7,662 matches
-
-mi treacă seara./ M-am născut/ Să fiu mamă pe Pământ,/ Să-mi scriu versul,/ Doar eu să mi-l cânt!...”. Dincolo de aceste mărturisiri, aproape că orice alt comentariu este de prisos. Și totuși... Conferind dimensiuni cvasi-fabuloase ,,Înțelepciunii Primarului” (titlul însemnării de la pag. 62), autoarea glosează: ,,Semeț ca roua, blând precum un miel,/ Viteaz ca fulgul alb de porumbel,/ Înconjurat de fluturi,/ Iubit de oameni, pe rânduri (n.n. deci, nu în neorânduială),/ Ascultă tot ce ei îi spun,/ Le pune cap
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-izvoarele-cristinei-mariana-balasoiu-ca-taina-si-chemare-a-obarsiilor/ [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
nașterii sale, ziua celor 40 de mucenici din Sevastia, printre care se află si numele Atanasie-numele său de botez! Dioariu pe care îl deținem este redactat în perioada studiilor universitare de la Pesta și Viena, între anii 1853-1858, la început prin însemnări zilnice, din 21 martie 1853, până în 30 iunie 1858, respectiv, 18 iunie 1875.- când “m-am resolvat să re'ncep purtarea memorielor”, până în august 1875, timp în care era asesor la Tribunalul din Oravița. Scrisorile adresate directorului și redactorului publicațiilor
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA A II-A) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 by http://confluente.ro/Atanasie_marian_marienescu_schita_de_portret_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/367260_a_368589]
-
Iacob Mureșianu, din perioada studiilor de la Viena și Budapesta, la care Marienescu face referire în Dioariu, se păstrează în manuscris la Muzeul Județean Brașov, Arhiva Mureșenilor. Rămâne în atenția cercetătorilor dacă și după 1875, Atanasie Marian Marienescu a lăsat posterității însemnările sale zilnice. În ziarul În noirea din Arad, publicație literară, socială și artistică al cărui director era Tiberiu Vuia, în An. III, Nr. 12/1 iunie 1940, la p. 12, citim următoarele: “din lăsământul literar al lui Dr. Ath. Marienescu
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA A II-A) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 by http://confluente.ro/Atanasie_marian_marienescu_schita_de_portret_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/367260_a_368589]
-
în viața românească a veacului XIX, cu o vastă activitate publică, recompensată până la urmă cu un fotoliu la Academia Română”. Aceste “fragmente” apar sub titlul: Între Dr. At. M. Marienescu și Mitropolitul Andrei Șaguna- din corespondența lui At. Marienescu, alături de alte însemnări din perioada 23 iunie 1859- ian 1866, respectiv -17/29 iunie 1873, când “am făcut poezia următoare: Memoriei Mitropolitului Andrei, la moartea acestuia din după amiaza zilei de 16/28 iunie 1873. Nu se cunoaște dacă în perioada 1866-1873 Atanasie
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA A II-A) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 by http://confluente.ro/Atanasie_marian_marienescu_schita_de_portret_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/367260_a_368589]
-
iunie 1873. Nu se cunoaște dacă în perioada 1866-1873 Atanasie Marian Marienescu și-a continuat Dioariul său! După constatările noastre, acest Dioariu- Jurnal, pe care îl deține Biblioteca Județeană “A. D.Xenopol” din Arad, din anul 1969, este o transcriere după însemnările din aceste “carnete”, (deocamdată neidentificate!) de către însuși Atanasie Marian Marienescu. În însemnările sale întitulate Căsătoria mea din anul 1865, păstrate în manuscris și puse la dispoziția noastră de către strănepoata sa, Doamna Melania Petrisor, care locuiește în casa de pe strada Tipografilor
