743 matches
-
de neam cuman"! N. Iorga, în articolul "Imperiul cumanilor și domnia lui Băsărabă", nota: "Numele (lui Basarab) desigur e cuman, dar numai numele"? Însă Iorga, care intuia perfect realitatea, n-a mers mai departe. Și autorul (Djuvara) exclamă: "Atât de înrădăcinată era prejudecata că toți protagoniștii istoriei noastre trebuie să fie curați daco-romani".12 Dar să revenim la data și împrejurările închegării Țării Românești, după Neagu Djuvara. Spre sfârșitul secolului al XIII-lea, sub Ladislau IV Cumanul (1272-1290), intervin tulburări în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
nu este celebrarea directă a meleagurilor natale, poetul privește țara întreagă, nu numai Transilvania, din inima lor, însușită sau găsindu-se în afară, întinde punte spre semenii săi, oriunde s-ar găsi. Constant, e stăpânit de simțământul de a fi „înrădăcinat” în pământul din care s-a ridicat Craiul munților: „Inima mea își are rădăcinile sub Țebea, / Lângă moaștele tribunilor amirosind în plante./ De-acolo își trage stirpea și bea/ Cu nesaț, vlaga, pentru zilele acestea înalte.” Eludarea, pe alocuri, a
COPILU-CHEATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286406_a_287735]
-
-l alege constituindu-l cultura și literatura germanofonă a Europei Centrale, cu un accent deosebit asupra Bucovinei și a „civilizației cernăuțene” de sorginte habsburgică, pe care încearcă să o definească drept expresie a unui habitus social de tip urban adânc înrădăcinat în ideologia burgheză și liberală a Vienei veacului al XIX-lea. În volumele Paul Celan și „meridianul” său și Czernowitzer Geschichten, sunt examinate premisele ce au concurat la apariția unei literaturi „regionale” atipice, cosmopolită și modernă, reprezentată de acel „cor
CORBEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286410_a_287739]
-
Văzut-nevăzut...” Istoria transilvană își află întruparea în epopeea răscoalei lui Horea. Abstract vorbind, el poate fi și ipostaza ideală a poetului, ce se regăsește solidar cu istoria („La mine-n sânge / Istoria contemporană plânge”) și cu aspirațiile cele mai adânc înrădăcinate ale mulțimilor („Venisem flăcău de pe Crișuri / cu sufletu-n trei învelișuri: / De jale, de dor, de răscoale / A celor din munți și din vale”). B. are o acută conștiință a spațiului și a timpului cărora le aparține. De aici derivă
BENIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285699_a_287028]
-
continua să aplice măsurile preventive și să meargă regulat la control, după terminarea studiilor. Dacă profesorii înșiși sunt vizibil atașați de astfel de măsuri, obiceiurile dobândite de elevi în igiena orală au șansa de a căpăta o „conștiință dentară” bine înrădăcinată. Eforturile care sunt solicitate mai târziu pentru însușirea unei profesii sau meserii, adesea implicând schimbări de adresă, slăbirea legăturilor de familie și dezvoltarea personalității ca urmare a maturizării, reprezintă câțiva din factorii care au o influență negativă asupra igienei orale
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
vor ajusta expectativele și inflația va fi stopată, dar poate dura ani și pot fi necesare mai mult decât măsurile economice conținute în pachetele de stabilizare. Acorduri fundamentale între patroni, lucrători și guvern pot fi necesare pentru a schimba obiceiurile înrădăcinate ale indexării și markup pricing. Prețurile pentru majoritatea bunurilor agricole, serviciilor și bunurilor industriale sunt flexibile. Dar, în unele industrii, în special cu firme de scală mare, pot prevala prețurile fixe. În țări cu sindicate politizate și industrii concentrate, e
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
o cunoșteam. Contele era un fantast; însă un fantast nobil cu un simțământ adânc de drept și adevăr; deși dorința sa de a fi liber de defecte luase poate tocmai de aceea o direcțiune care părea a decurge din prejudețe înrădăcinate, căci rar e cineva așa de plin de prejudețe ca fantastul ce se crede liber de ele. Eu îl vizitam și-l aflam adesea ocupat cu lectura, însă el ascundea totdeuna cartea dacă vineam eu. O dată însă o văzui totuși
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și nu prea deosebită de starea de război caracteriza raportul dintre Serbia și Romîno-BuIgaria cu împărăția romeică când iată că spre folosul celei din urmă părăsi priveliștea lumii acesteia Mihail, principele Bulgariei, carele-n toată vremea hrănise o dușmănie adânc înrădăcinată nu numai împrotiva acelei împărății, ci chiar împrotiva cumnatului său, lui Teodoros Laskaris II împărat. Propriul văr al lui Mihail, anume Calliman, înțeles în tainică uneltire cu vro câțiva locuitori din Tîrnova, se folosi de momentul când acela lipsea din
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
