345 matches
-
de vedetă. Dar un alt fel de vedetă decât vedeta de presă. Ar fi mai cinstit, în fond, să se retragă de pe scena gazetăriei și să asume deschis o carieră de om politic. Să adere la un partid, să se înregimenteze pe față, să-și pună locvacitatea și zelul în slujba unei organizații bine definite. Dar n-o face și înțeleg foarte bine de ce: a intra într-un partid (chiar și într-un partid românescă) e a accepta o anumită disciplină
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
întrunul din momentele astrale ale omenirii, zidurile Bastiliei, simbol al împilării popoarelor din vremea aceea. Înțelegem din puținele semne pe care ni le-a lăsat și care azi se mai află în posesia urmașilor săi, că C. Folea s-a înregimentat în acel an 1894 în Partidul Socialist Internațional, filiala din Ungaria, cu un an mai târziu după apariția Partidului Social Democrat al Muncitorilor din România, care fusese creat în aprilie 1893. Iar că a fost un membru activ, constatăm din
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
care le vor mai avea de trăit, împreună sau despărțiți, de acuma încolo. Remus nu va mai avea liniște până ce nu va răzbuna într-un fel soarta nemiloasă ce s-a abătut asupra lor. Din clipa aceea simțea, că este înregimentat în oricare dintre mișcările anticomuniste și antisovietice la care va avea acces. De aceea nu a stat o clipă pe gânduri când i s-a oferit posibilitatea să lupte alături de «băieții din munții» Făgărașului atunci când aceștia în ciuda evidentului dezechilibru de
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
de obște din Blaj, ca și Gheorghe Șincai sau Samuil Micu. Opera care l-a consacrat, Istoria pentru începutul românilor în Daciia (1812), a fost elaborată în scopul conștientizării tuturor românilor asupra originii și vechimii lor ca neam. Petru Maior, înregimentat în mișcarea culturală ardeleană în direcția demonstrării latinității poporului și limbii române, considera că limba română poate fi evaluată drept ,,mama limbii celor latinești”. Sursa sa de inspirație o identifica întotdeauna în folclorul românesc, din care își formula argumente în
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
aberantă a partidului crește, materialul oferit spre a fi catalogat în „Antologia rușinii“ fiind aproape imposibil de cuprins. Cu cât divorțul dintre realitatea materială mizerabilă și discursul ideologic crește, cu atât întâlnim mai mulți intelectuali dispuși, fără rușine, să se înregimenteze în tagma lăudătorilor. Celor care cunosc opera demascatoare a lui Virgil Ierunca, celor ce își amintesc de emisiunile lui de la Europa Liberă, recuperarea „Antologiei rușinii“ li se va părea firească și bine venită. Este suficient să răsfoim volumele Românește și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
și reapare numai când situația s-a clarificat în favoarea unui anumit partid (optând pentru el). [...] Este concentrată multă doză de șiretenie, de perfidie și de «inteligență» politică. În acest tip care stă foarte bine cu toate partidele, așa că deși este înregimentat într unul anumit, cochetează discret cu toate, având în vedere toate eventualitățile.” Practicarea oportunismului și astăzi în politica românească (vizibilă mai pregnant în cadrul PSD ului, PRM-ului în frunte cu Corneliu Vadim Tudor - vârful de lance al acestei formațiuni) aduce
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
La Huși, erau aleși deputați persoane care nu-i cunoșteau nici pe alegători, nici interesele județului, „dar nici chiar situațiunea geografică, dacă este la nord, la sud, dincolo sau dincoace de Prut”. Nimeni nu se putea afirma, dacă nu era înregimentat la politica vreunui partid. Om politic, după concepția politicianului modern, poate fi orice român „care știe să înjure, să mintă, să calomnieze și la nevoie să combată chiar cu pumnal”. Presa locală denunța intrigile, aflate la ordinea zilei, prin care
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
diavol", ceea ce eludează adevărul. Tinerețea mea și melancolia care era accentuată atunci, m-a ajutat să trec peste acei ani fără a mă implică sub nicio formă în mediul în care era nevoie de o alegere politică. Nu am fost înregimentată sub nicio formă nici măcar în UTC. Dacă vorbim despre viață literară din acele vremuri, mă voi opri la cenaclurile literare, cele care au reușit să creeze mici piețe de idei, mici agore. La Caransebeș, unde am ajuns în urmă repartiției
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