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA A II-A) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 by http://confluente.ro/Atanasie_marian_marienescu_schita_de_portret_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/367260_a_368589]
-
și-a continuat Dioariul său! După constatările noastre, acest Dioariu- Jurnal, pe care îl deține Biblioteca Județeană “A. D.Xenopol” din Arad, din anul 1969, este o transcriere după însemnările din aceste “carnete”, (deocamdată neidentificate!) de către însuși Atanasie Marian Marienescu. În însemnările sale întitulate Căsătoria mea din anul 1865, păstrate în manuscris și puse la dispoziția noastră de către strănepoata sa, Doamna Melania Petrisor, care locuiește în casa de pe strada Tipografilor, nr. 22 din Sibiu, Atanasie Marian Marienescu descrie modul în care și-
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA A II-A) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 by http://confluente.ro/Atanasie_marian_marienescu_schita_de_portret_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/367260_a_368589]
-
mai 1892, Împăratului de la Viena. Mult mai târziu Atanasie Marian Marienescu își va descrie din Jurnalul său creațiile literare, care se află păstrate în manuscris, în posesia familiei Petrișor din Sibiu. Anul acesta, la 150 de ani de la redactarea acestor însemnări, un colectiv al Bibliotecii Județene “A. D. Xenopol” din Arad încearcă să restituie între coperțile unei cărți, acest DIOARIU , adevărate file de curată omenie și simțire românească, din cartea neamului nostru, al cărui fiu a fost și rămâne omul de litere
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA A II-A) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 by http://confluente.ro/Atanasie_marian_marienescu_schita_de_portret_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/367260_a_368589]
-
carte că venea „călărind un asin; nu avea plete, nici barbă, nici mustăți... doar o coroană aprinsă de spini.” Melania Cuc - „O scriitoare originală” ,,Numele scriitoarei Melania Cuc... este un nume care mi-a reținut atenția prin unele poezii, proze, însemnări, interviuri, reportaje și anchete literare ce au impus-o în peisajul literaturii române contemporane ca pe o scriitoare originală și înzestrată cu multiple disponibilități creatoare”, spunea istoricul literar Nicolae Scurtu. Autoare a douăzeci de volume de versuri și proză, printre
O CARTE DESPRE DOUA CIVILIZATII, SEMNATA MELANIA CUC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 by http://confluente.ro/_femeie_in_fata_lui_dumnezeu_o_carte_despre_doua_civilizatii_semnata_melania_cuc.html [Corola-blog/BlogPost/367181_a_368510]
-
romanului Al șaptelea simț, cititorul în care ma identific e tentat să povestească nonstop, ignorând disciplina legată de dimensiunea unui demers publicistic însemnând marginalii pe seama unei cărți. De aceea încerc să mă cenzurez asupra cantității. Cel care citește aceste modeste însemnări pe seama operei unui prozator ilustru e musai să accepte și că secvențele prelucrate aici cu mijloacele cititorului comun e posibil să nu fie cele mai reprezentative pentru ceea ce implică un astfel de întreprindere. Prim urmare, numai lecturând personal romanul s-
UN BALANS ÎNTRE FICŢIUNE ŞI REALITATE (SAU) AL ŞAPTELEA SIMŢ , ROMANUL UNUI POVESTITOR AL TIMPULUI SĂU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 by http://confluente.ro/Un_balans_intre_fictiune_si_gheorghe_parlea_1393359408.html [Corola-blog/BlogPost/353465_a_354794]
-
