291 matches
-
5 (10) 42,2 (9) 46,6 (9) România 6,9 9,5 15,3 24,5 34,2 27,4 58,8 62,9 Sursa: cf. A. Banavot și P. Riddle (1988, p. 202) Figura 7. Evoluția ratei de înregimentare a populației școlare în funcție de regiuni, 1870-1940 Sursa: cf. A. Banavot și P. Riddle (1988, p. 202) În afișajul grafic, ce ilustrează tendințe temporale, se poate vedea cu claritate cum România, pornind cu un handicap considerabil față de situațiile medii aferente celorlalte
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
providențială a raseĭ" (p. 80). Aceasta este formula germană a militantismului și militarismului patriotic după care trebuie modelată educația națională românească. Nu doar pedagogii români, ci întreg continentul european privea, terifiat și admirativ deopotrivă, la formidabilul succes al mecanismului de înregimentare a educației în slujba statului pus în mișcare de germani. După înfrângerea catastrofală în fața Prusiei din 1870 care a dus la prăbușirea celui de-al Doilea Imperiu, convingerea francezilor și nu numai era că "învățătorul prusac este cel care a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
reforme cuprins în legea din 1948 prezintă totuși o serie de continuități cu proiectul modernizator al învățământului românesc lansat în secolul al XIX-lea. O primă axă a continuității o reprezintă extinderea rețelei unităților școlare și, corolativ, creșterea gradului de înregimentare a contingentului de copii de vârsta școlarizării în sistemul educațional. Tabelul de mai jos prezintă evoluția unităților școlare, a numărului de elevi, precum și a cadrelor didactice în învățământul primar și gimnazial. Tabel 25. Evoluția învățământ primar și gimnazial în perioada
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
propulsează înainte societatea românească. Însă pentru a asigura o astfel de propulsie progresivă, patriotismul trebuie să fie topit în formele socialiste ale internaționalismului proletar. Recunoscând în educația istorică instrumentul cel mai eficace în formarea conștiinței patriotice, articolul-direcție cheamă istoria la înregimentarea "în frontul de luptă al poporului pentru construirea noii societăți", la care știința militantă a istoriei poate și trebuie să își aducă contribuția prin stimularea sentimentelor patriotice (p. 14). Articolul-program instituie o orto-semantică a patriotismului menită să fie utilizată ca
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
p. 208) și Nicola Iorga (p. 220) beneficiază cu toții de portrete, fiind astfel introduși în iconografia națională a memoriei românești. După cum a punctat și L. Boia (1997, pp. 72-74), regimul comunist intrat în faza de exaltare națională a recurs la înregimentarea post-mortem a intelectualității românești, așezând marile figuri ale culturii române sub egida simbolică a Partidului. Cazul lui Nicolae Iorga este, într-adevăr, elocvent: ca monarhist și gânditor situat la dreapta spectrului politic, "opus prin toate fibrele sale modelului comunist" (Boia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
reprezintă forma de aplicare a principiilor socialismului revoluționar, momentul apariției sale fiind cel al Revoluției din 1917, când a luat ființă Uniunea Sovietică. Având ca obiective "revoluționare" dipă cum arată politologul Vladimir Tismăneanu industrializarea forțată, cooperativizarea agriculturii, eliminarea societății civile, înregimentarea vieții intelectuale și a culturii, comunismul a fost impus, ca regim politic, prin forță, după cel de-al doilea război mondial, în întreaga zonă sud-est europeană. De asemenea, el s-a impus ca regim de guvernare și în state precum
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
impus ca regim de guvernare și în state precum China, Cuba și Coreea de Nord. Referindu-se la țările intrate în deceniul al cincilea al secolului trecut sub cupola Uniunii Sovietice, Tismăneanu susține că "revoluția" marxist-leninistă a cunoscut următoarele moduri de manifestare: "Înregimentarea socială trebuia să fie totală. Nici un domeniu al vieții, oricât de privat sau intim, nu putea să se sustragă acestui impact. În toate țările satelit, birocrații ideologice, așa-zisele departamente Agitprop (termen rezumativ al sintagmei agitație și propagandă, n.m. D.