o face, de pildă, în Caucazul de Nord. Cât despre intelectualii lor, nu mă mai miră nimic, după ce am văzut cum până și oameni de cultură cunoscuți în trecut pentru atitudinea lor curajoasă, între care regizorul Iuri Liubimov, s-au înregimentat să sprijine puterea, făcând campanie electorală în favoarea lui Putin la alegerile prezidențiale din martie 2000. Derapajul naționalist al lui Soljenițîn de după întoarcerea acestuia din exil este bine cunoscut, iar pe Al. Zinoviev l-am putut auzi cu urechile mele debitând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
în „Lupta Ardealului” (1948) și editorial cu volumul Creanga de măslin (1961). Colaborează la „Steaua”, „Tribuna”, „Luceafărul”, „Orizont”, „Transilvania”, „Convorbiri literare”, „România literară” ș.a. De la Creanga de măslin până la Rugul palidității (1973) R. se dovedește un fidel slujitor al poeziei înregimentate politic, în registrul minor al genului. Versurile publicate în anii ’60 - ’70 sunt dedicate partidului, războiului nuclear, reconstrucției lumii noi, minerilor, lui Lenin, oțelarilor, patriei, chiar demolărilor și noii „urbanistici”, așa cum se întâmplă în Urbanistică din volumul Cerul dintre noi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289115_a_290444]
-
cenzurii marghilomanești. Îi știam, cel puțin, sănătoși și plini de credință. Vedeam des pe cei care circulau regulat între Iași și București. D. Mihai Berceanu, după îndemnul lui Gheorghiu, veni să ne vadă și ne făcu o ciudată impresie: se înregimentase într-o grupare de tineri în afară de partide, sub direcția lui Grigore Carp. Cu ei erau Dinu Stolojan, Dinu Arion și câțiva alții care nu dăduseră până aci nici un semn de aptitudini politice. [El lăudă pe regină, dar critică mult pe
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
al fenomenului literar din țară și de peste hotare, abordând concomitent memorialistica (dedică pagini de evocare lui N. I. Herescu și D. Găzdaru), traducerile (din Konstantinos Kavafis, de pildă) și chiar lirica. Între altele, trebuie menționate polemicile pe teme literare cu personalitățile înregimentate politic. O chemare specială a simțit L. față de marile figuri enciclopedice ale culturii române, congenere preocupărilor sale, precum D. Cantemir, B. P. Hasdeu, ca și față de poeții Ovidiu și Eminescu. Într-un proiect de structurare editorială a scrierilor proprii, dedica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287857_a_289186]
-
acești oportuniști: S. Stoilov, A. Rosetti, G. Oprescu și E. Condurachi (București), E. Petrovici și C. Daicoviciu (Cluj), A. Myller, A. Oțetea, J. Livescu și C. Balmuș (Iași). în ciuda carlismului sau chiar legionarismului (C. Daicoviciu) lor, acești intelectuali s-au înregimentat cu succes în frontul politic (pro)comunist. A. Oțetea era pe punctul de a deveni un personaj de prim rang deoarece evoluția sa a fost rapidă: membru în comisia de epurare a Universității Iași, alături de I. Iordan și A. Myller
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
perioada comunistă, cum se face o publicație - date tehnice și controlul surselor de informare. Citam din lucrare: " Că orice stat totalitar, Cenzură apară și în România monopolul informațional al statului, iar presa servea intereselor unei birocrații ermetizate. Toți ziariștii erau înregimentați că membrii de partid, iar persoanele aflate la conducerea redacțiilor , fie că era vorba de profesioniști sau de activiști de partid, erau oameni de încredere ai partidului" (p. 75). Depedența celor care lucrau în presa acelor vremuri s-a verificat
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
cu fanatism. În afară de școală care este fascizată intens (învățătorii trebuie să-și țină orele îmbrăcați în cămăși negre), ca și Universitatea ceva mai tîrziu (aici, profesorii aparținînd marii burghezii sînt în majoritate adepți ai fascismului), tinerii de ambele sexe sînt înregimentați încă de la vîrsta de opt ani în diferite organizații aparținînd "Operei Naționale Balilla". Ei primesc o uniformă, arme de jucărie, participă la defilări și parade. Băieților li se trezește gustul pentru viața în comunitate și pentru activitățile militare. Fetele primesc
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
și lejeritate în cursurile ținute de marii profesori ai universității: Ernest Stere la istoria filosofiei, Petre Botezatu la logică, Vasile Pavelcu la psihologie, Mihai Todosia la doctrine economice. Dar mi-am dat seama că mișcarea studențească în care am fost înregimentați - Asociația Studenților Comuniști - opera selecții tot pe bază de dosar. Nefiind membru de partid... S.B.: Vă mai aduceți aminte ce subiecte ați avut la examenul de intrare la facultate? D.T.: Dacă nu mă înșel, "Izvoarele materialismului dialectic. Filosofia mecanicistă din
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