A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Vizual > GEORGETA RESTEMAN - CIPRU (12) - DESPRE BUCĂTĂRIA CIPRIOTĂ ȘI REMARCABILELE EI DELICII Autor: Georgeta Resteman Publicat în: Ediția nr. 601 din 23 august 2012 Toate Articolele Autorului Ciprul, după cum ați putut constata din însemnările mele de călătorie completate cu informații din diverse surse documentare și umane ce mi-au folosit în elaborarea acestui grupaj de impresii, reprezintă una dintre cele mai interesante destinații exotice, pentru că aici, istoria, mitul, cultura greacă veche - țesută pe alocuri
DESPRE BUCĂTĂRIA CIPRIOTĂ ŞI REMARCABILELE EI DELICII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_12_despre_georgeta_resteman_1345779093.html [Corola-blog/BlogPost/355140_a_356469]
-
speriată / m-am aruncat / pe fereastra infinitului” ș.a. - care vin în sprijinul afirmației de mai sus. „Pe cărări de timp” după frunzele anoptimpului pierdut, poeta își alcătuiește „cântecul mirific / al vântului plecat / la starea cuvilă” - foarte frumos spus în poemul „Însemnări”. Poeta a căpătat nu demult, un obicei cel puțin curios: „tolănită / pe umărul speranței” - ea nu stă locului, ci aleargă „pe drum de vise / aruncând cu bucăți de rai” (Bucăți de rai). Iată și niște bijuterii lirice, mici catrene adunate
O PASĂRE MĂIASTRĂ. RECENZIE LA CREBELĂARTEA ANEI MARIA GÎBU CAFEA CU ZÂMBET DE REBELĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sub_streasina_de_suflet_o_pasare_maiastra_recenzie_la_crebelaartea_anei_maria_gibu_cafea_cu_zambet_de_rebela_.html [Corola-blog/BlogPost/342518_a_343847]
-
pe când ei stăteau la o băuta. Armata muncea și civiliza teritoriul nou cucerit. Au adus gramatică și literatura, alfatebul latin și au ridicat gradul de alfabetizare a populației, încât până și constructorii de drumuri știau citi și scrie, dovada multele însemnări lăsate de ei pe pietrele drumurilor. Agricultură făcută cu plugul aducea atât de mult grâu, încât era exportat masiv pe continent prin rețeaua de drumuri și porturi construite. Atât de reală era Pax Română, încât casele de țară din sud-estul
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 by http://confluente.ro/olivia_dumitru_1483018592.html [Corola-blog/BlogPost/369627_a_370956]
-
pg.93-95, - “Cronicarul maghiar contemporan Ștefan Szamosközy despre Lupta de la Șelimbăr”, pg.96-98, - “Hrisov de întărire a dreptului Mănăstirii Bistrița de a strânge albinăritul; titulatura lui Mihai ca Domn al celor trei Țări Românești “. 1600, iulie 27, Iași, pg.98, - “Însemnarea autografă a Voievodului Mihai Viteazul pe verso-ul textului în limba maghiară al unui protocol încheiat la 1600 cu imperiali, purtând și semnătura autografă “Io Mihail Vodă”, 1600, iulie, - “Și hotaru Ardealului. Pohta ce-am pohtit, Moldova, Țara Românească”, pg
BABA NOVAC – CĂPITAN AL MARELUI VOIEVOD MIHAI VITEAZUL, 5 FEBRUARIE 1601- 5 FEBRUARIE 2017 DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1483083271.html [Corola-blog/BlogPost/376227_a_377556]
-
miscare culturală în țară și în străinătate, activitate preluată după dispariția să de către devotată sa soție, Mariana Brăescu-Silvestri. Artur Silveștri a însemnat Speranța că lumea să fie mai bună și asta nu trebuie s-o uităm nicodată. Am așternut aceste însemnări având în minte cuvintele pe care le-a notat referindu-se la istoria noastră și la oamenii mari ai ei: "Uitarea merită să fie un blestem". Referință Bibliografica: REMEMBER. ARTUR SILVEȘTRI LA TREI ANI DE LA URCAREA ÎN NIRVANA (ELENĂ BUICĂ
REMEMBER. ARTUR SILVESTRI LA TREI ANI DE LA URCAREA ÎN NIRVANA (ELENA BUICĂ, TORONTO) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Remember_artur_silvestri_la_trei_ani_de_la_urcarea_in_nirvana_elena_buica_toronto_.html [Corola-blog/BlogPost/355404_a_356733]
-