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
pentru a te încerca trebuie să fii la limită, între, ca Nimeni, acolo unde nici o apartenență, nici un prizonierat (Eminescu vorbește de împietrirea în sclav sau în împărat) nu te pot opri în vreun cerc strâmt. Vom înțelege de ce Caragiale refuza înregimentarea într-un grup politic, ideologic sau literar, căci asta presupune închiderea într-o lume, renunțarea la încercare. De aceea, Eminescu și Caragiale sunt cei mai de seamă precursori ai gândirii transmoderne, în literatura română. Peter Sloterdijk 395 invoca încercarea lui
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
gazeta”, „Drujba narodov”, „Zvezda” ș.a.), fiind selectate pentru „exemplul pe care îl pot oferi literaturii noastre noi, ale cărei sarcini de dezvoltare au fost clar și precis stabilite de Congresul al III-lea al PMR”, de fapt pentru a dirija înregimentarea politică și ideologică a artei. Așa sunt Metoda materialismului dialectic în istoria literaturii de A. V. Lunacearski, Lucrarea lui V. I. Lenin „Materialism și empiriocriticism” și problemele literaturii de V. R. Scerbina, Despre adevărul artei de Ilya Ehrenburg, Unitate în
VIAŢA LITERARA SOVIETICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290526_a_291855]
-
Între profesori care susțin necesitatea uniformei din câteva motive raționale: uniforma responsabilizează, semnalizează apartenența la un grup și permite depistarea intrușilor, este prezentă În liceele de renume din Marea Britanie, etc și elevii care Își reprezintă uniforma ca o modalitate de Înregimentare și „poliția modei” (vezi Ziarul de Iași din 10.11.2006, pag. 3A) sau o taxă pe bugetul familiei, semnalează: a. criza dintre cele două tendințe individuare - unicitate, identitatea sinelui și integrarea În seria grupului de apartenență. Conform concepției lui
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
România, precum: Al. Dobrogeanu Gherea, Gh. Cristescu (cunoscut sub porecla de Plăpumarul), C. Popovici, Ion Fluieraș, E. Rozvani și D. Fabian. Deplasările acestei delegații și convorbirile cu conducătorii Internaționalei a-III-a, la Moscova și Harkov, au fost fructuoase, pregătind trenul pentru înregimentarea Partidului Socialist din România la Internaționala Comunistă. Între timp, conducătorii Internaționalei a-III-a creaseră organisme care să coordoneze mișcarea muncitorească internațională și chiar s-o dirijeze către interese bine definite; este vorba de Cominform și Comintern. Acțiunea pregătitoare transformării Partidului Socialist
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
tensiunea în circuit deschis. Practic, IB poate fi creată prin impurificarea semiconductoarele sau formarea de minibenzi într-o structură de tip superrețea. Dificultatea în cazul celulelor IB constă în obținerea practică a distanțelor energetice dintre cele trei benzi. QDC cu înregimentare 3D, QDs foarte apropiate spațiul și interfețe de foarte bună calitate permit o suprapunere puternică a funcțiilor undă și formarea minibenzilor. In astfel de structuri, QDs joacă un rol similar cu cel al atomilor în cristalele reale. Pentru a distinge
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Stoica Viorica-Alina () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92822]
-
1920 și 1930, dar a căpătat consistența definitivă în 1939-1940, în urma încheierii pactelor germano-sovietice: analogiile dintre cele două mari dictaturi care în toamna anului 1940, dominau două continente, de la Antlantic până la Pacific erau într-adevăr numeroase. Partid unic, ideologie obligatorie, înregimentarea tineretului*, proiectul creării unui „om nou”, elogiul forței și al violenței, voința declarată de expansiune, teroarea* ca mijloc de guvernare, puterea acordată polițiilor politice*, discriminările la care erau supuse grupuri sociale întregi sistemul concentraționar*, crime în masă: tot atâtea similitudini
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
față de anumite practici sau credințe religioase. Este ca și cum criminalizarea rasismului (confundat mereu În mai mică sau mai mare măsură cu xenofobia) s-ar fi extins pe nevăzute asupra etnicismului, naționalismului, integrismului religios, ateismului militant, pe scurt, asupra tuturor formelor de Înregimentare considerate sectare și intolerante. Rasismul a devenit numele implicit al tuturor „ismelor”, percepute ca având un același „aer de familie”. Toate par să țină, Într-un anumit mod, de rasism și să Împărtășească esența malefică a acestuia. Oricum, rasismul a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de către Max Weber, În cartea sa Etica protestantă și spiritul capitalismului. Căutarea misiunii noastre În această lume (Beruf) este o temă esențială a individualismului modern. Ea implică generalizarea la nivelul maselor occidentale, În ultimele trei secole, a unui refuz al Înregimentării ce alternează pe de altă parte cu momente de isterie colectivă care trasează cadrul social al unei „angoase În civilizație”. J.-M. S. & ANDREU Jean et alii (coordonatori) (1985),Le Tango: hommage à Carlos Gardel. Actes du colloque international, Toulouse
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ca o „reacție compensatorie pentru periferie”. Elitele periferiei trebuie să acționeze pentru „crearea conștientă a unei comunități militante care să transceandă clasele”, Încercând „să cheme clasele inferioare la luptă”. Printr-o manipulare a istoriei și a culturii populare se realizează „Înregimentarea naționalistă”. Naționalismul populist atinge masele tocmai datorită „accesibilității” sale și „forței sale emoționale” incomparabile. Deși apare și se dezvoltă mai cu seamă În anumite periferii, el se difuzează mai apoi cronologic și geografic În „cercuri concentrice”: se pot astfel identifica