relelor lor, ci-l rugau fierbinte pe împăratul să elibereze pe acest om și să li-l trimită lor în fruntea unei oștiri romeice, ca să-i sprijine și să-i apere, de vreme ce încrederea lor în el e atât de adânc înrădăcinată încît sub povățuirea lui ar merge cu toții în contra inamicului, căci sub un asemenea căpitan, purtat de încrederea generală, biruința e neapărată. Această cerere fiind sprijinită călduros și fără deosebire de masele poporului de jos din capitală și din provincii c-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
noi ca cea întîi va cădea mult mai lesne în pericolul de-a esceda chiar și măsura nobleței și-a frumuseței, fiindcă se lasă apucată și dusă de poezia momentului. Numai mijloace gigantice, mai nesecabile, și un simț de frumusețe înrădăcinat adânc ar putea să învingă aicea orce pericol. Poate că Fleck a fost singurul care a putut-o. Al doilea pericol ce amenință această direcțiune constă într-aceea că, la o predominare a momentului intuițiunei nemijlocite, fantazia nu urmărește reprezintarea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
învingerea a orce element care stingherește tonul articulat întru a deveni un vas nobil pentru un coprins ideal e așadar prima condițiune negativă. Deja mai sus, unde am atins condițiunile naturale pentru artistul reprezintator, am spus cumcă un dialect adânc înrădăcinat e o piedică desăvârșită pentru un actor, piedecă prin care el, chiar având un talent caracterizător mare, totuși e avizat la rangul numai a unui comic local, pozițiune care-l respinge așadar decisiv în linia a doua. Dialectul dă pronunției
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și la cele primitive, cu atât Anul Nou este sărbătorit mai zgomotos, cu mai mult fast și participare masivă, constituind cea mai mare sărbătoare (17, p. 252). Excesele (beții, obscenități, vacarm etc.) și chiar infracțiunile (bătăi, omoruri) erau atât de înrădăcinate și de generalizate în satele românești, încât doar cu vreo două secole în urmă autoritățile civile se vedeau obligate să ia măsuri polițienești și administrative pentru a interzice sărbătoarea sau pentru a-i limita amploarea. Astfel, într-un ordin al
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
practicile religioase ale populațiilor rurale mai înfățișau încă, la sfârșitul celui de-al XIX-lea veac, figuri, mituri și ritualuri din cea mai îndepărtată Antichitate, ba chiar din protoistorie” (1, p. 160). Despre o atitudine intolerantă a Bisericii față de o înrădăcinată și vie religie populară autohtonă nu putea fi vorba. O astfel de poziție rigidă ar fi compromis însăși pătrunderea creștinismului în rândul populației. O tactică mai abilă, conciliatoare, s-a impus de la sine : preluarea unor zei, credințe și practici păgâne
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nismul de funcționare a gândirii magice este ușor de bănuit : nu va ploua, nu vor fi nori și soarele va arde cărămizile atât timp cât bătrânele vor „cloci ouăle de lut”. Doar cu un veac în urmă această mentalitate era atât de înrădăcinată și de generalizată, încât în 1884, de exemplu, în comuna Mihai Viteazul (Ialomița), două cărămidărese au fost acuzate de comunitatea satului că au oprit ploile „clocind” șapte cărămizi timp de două luni. Ele au fost date în judecată și procesul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
proprietari datoreau averea lor imobiliară. Afară de-aceea, relațiile fiind seculare, întemeiate pe obiceie admise de toți și necontestate de nimeni, legăturile între marele proprietar și oamenii așezați pe moșia lui erau prin chiar natura lucrului mult mai intime, mai înrădăcinate și mai prietenești decât cele de acum. Ar trebui cineva să nu cunoască natura omenească pentru a ignora adevărul că obiceiuri statornice, admise pe tăcute și cu deplină mulțumire de toți, fac de prisos orice legiuiri artificiale, scornite de minți
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nostru, al nostru de șaisprezece veacuri, bate umilit la poarta țării și cere nu ranguri, nu demnități, nu întreprinderi, ci ocazia de-a munci onest și de-a păstra în inima lui neatinsă conștiința marii lui origini și caracterul lui înrădăcinat, poarta e închisă; el nu are bilet de emigrare, n-are acte. Pe d. C. A. Rosetti, pe onor. său cumnat, nu i-a întrebat absolut nimeni daca s-a lepădat de vreo protecție străină, daca au pașaport de emigrare
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
liberă, pe de alta. Niciodată nu i-a venit românului în minte de-a pretinde ceea ce nu este al lui, tot precum, pe de altă parte, simțul de drept era atât de puternic în el și iubirea ogorului atât de înrădăcinată încît pentr-un petec cât de neînsemnat de pământ se judeca pîn-în pânzele albe. În decursul unei vieți de sine stătătoare de câteva sute de ani poporul nostru n-a avut nevoie nici de Cod civil, nici de Cod penal
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