Melania Cuc (n.22 iunie 1946 în Archiud, județul Bistrița Năsăud, îl întâlnesc cu o oarecare frecvență, în presa literară și neliterara din capitală cât și din provincie.Este un nume care mi-a reținut atenția prin unele poezii,proze, însemnări, interviuri, reportaje și anchete literare ce au impus-o în peisajul literaturii române contemporane că pe o scriitoare originală și înzestrata cu multiple disponibilități creatoare.,, ,, Scrierea Melaniei Cuc e un semn al celor aleși, poeta își edifica o biografie din
MELANIA CUC de MELANIA CUC în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 by http://confluente.ro/Melania_Cuc.html [Corola-blog/BlogPost/367087_a_368416]
-
poeziei românești, Mihai Eminescu, scria în anul 1869: Nu-mi pot desluși cum de s-a pierdut datina aceasta (a purtării plugului) la românii din Transilvania și Ungaria. O altă concluzie, pe care o vom cita, se poate desprinde din însemnările, făcute în anul 1960, de către folcloristul Dumitru Pop: nu se poate trage o linie de demarcație netă între estul și vestul țării, atunci când vorbim de răspândirea plugușorului la români. De altfel, chiar atestările pentru numele de Valahia sunt, de asemenea
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
și să fie într-o mânăstire de maici, și să ascult în fiecare seară ca la Agafton cum cântă Lumină lină. Iar a doua zi ... " Aici textul se întrerupe pentru că pagina următoare a cărții de rugăciuni pe care își făcuse însemnarea preotul s-a pierdut. Au rămas vii în schimb ecourile vibrante ale trăirilor din mănăstire ale poetului în sonetul "Răsai asupra mea", de pe la anul 1879, din zona manuscris a cunoscutei "Rugăciuni", cum spune Nae Georgescu: "Răsai asupra mea, lumină lină
DESPRE MIHAI EMINESCU, CREDINŢA CREŞTINĂ ŞI BISERICA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_mihai_eminescu_credinta_crestina_si_biserica_ortodox_stelian_gombos_1326809445.html [Corola-blog/BlogPost/361274_a_362603]
-
teorie literară, nr. 2, 1978; • Dictionary of International Biography, Cambridge, Anglia, 1986; • Men of Achivement, Cambridge, Anglia, 1986 (1988); • Personalities of America, 1986; • George Băjenaru, în Universul (Holly¬wood, Statele Unite), nr. 259, 1996; • idem, Între sublim și tragic. Eseuri literare, însemnări, convorbiri, 1998 (reprodus din Cuvântul românesc, Hamilton, Canada, nr. 243, 1996; • versiunea engleză a apărut în ARA-Journal nr. 21-22, 1996-1997). ---------------------------------------------------- Aurel SASU Dicționarul Scriitorilor Români din Statele Unite si Canada Referință Bibliografică: Aurel SASU - PORTET DE SCRIITOR - PĂRINTELE DUMITRU ICHIM DIN
PĂRINTELE DUMITRU ICHIM DIN CANADA de AUREL SASU în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 by http://confluente.ro/Aurel_sasu_portet_de_scriito_aurel_sasu_1370321265.html [Corola-blog/BlogPost/346243_a_347572]
-
articol->accesări / cititor->voturi / articol->cititori / articol I. CEZARINĂ ADAMENSCU - AFORISMELE LUI CRISTIAN PETRU BĂLAN, de Cezarină Adamescu, publicat în Ediția nr. 2317 din 05 mai 2017. FRÂNTURI DE VITRALIU - spicuiri - Prefață la cartea „Cioburi de cristal” (4000 de maxime, însemnări și cugetări) de Cristian Petru Bălan Editură Ștef, Iași, 2017 Un sfert de veac în care scriitorul Cristian Petru Bălan a strâns cu grijă cioburile dintr-un vitraliu imens, eventual ceresc, potrivindu-le, ca într-un joc puzzle, pentru că noi
CEZARINA ADAMESCU by http://confluente.ro/articole/cezarina_adamescu/canal [Corola-blog/BlogPost/374683_a_376012]
-
a propus să-și noteze cele 4000 de gânduri spontane sau adânc meditate în minte, ci a pornit de la o reflecție, care a atras ... Citește mai mult FRÂNTURI DE VITRALIU - spicuiri -Prefață la cartea „Cioburi de cristal”(4000 de maxime, însemnări și cugetări)de Cristian Petru BălanEditura Ștef, Iași, 2017Un sfert de veac în care scriitorul Cristian Petru Bălan a strâns cu grijă cioburile dintr-un vitraliu imens, eventual ceresc, potrivindu-le, ca într-un joc puzzle, pentru că noi să dobândim