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
doarme în pleoapele lui dezlipite, parc de vagoane îmbătrînit dar funcțional, trafic susținut în cruciș de culoarul de zbor peste Apuseni, în gară mă confundase cu un militar, vorbea în toate felurile, slobodă la gură, prin ce mi-am trădat înregimentarea! Aiud pușcăria cea mai grea, aici combinatul, tăt s-o distrus, ca și la noi la Oțelu! unii au creat, s-or dus toate de rîpă, să muncească la negru și n-au din ce să mai plătească pensiile! după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
din Țara Românească și Moldova / 88 Tabel 6. Evoluția numărului de învățători și a elevilor din școlile sătești din Țara Românească / 89 Tabel 7. Data introducerii învățământului primar obligatoriu și rata înrolării în 1870 / 143 Tabel 8. Evoluția ratei de înregimentare a populației școlare în învățământul primar în context internațional, 1870-1940 / 145 Tabel 9. Evoluția ratei de înregimentare a populației școlare în funcție de regiuni, 1870-1940 / 146 Tabel 10. Învățământul primar rural în perioada 1872-1878 / 150 Tabel 11. Învățământul primar urban în perioada
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sătești din Țara Românească / 89 Tabel 7. Data introducerii învățământului primar obligatoriu și rata înrolării în 1870 / 143 Tabel 8. Evoluția ratei de înregimentare a populației școlare în învățământul primar în context internațional, 1870-1940 / 145 Tabel 9. Evoluția ratei de înregimentare a populației școlare în funcție de regiuni, 1870-1940 / 146 Tabel 10. Învățământul primar rural în perioada 1872-1878 / 150 Tabel 11. Învățământul primar urban în perioada 1872-1878 / 150 Tabel 12. Învățământul secundar în perioada 1872-1878 /151 Tabel 13. Învățământul particular în perioada 1872-1878
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Figura 3. Producție de carte românească în țările române, 1766-1830 / 48 Figura 4. Evoluția tipografiilor, 1830-1890 / 49 Figura 5. Dinamica manualelor de istorie în perioada 1831-1918 / 54 Figura 6. Cadrul și tipologia analizei discursive / 61 Figura 7. Evoluția ratei de înregimentare a populației școlare în funcție de regiuni, 1870-1940 / 147 Figura 8. Distribuția spațială a științei de carte în 1930 / 199 Figura 9. Modelul apusean de societate națională / 225 Figura 10. Modelul răsăritean de societate națională / 226 Figura 11. Arborele genealogic al PCR
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sociologică a modernității românești. Dincolo de acest start fals, retoric, în durata lungă a procesului de construire a statului-națiune românesc, autoritățile politice s-au angajat cu consecvență progresivă în realizarea efectivă a sistemului național de educație. Tabel 8. Evoluția ratei de înregimentare a populației școlare în învățământul primar în context internațional, 1870-1940 Țara 1870-75 1880 1890 1900 1910 1920 1930 1935-40 Germania 67,4 69,5 74,2 73,2 72,5 87,8 73,0 71,8 Danemarca 58,3 47
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
europene este clar observabil pe termen lung, decalajul fiind aproape eliminat în pragul celui de-al Doilea Război Mondial. Acest fapt devine și mai transparent dacă privim performanța statului român în domeniul instituționalizării sistemului educațional și al creșterii ratei de înregimentare a populației școlare în raport comparativ cu performanța statelor din răsăritul Europei. Tabel 9. Evoluția ratei de înregimentare a populației școlare în funcție de regiuni, 1870-19409 Regiunea 1870-75 1880 1890 1900 1910 1920 1930 1935-40 Europa de nord-vest 56,0 (12) 56
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Mondial. Acest fapt devine și mai transparent dacă privim performanța statului român în domeniul instituționalizării sistemului educațional și al creșterii ratei de înregimentare a populației școlare în raport comparativ cu performanța statelor din răsăritul Europei. Tabel 9. Evoluția ratei de înregimentare a populației școlare în funcție de regiuni, 1870-19409 Regiunea 1870-75 1880 1890 1900 1910 1920 1930 1935-40 Europa de nord-vest 56,0 (12) 56,1 (14) 60,1 (13) 67,3 (13) 69,1 (13) 67,2 (14) 69,9 (15) 72
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
5 (10) 42,2 (9) 46,6 (9) România 6,9 9,5 15,3 24,5 34,2 27,4 58,8 62,9 Sursa: cf. A. Banavot și P. Riddle (1988, p. 202) Figura 7. Evoluția ratei de înregimentare a populației școlare în funcție de regiuni, 1870-1940 Sursa: cf. A. Banavot și P. Riddle (1988, p. 202) În afișajul grafic, ce ilustrează tendințe temporale, se poate vedea cu claritate cum România, pornind cu un handicap considerabil față de situațiile medii aferente celorlalte
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
providențială a raseĭ" (p. 80). Aceasta este formula germană a militantismului și militarismului patriotic după care trebuie modelată educația națională românească. Nu doar pedagogii români, ci întreg continentul european privea, terifiat și admirativ deopotrivă, la formidabilul succes al mecanismului de înregimentare a educației în slujba statului pus în mișcare de germani. După înfrângerea catastrofală în fața Prusiei din 1870 care a dus la prăbușirea celui de-al Doilea Imperiu, convingerea francezilor și nu numai era că "învățătorul prusac este cel care a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]