312 matches
-
capotă, autobuse, motociclete, o tarabă cu acadele, dulciuri, pe lângă care se învârt copiii, vată pe băț, șlapi în toate culorile, pe arbuștii joși puse la uscare tricouri, maieuri, cămăși, pe taburete, mese de tot felul, biblii, tablouri din acelea mari, înrămate în rame aurii, cu sticlă, Cina cea de taină, roșii, ardei, un întreg aprozar, pe-un grătar se frig mici, bere, casetofoane cu muzică, big mistake, hituri la modă, dar și șlagăre religioase de-o proveniență îndoielnică, colo sus în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
d’orsay, napoleon, cinci stele, îi citesc eticheta toată, Aida e la duș, produit qualité, franceză! mă opresc ca trăsnit, îmi ridic ochii prin cameră, nudul meu dăruit anul trecut, sau acum doi ani, nu mai știu exact, l-a înrămat și l-a pus pe perete, nu s-a schimbat mai nimic în camera asta, dar eu?! ar trebui să mă scuz și să plec, n-am ce căuta aici, e foarte obosită și, prima mea zi în camera aceasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
nefiind judecată unilateral. Astfel, discutând despre romanul Scrinul Negru al lui G. Călinescu, Monica Lovinescu nu neagă contribuția acestui autor la dezvoltarea literaturii române în perioada de relativă libertate, dar precizează că Scrinul negru nu este altceva decât „un portret înrămat în aur și pietre prețiose pe care G. Călinescu și-l face” (p. 16). Deși romanul este, prin esență, „un roman al ambiguității. Propaganda există de data aceasta, dar pare a fi introdusă în așa fel încât, dacă ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
le face accesibile consumatorilor finali. Mediul intern al unui complex de fitness este compus din elementele intrinseci, misiunea firmei, modalitatea de organizare judiciară, ierarhia existentă, aici fiind incluși și angajații, cadrele de conducere, și mai ales cultura organizațională, cea care înrămează concret modul în care se așteaptă de la personal să se comporte și să reacționeze în anumite situații. Misiunea oricărui complex de fitness este de a realiza o legătură și un echilibru între productivitate și domeniul sănătății. Complexul de fitness încearcă
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3073]
-
artă. Dealtfel, într-un eseu substanțial - Problema criticii literare - observa cu finețe: "A defini ceea ce este original într-o scriere, a-i surprinde unicitatea sau, nefiind cu putință, a tinde totdeauna la aceasta, înlăturând ca neconcludente toate caracterizările care pot înrăma de-a valma portrete de artiști neasemănători, ni se pare a fi singura menire a criticii literare, deși rezultatele obținute astfel sunt nespus de modeste față de abundența de viață a operelor cercetate." Criticul este adeptul unei viziuni integratoare asupra literaturii
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
acolo sus era așa cum bănuisem: nici o urmă". Întâmplările istorisite ulterior sunt doar rezumate de domnul Ispas, care este copleșit de abundenței mărturiilor: scepticismul inițial i se transformă în certitudine. La final, lectorul descoperă că și narațiunea care părea că le înrămează pe celelalte este înrămată, la rândul ei, de aceea a unui narator secund, interlocutor discret al domnului Ispas, care se mulțumește să afirme sec: "Poate să ai dreptate, domnule Ispas. Dar eu nu mă pricep la lucrurile astea". Suspensia secvențialității
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
în penumbră: părea interminabil, așa de lung că mi-a creat ciudata senzație, în timp ce înaintam, că depășeam limitele casei și că intram într-un alt spațiu. Înaintam sub un plafon înalt cu stucaturi distruse, iar pe pereți erau tablouri vechi înrămate artistic, oglinzi moderniste cu nori orbi, iar pretutindeni te întîmpinau statuete de marmură și porțelan pe piedestaluri, unele cu capul spart și pline de praf; am simțit mirosul mobilierului rînced și mi-am amintit de părinții Susanei care fuseseră foarte
Juan Marsé - Vraja Shanghaiului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14093_a_15418]
-
oamenii își rezervă timp și pentru un act în zona plastică. Fotografia tinde să fie prețuită spre adevărata ei valoare, conferită de transpunerea gândirii în imagine. Amintiri în patru rame Dacă răscolim cutia de amintiri a bunicilor sau privim fotografiile înrămate de pe pereții caselor vechi din Banat, inevitabil ne ridicăm semne de întrebare în legătură cu procedeul de execuție. Curiozitatea noastră este imediat satisfăcută de explicațiile profesorului Onuț Danciu de la Centrul de Cultură și Artă, cel care a format generații de fotografi timișoreni
Agenda2006-21-06-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284990_a_286319]
-
unei acțiuni banale - nu face altceva decît să pîndească și să descopere, în realitatea de zi cu zi, ceea ce am putea numi "ficțiunile latente"; prozatorul nu povestește la întîmplare; el încearcă să decupeze din realitate episoadele care seamănă a literatură, înrămînd fragmente de realitate autentice, dar care, izolate, se transformă chiar în literatură. Fiind atent mai ales la scenele neverosimile, pitorești sau exotice pe care le-a trăit ori care i-au fost povestite, Sion le izolează, dîndu-le un aer fictiv
Povestitor în secolul romantic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7272_a_8597]
-
doar fructificat, ci și restituit. A știut și că, odată ce-l înapoiază, talantul își va pierde magica-i putere, devenind simplu fetiș. În ultima frază a nuvelei lui Mark Twain, bancnota ce valorase un milion de lire este anulată și înrămată în dormitor.