CEZARINA ADAMESCU by http://confluente.ro/articole/cezarina_adamescu/canal [Corola-blog/BlogPost/374683_a_376012]
-
are romanul pe masa ei de scris, a rîs. “Puteam să jur că ne-am uitat amîndoi, în același timp, la aceeași carte ... ” Știm și asta, a zis Licurișca. Ce ciudat, mă gîndeam eu. În jurnalul meu zilnic aveam o însemnare, numele unei plante, Betulina, sau, mai savant spus, Betula Verrucosa Ehrh, un glicozoid de natură flavonică ... Ce era cu această notiță? La ce-mi trebuia? Cîteodată chiar și îngerii tac. Referință Bibliografică: PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 / Ioan Lilă
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_cap_15_18_ioan_lila_1329443732.html [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]
-
știu eu. Nu te teme! Ce făceai? Citești ceva din noile tale atribuții? - Ha, ha, ha! Pe acelea le cunoșteam mai înainte de a mă angaja aici, știi bine. Ba, cunoșteam mai multe și mai importante... Am citit o parte din însemnările mele. Țin un mic jurnal, ca pe vremea liceului... Copilării, ai să spui, mamă, dar eu... - E foarte bine, fiul meu drag. După mulți ani poate că vei dori să știi prin ce ai trecut, ce bucurii ai avut, ce
UN ALT FRAGMENT DIN VIITORUL ROMAN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 by http://confluente.ro/marian_malciu_1496830398.html [Corola-blog/BlogPost/376617_a_377946]
-
și se continuă în România după ce, în perioada marilor tulburări istorice din 1821 - și mă refer aici la revoltă pandurilor gorjeni, bunicul său, Dimitrie Macedonski, devine căpitan de panduri și adept al Eteriei în oastea lui Tudor Vladimirescu. Astfel, după însemnările cronicarilor C. Isvoranu și Mihail Cioranu, „Dumitru Macedonski este acela care, împreună cu Hagi Prodan, îl însoțește pe Tudor Vladimirescu când acesta trece Oltul pentru a-i răscula pe olteni”. Cronicarii vremii consemnează destul de des numele lui Dimitrie Macedonski și scriu
MM NEWS : FESTIVALUL-CONCURS DE POEZIE ´´ALEXANDRU MACEDONSKI´´ -2014 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Mm_news_festivalul_concurs_mihai_marin_1389400219.html [Corola-blog/BlogPost/363234_a_364563]
-
dragi, stau în așteptarea revenirii pentru a lumina unele clipe trăite cu efervescență. Când am cutezat să pășesc în lumea scrisului, aproape de poarta înserării, pe la 70 de ani, am avut atunci în gând cuvintele lui Nicolae Titulescu, motto-ul acestor însemnări. Când s-a aprins în mintea mea lumina unui gand ca s-o aștern în scris, am știut că nu poate să ajungă la toată lumea, dar mi-a dat imbold înțelepciunea dictonului: lumina se aprinde pentru cei ce văd, nu
PRIVIRI RETROSPECTIVE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1472518843.html [Corola-blog/BlogPost/375547_a_376876]
-
cum îl caracteriza contemporanul său Papa Sixt al VI-lea, într-o scrisoare, recunoscută de toți istoricii. La Galați, în 2004, prin grija Înaltpreasfințitului Părinte Casian a fost (re)construit Pânzarul Ștefanian, o ambarcațiune din vremea măritului Voievod. Revenind la însemnările lui Melchisedec Ștefănescu, observăm că la ziua de 15 august, când cinstim Adormirea Maicii Domnului, Ierarhul completează că tot în 15 august, alt an, ”s-a întâmplat tragicul, dar eroicul sfârșit al Domnului Constantin Brâncoveanu și a patru feciori ai
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit by http://uzp.org.ro/episcopul-melchisede-stefanescu-1823-1892-asa-cum-nu-l-ati-descoperit/ [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]