multe sunt fără temei, multe eronate. O dovadă despre relele rezultate ale legii tocmelelor este sărăcirea țăranului din Moldova și, ca o urmare neapărată, ce se putea prevedea cu siguranță matematică, sărăcirea constantă a proprietarilor tocmai a celor mari și înrădăcinați și ridicarea în locu-le a altor elemente nouă, cari sunt departe de-a avea calitățile celor vechi. ["D. ROSETTI VREA CA NEGUSTORII... "] 2264 D. Rosetti vrea ca negustorii, care, afară de puțini olteni, ardeleni și macedoromâni, sunt străini în țară, să
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
tip "lamă" (trei de obicei, așa cum sunt și în suburbiile Lyonului) parcuri de joacă, terenuri de sport, piscină, atrăgând pe fiecare către ceilalți. Orașele medievale ale Europei reprezintă adevărate monumente ale acestui sentiment al comunității. Casele par ancorate în sol, înrădăcinate. Streașinele lor aproape că se ating deasupra străzilor înguste, iar casele se adună în jurul bisericilor precum puii în jurul cloștii. Așa cum arată Paul M. Hohenberg și Lynn Hollen Lees, dincolo de succesele înregistrate în domeniul locuirii în orașe, rămâne avertismentul că întreprinderea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
prim principiu, caută să definească binele care este țelul comunității. Este un argument politic așezat pe credința că o politică bazată pe însumarea preferințelor individuale este inadecvată și ne conduce pe o cale greșită" (Bellah, 1998: 19). Argumentul comunității democratice înrădăcinat în căutarea binelui comun s-ar aplica grupurilor de orice mărime și chiar lumii în calitate de comunitate. Robert Bellah indică 4 valori față de care comunitarismul democratic este angajat și care dau mai multă specificitate noțiunii de bine: 1) Comunitarismul democratic este
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
datorată doar interesului turcilor de a exploata fără milă. Pentru că dacă aici ar fi fost pașalâc, ca în Bulgaria, sultanul ar fi considerat o datorie de onoare să protejeze ca asemenea nenorociri să nu se petreacă. Practicile corupției sunt adânc înrădăcinate, românul știind de multă vreme că "rugăciunea fără dar moartă este". Dar "cine acuză aici lipsa ordinii și a onestității, să se gândească la acest lucru: pe fundalul stepei asiatice, scrupulozitatea în sensul german apare realmente ca ridicolă, așa cum le
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
stă așadar la baza identității colective. De altfel, relația relevantă aici este cea dintre muncă pământ identitate, primele două elemente fiind esențiale pentru cel de-al treilea. Munca sezonieră a omului de la țară, realizată după ritmuri ancestrale, respectând obiceiuri bine înrădăcinate, pe un pământ care îi aparține și de pe urma căruia culege roadele, constituie unul din substraturile identității sale. Subminând fiecare din aceste elemente, comunismul a subminat de fapt identitatea oamenilor din rural: a deposedat țăranii de pământ, i-a făcut incapabili
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
învățare necivice, care pun în pericol funcționarea viitoare a instituțiilor moderne, democratice ale sistemului. 5. Corupția românească...tc "5. Corupția românească..." Se pare că o atitudine tolerantă față de mica corupție este tradițională în învățământul românesc, la fel cum este adânc înrădăcinată o atitudine general relativizantă față de normă. Studiul documentar al Elisabetei Stănciulescu (1999) privind formarea morală în trecut aduce serioase dovezi pentru teza că, în afara claselor superioare, mai ales a celor educate în străinătate, românii aveau încă din secolul al XIX
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Mișcarea istoriei este atunci de la ființă la neant, de la rațiune la dorință. Dar ce se întâmplă dincolo de tiranie? Există un sfârșit al istoriei? C. Despotopoulos remarcă existența unui „grave malentendu sur la doctrine politique de Platon”. Există o interpretare bine înrădăcinată, conform căreia regimurile deficitare constituie un parcurs circular, iar monografiile politice consacrate (Barker, Luccioni și Popper) o expun ca atare: istoria merge de la constituția perfectă, la timocrație, oligarhie, democrație, tiranie și ... înapoi la constituția perfectă. O primă eroare ar fi
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
creadă, ca despre dragoste (vezi Sternberg, 1988b, 1988c) că sfera creativității nu se pretează cercetării cu instrumentele științei, dat fiind că ea reprezintă un proces spiritual. Credem că abordarea științifică a întâmpinat dificultăți în încercarea de a zdruncina convingerea adânc înrădăcinată a unora conform căreia, cumva, psihologia științifică își depășește competențele. Abordarea pragmatică a studiului creativității În opinia noastră, un impact la fel de nociv asupra studiului creativității l-a avut adoptarea domeniului - așa cum a fost el perceput de marea majoritate - de susținătorii
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]