Despre hybris, aur și legende by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14661_a_15986]
-
iar acum micuța vede. Momentul emoționat dintre cele două copile a fost surprins pe scena emisiunii “Next Star”. Ce s-a întâmplat acolo a fost extrem de copleșitor și pentru Dan Negru care a decis să pună poza în ramă. “Am înrămat fotografia de mai jos și am agățat-o pe perete în birou. Din cei 17 ani de televizune, ăsta e momentul care mi-a dat cele mai puternice emoții... Ioana, fetița cea mai mare din fotografie, strânge în fiecare an
Dan Negru, vădit emoționat. "Este fotografia pe care am pus-o în ramă" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/61777_a_63102]
-
un epos buf al vieții nu doar literar-culturale (cu precădere iașiote, urmărite detectivistic și adnotate nu o dată în cotloanele-i cele mai ascunse și cu umile detalii salvate numai de carisma evocatorului), ci și al vieții așa-zicînd istorice, care-o înrămează mai mult ori mai puțin (ne)convenabil pe cea dintîi. Desigur, firul anecdotic nu e urmat întocmai. Un amestec de erudiție, moralități, politichie, arhaisme, năzdrăvănii lexicale, "obscenități" ș.a.m.d. predomină sub chipul unor digresiuni care ne opresc (nu fără
"Ospețe pentru dzicãturi" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12906_a_14231]
-
cele două tipuri de traducere și a ales întoarcerea la original, pentru a publica două romane splendide în colecția „Raftul Denisei”, traduse întâia oară din limba japoneză. Pușca de vânătoare de Yasushi Inoue e o bijuterie a prozei japoneze ce înrămează în mica istorie a nașterii unui poem drama unui bărbat care a trăit o mare pasiune, măcinată de vinovăție și trădare, prin trei scrisori care luminează povestea de iubire din unghiuri diferite - al soției, al amantei și al fiicei acesteia
Alte noutăți de la Bookfest by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3537_a_4862]
-
ca și a spiritului francez. A doua reprezentație reconstituie o poveste de dragoste trăită de un Turgheniev bătrîn cu o actriță care joacă un rol secundar într-o piesă de tinerețe. Virtuozitatea autorului transpare în mînuirea convențiilor: pasajele din scrisori înrămate în istoriile puținelor întîlniri apar sub reflectorul mentalității de azi, jupuind coaja poveștii romantice pînă la nuditatea impulsurilor și a instinctelor. Să vorbim franțuzește e un autoportret, pe jumătate grav, pe jumătate ludic, realizat prin convenția epistolară. O doamnă ajunsă
Puncte cardinale by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/11467_a_12792]
-
îndrăgiți în breaslă, chiar dacă toți, fără excepție, sînt azi studiați în Facultatea de Litere. Iar din grupul lor, Radu Petrescu, deși evaluat superlativ, pare să fie și cel mai îndepărtat de ceea ce presupune largă audiență. Radu Petrescu nu și-a înrămat nicioată un jurnal în rama atrăgător-didactică Ucenic la clasici, așa cum a făcut Costache Olăreanu, nu a produs nici spectaculozități comic-livrești de tip Ingeniosul bine-temperat ca Mircea Horia Simionescu, nu a avut nici activități care să-i aducă notorietate de editor
Viața privată în "obsedantul deceniu" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14870_a_16195]
-
hârtie, pe care a asemnat-o simplu - "Barack Obama". Tyler le-a arătat-o profesorilor biletul semnat de președintele SUA, însă nu a dorit să-l lase la școală, deoarece îl consideră foarte valoros. Acum, biletul semnat de Obama a fost înrămat și pus la loc de cinste, chiar în camera băiatului. Justificarea semnată de către președintele SUA i-a permis elevului din clasa a patra nu numai să scape de mustrările pentru chiul, ci chiar să și primească onoruri și laude din partea
Scuză prezidențială: Un băiețel din SUA a lipsit de la școală cu scutire de la Obama () [Corola-journal/Journalistic/58139_a_59464]
-
avut prea mult vreodată, iar scrisoarea ta arată că a dispărut și aceea.” Partea a doua e un atac furibund, o declarație de război scrisă în termeni categorici: „De fapt [scrisoarea] e un document fantastic și mă gândesc s-o înrămez în muzeul meu. Credeai că o să fiu la vapor să-l întâmpin pe Keith? Care vapor? N-am auzit de niciun vapor. Ai crezut-o pe Sondra că sunt la Tivoli? Da, am fost acolo câteva zile cu Adam [fiul
O dramă amoroasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3108_a_4433]
-
