
30 minute, cu înregistrarea pulsului la final). Proba de control de pregătire fizică specifică este alcătuită din: Pentru înotătorii de sprint: PROBA 1 50m - 50m -100m, pauză 10 secunde PROBA 2 2 X 50m cu start, pauză 3 secunde Pentru înotătorii de mixt și 200m procedee spate, delfin, bras: 88 PROBA 1 8 X 50m mixt pauză 10 secunde (2 X 4 X 50m în fiecare procedeu) Înotătorii de alte procedee decât mixt parcurg distanțele în procedeul personal. Pentru înotătorii de
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
10 secunde PROBA 2 2 X 50m cu start, pauză 3 secunde Pentru înotătorii de mixt și 200m procedee spate, delfin, bras: 88 PROBA 1 8 X 50m mixt pauză 10 secunde (2 X 4 X 50m în fiecare procedeu) Înotătorii de alte procedee decât mixt parcurg distanțele în procedeul personal. Pentru înotătorii de fond: PROBA 1 băieți 16 X 100m liber, pauză 10 secunde fete 8 X 100m liber, pauză 10 secunde PROBA 2 băieți 800m-400m-200m-100m liber pauză 10 secunde
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
Pentru înotătorii de mixt și 200m procedee spate, delfin, bras: 88 PROBA 1 8 X 50m mixt pauză 10 secunde (2 X 4 X 50m în fiecare procedeu) Înotătorii de alte procedee decât mixt parcurg distanțele în procedeul personal. Pentru înotătorii de fond: PROBA 1 băieți 16 X 100m liber, pauză 10 secunde fete 8 X 100m liber, pauză 10 secunde PROBA 2 băieți 800m-400m-200m-100m liber pauză 10 secunde fete 400m - 200m -100m -100m, pauză 10 secunde 5.5.Caracterizarea biologică
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]