fiind coleg cu noi ne mai informa ce probleme se ridică la partid, la Centrul universitar. S. B.: Asta înseamnă că nu toți șefii de grupă erau obligatoriu implicați activ în ASC. D. T.: Eu nu m-am simțit racolat, înregimentat în ASC. S. B.: Nu ați avut funcții în ASC cu toate că erați șef de grupă. Deci ASC-ul nu acoperea tot. D. T.: Când m-a selectat Mișu Timofte și a trebuit să-mi fac dosar de cadre ca să candidez
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
T.: Activitatea mea la UTC era aceea de a umple planurile și programele de activitate ale UTC-ului cu activități debordante ale studenților. Eu mă duceam la acelea impuse. S. B.: Deci aveau dreptate. D. T.: Da. Nu am fost înregimentat la UTC pentru că nu mergeam acolo unde nu mă interesa sau unde nu-i interesa pe studenți. Acolo unde simțeam că studenții nu sunt vizați, nu mergeam. Eu am ținut foarte mult la UASCR și nu acceptam să fim loviți
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
pe de altă parte, acolo nu merg. Era un semnal, un tic-tac. S. B.: Ceva nu era în regulă. D. T.: Asta era, asta gândeam. S. B.: În cadrul de referință de atunci. D. T.: Da. N-am acceptat să fiu înregimentat în structuri în care nu aveam ce căuta. S. B.: Cu Nagâț cum negociați? D. T.: Cu Nagâț o mai dădeam la cotit, la un șpriț, la o chestie. S. B.: O dădeați la pace. D. T.: Da, de aceea
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Deci, în cadrul Academiei de Științe Sociale și Politice erau reunite toate aceste institute sau Academia era încă o structură pe lângă asta, o structură separată căreia i se subordonau acele institute? D.T.: În 1970, înainte de "Tezele din iulie" 1971, au fost înregimentate aici și celelalte centre de cercetare. S.B.: În afară de acestea, în infrastructura politico-ideologică mai erau: Centrul de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor al Academiei RSR, Centrul de Sociologie al Universității "Al.I. Cuza", Centrul de Studii pentru Problemele Tineretului de pe lângă CJ
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
le primeam ca pe niște daturi, veneau de sus, nu te întreba nimeni dacă ești sau nu de acord. Erau niște scheme care trebuiau umplute cu oameni. Nu erau alternative, nu era societate civilă, aceea era înregimentată, FUS-ul era înregimentat. S.B.: Cu toate structurile acestea, până la urma urmei nu se călcau pe picioare oamenii aceștia, nu erau chestii de orgoliu? D.T.: Exclus! Dimpotrivă, pe de o parte, de sus, de la nomenclatură, trebuia să te bazezi pe cadre de bază, care
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
în panică, nu deschideam ușa, mă uitam pe vizor să nu vină unul îmbrăcat în uniformă să mă înhațe, să mă trimită pe undeva. Mă gândeam că se schimbă șefii de la Ministerul de Interne și că mă trezesc că mă înregimentează în noile structuri, că îmi mai dau și un grad pe deasupra. Nu știu de ce aveam eu în mintea mea că ar fi trebuit să fiu maior. Cam așa mă gândeam la ce grad ar fi trebuit să am după acele
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
discipoli ai lui Nae Ionescu? R.D.M.: Mulți dintre ei erau discipoli ai lui Nae Ionescu, care a patronat acea generație. Dar să nu uităm că e o generație (iată un alt paradox), care în plan politic a eșuat, o generație înregimentată în bună parte într-o dreaptă politică, instrumentată de un personaj mediocru din punct de vedere intelectual, însă carismatic, pentru că altfel nu se explică acea fascinație pe care a exercitat-o Corneliu Zelea Codreanu. Însă aventura politică a lui Nae
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
diferite, cîteodată antagoniste. Oricum, coincidența a potrivit în asemenea fel lucrurile, încît drumurile a doi dușmani de moarte să se fi intersectat încă devreme. Între cei doi "escu" s-a interpus exact o duzină de ani. Dar amîndoi s-au "înregimentat" din fragedă tinerețe în oarba "luptă de clasă". Ceaușescu s-a limitat la absolvirea cursului primar, pe cînd Iliescu a ajuns să termine o facultate din străinătate, respectiv Institutul de Energetică din Moscova (1950-1953). Cu toate că amîndoi erau de profesie... revoluționari
Un pas înainte, doi pași înapoi... by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16817_a_18142]
-
valorile europene, în măsura în care acest acces este posibil. Pionierii acestei desprinderi de realismul socialist, la început mai timid, apoi din ce în ce mai ferm, renunță la iconografia oficială, părăsesc imaginile de șantier, scenele de muncă din fabrici și din uzine, atitudinile eroice ale țăranilor înregimentați în organizațiile cooperatiste și se repliază în genurile discrete și complet dezimplicate ideologic: peisagistica și natura statică. Chiar dacă aceste gesturi par excesiv de prudente, avînd în vedere faptul că ne situăm în plin deceniu șapte, cînd în Europa și în lume
Memorie, artă, restaurație by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8824_a_10149]