date ale trăirii, la nivele diverse, desigur, dintre care nu lipsește nici stratul livresc, al experienței culturale, cu inerenta “artă combinatorie” și gradul de conștientizare accentuat al acestui tip de operații aplicate materiei verbale. Dimpotrivă, noul “portret” al poetei e înrămat într-o realitate deloc cosmetizată ori împinsă în plan secundar, spre un prag al desființării, ci înregistrată “direct”, - un univers de “tarabe”, pestriț amestec de bâlci, în care imaginea despre sine capătă și ea contururi grotesc-expresioniste, cu acel aer, sugestiv
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
Roma. Operațiune care i-a reușit, fără doar și poate. De când fiica lui e în străinătate, mai întâi la un masterat în Budapesta, pe urmă la doctorat, la Roma, una din plăcerile lui Relu Morar este să mărească și să înrămeze mereu alte și alte fotografii pe care le scoate din albumele lui ordonat așezate și din cutiile de diapozitive pe care el și Nana le proiectau, de obicei sâmbăta seara, prin anii '80, prietenilor adunați la ei la o votcă
FONTANA DI TREVI by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/10180_a_11505]
-
și-o să trăim ca boierii, o s-o iau de nevastă și-o s-o iubesc și n-o s-o las, bă, n-o s-o las... n-o s-o las... Faianță tace. Țigara fumegă, aproape stinsă. Amândoi privesc nemișcați o fotocopie înrămată după "România revoluționară" a lui Rosenthal... Șoferul Abrașa are 28 de ani, un nume scurt, un mestecău mare și o pasiune și mai mare: mașinile. În parcarea încinsă de soarele care acum a intrat în nori, privește cu ochii mari
Debut în proză: Tică Popescu by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/15375_a_16700]
-
ramă pe peretele lateral, echidistant între mine și ea. Mi-am început raportul cu o laudă la conducător, josnică și normală, întrebându-mă ce simțea ea când auzea adulări despre tatăl ei, îi plăceau, nu-i plăceau? Dacă el, plutind înrămat deasupra adunării, ar fi fost Atila, regele hunilor, și activiștii de la masă huni tineri, plesnind de hormoni, gata să se omoare între ei pentru mâna fiicei lui Atila, ce-ar fi apreciat mai mult fiica lui Atila? Dar cum ar
Tovarășa Zoia by Petru Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6808_a_8133]
-
puterea ei regenerantă, depășește limitele ontologice impuse făpturii muritoare: „În curând cerul va pluti sub pământ:/ toate câte foșnesc/ vor trece prin mine,/ după pâclele iernii gheara mea le așteaptă/ ca un tandru culcuș”. Furia elementelor biciuiește și sanctifică lumea, înrămând-o într-un surâs parfumat și blând de moaște: „După ploaie lumea s-a deschis/ Ca o gură de înger/ Înmiresmată de fructele căzute/ Împotriva vântului.” (Fugă...). Cum motivul Ofeliei nu putea lipsi dintr-un univers poetic feminin cutremurat de
Fugă într-un ev minor by Marina Cap-Bun () [Corola-journal/Imaginative/13570_a_14895]
-
și observă în fund un mic obiect care sclipea sub lumina lămpii cu picior. Ce putea fi? Un buton de manșetă. Un buton de manșetă în formă de inimă, din dublé ieftin căci se curățase pe margini încât inimioara părea înrămată în negru, culoarea tinichelei oxidate. Cum dracu' se rătăcise butonul ăsta aici, cum de nu-l aruncase încă de-atunci, după ultima înfățișare!? Când îl cunoscuse purta butoanele astea de prost gust, că-i plăceau cămășile albe cu manșete duble
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
Criza vîrstei, a femeii-boboc, se întrepătrunde cu imaginile plantei moarte, călcată în picioare de destin. Mijloacele cu care operează regizorul Pip Simmons sunt simple: pantomima este expresivă, logica irealității și sentimentele refulate comandă acțiunile personajelor, mișcarea, obiectele necesare unei cine înrămează și impulsionează acțiunea. Fața de masă e cearceaf și giulgiu, ofițerul german mîngîie amenințător un porumbel, mama acționează sub imperiul unor impulsuri nu tocmai materne și toate elementele irealității se combină pentru a comenta o realitate inevitabilă. Anna Frank se
Fidelitate by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/17094_a_18419]
-
doar fructificat, ci și restituit. A știut și că, odată ce-l înapoiază, talantul își va pierde magica-i putere, devenind simplu fetiș. În ultima frază a nuvelei lui Mark Twain, bancnota ce valorase un milion de lire este anulată și înrămată în dormitor.
La despãrțirea de I. Fischer by Gabriela Creția () [Corola-journal/Journalistic/14663_a_15988]