1,283 matches
-
confidențial că fusese ofițer acoperit al D.I.E., însărcinat să țină legătura, într-o vreme, cu Brigăzile Roșii și cu organizația Badder Meinhof și, deloc exclus, cu însuși Carlos Șacalul, maestrul tuturor. * Când ajunse la televiziune, încă nu începuse să se însereze. Camelia îl reperă de departe, de la o fereastră deschisă, din studioul ei de la etajul al șaptelea, de unde îl strigă pe numele mic și îi făcu semne cu mâna, ca nu cumva s-o apuce într-o direcție greșită. Știu că
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
un scaun cu spătar semicircular, sugerează eleganța și finețea stăpânului. În spate se întind rafturile de lemn gros, de culoarea mierii, în care se odihnesc, printre cărți, casete audio, fotografii, mici tablouri, un vas de porțelan. Fotografia e făcută pe înserat și lumina misterioasă dă contururi magice peisajului întrezărit dincolo de geam: observăm că ne aflăm la etaj, într-o casă situată pe-o stradă liniștită. Luminile clădirii de vizavi par prelungirea luminii calde a veiozei așezată într-un cub masiv, aflat
Ce obiecte aveți pe birou? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7926_a_9251]
-
p. 51). Iar emanciparea nu întîrzie să vină: "Mă săturasem de atîta tată" (p. 54). Și nici pericolul amorului burghez: "La 22 martie închiriam trei camere mobilate mari și comfortabile situate pe o stradă la marginea orașului Totuși pe măsură ce se însera constatam că locuința devenea tot mai rece și mai tristă" (p. 57). Pohemul, cuprins într-un ochi, are, ca el, răsărituri și apusuri, un unghi, și o coadă, sfîrșindu-se ca o coborîre, obosită, de pleoapă: "Eu devenisem de mult timp
Greul pămîntului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7327_a_8652]
-
la Opera Națională București. Reconfigurarea acestui spectacol a dat naștere la o seamă de nedumeriri, dintre care cea mai importantă consta în lipsa de unitate de stil a lucrării, deoarece în ansamblul ei, pur clasic, configurat însă cu o minimă fantezie, înserase două duete neoclasico-moderne, bine concepute - care am presupus că îl reprezintă ca stil - dar care nu aveau nici o legătură cu restul. De curând, Gheorghe Iancu a montat din nou pe scena Operei Naționale București un spectacol de balet intitulat Femei
O serie de întrebări fără răspunsuri by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/7481_a_8806]
-
Cantacuzčne, née comtesse de Miroslava", avea o domesticitate mai numeroasă decît îi trebuia: lachei, valeți, subrete, cameriste, spălătorese, cusătorese mișunau în toate părțile. Saloanele otelului, mobilate cu cel mai mare lux, serele se iluminau cu sute de lumini, căci îndată ce însera, ele erau locul de întîlnire a unei societăți strălucite. Ceea ce atrăgea mai cu seamă atîta lume ilustră în casa cucoanei Profiriței era prînzurile ei. Ea avea întru adevăr un fel de pasiune nebună pentru aseminea onori; și cînd vedea că
Povestitor în secolul romantic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7272_a_8597]
-
și de duhori... Ele par coline odihnitoare pe lângă care poți umbla în voie... Nimic fără uzura pustiitoare pe care o aducea efortul fără nădejde... Peretele mov din fund are culoarea liliacului... Celălalt, gris-bleu întrerupt de poieni albe este un aer înserat de aprilie. În stânga, hala capătă nuanțe roz, iar pe mesele din fund, printre balanțele purpurii și jungla geometrică a țevilor - Fernand Leger - mormanele de piei abia ieșite din violenta lor scăldătoare chimică aștern petele pale ale albastrului sării de crom
Tăbăcăriile by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5948_a_7273]
-
Că „valea este un frecvent simbol oniric feminin” („... ein häufiges weibliches Traumsymbol”, adică), o știm din Freud (și din... bun-simț). Or, cu toate că se poartă faceția, eu n-am s-o duc până- ntr-acolo, încât să „iozemitizez” acest magnific vers eminescian: „Înserează și apune greul soare-n văi de mite”; nici să adaug că oroarea de prăpăstii poartă numele tehnic de kremnophobie! L. N.: Când și cum ați debutat editorial? Ș. F.: Relativ târziu, la 33 de ani și zece luni. Am
Șerban Foarță by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Journalistic/5914_a_7239]
-
Neag, gornicul cu pușcă, - să mergem înainte. Și merseră înainte, tăcuți ca mai înainte, cățărându-se pe coama din față a Humpleului ei, pe cealaltă, acolo departe, lupii, spre inima codrilor tainici, năpădiți de omăt. Pînă au biruit muntele, se înserase de-a binelea. Trei dintre ei rămaseră în urmă înainte de a ajunge sus. Doar bătrânul Maftei și Cocoș ciobanul ieșiseră pe buza hăului în formă de ceaun care se căscase pe culmea ca un crater al muntelui Humpleu 9999. În mijlocul
Bánffy Miklós - Lupi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/6053_a_7378]
-
mari, îndelungi. Între timp, careva mai ațâța focul, ori îi mai punea câte-un buștean mare; în asemenea clipe, un întreg mănunchi de scântei se ridica în fum, de parcă acela le-ar purta în sus, în roi, spre stele. Se înseră. Dar, pare-se, Gavrilă era încă bănuitor. Mai zicea și el cîte o vorbă, dar își ținea mâna dreaptă în cingătoare, din poală se vedeau ițindu-se două pistoale frumoase, franțuzești, cu pajură. Măcar că nimic nu dădea de bănuit la acești
Bánffy Miklós - Lupi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/6053_a_7378]
-
și veni lângă el. Îl mirosi. Roșcatul mârâi, dar celălalt nu se urni, ci continuă să-l privească cu insistență. Apoi alți doi se apropiară, rigizi, tăcuți. Acum îl priveau, cu asprime, trei perechi de ochi cu sclipiri verzi. Se însera încetișor. În amurgul ce se lăsa, privirile lupilor sclipeau cu tot mai multă hotărâre. Patru, cinci, șase perechi de ochi. Marele roșcat își sprijini capul între picioarele dinainte, mormăi încetișor și, uneori, brusc ca o străfulgerare, își arăta sclipirea colților
Bánffy Miklós - Lupi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/6053_a_7378]
-
au dat întâlnire pe cea mai înaltă colină a Romei, unde și-au petrecut noaptea în mașină. Ei au ocupat parcarea de la Gianicolo, la doi pași de Colegiul Pio Romeno, încercând să găsească un loc fără copaci. Cu panorama Romei înserate în spate, Nicola, portar la facultatea de geologie de la Universitatea Sapienza din Roma, a povestit pentru Agerpres că își va petrece noaptea de miercuri spre joi în mașină, cu soția și fiica de 29 de ani. Cutremurul din Italia a
Psihoza cutremurului de la Roma întoarce societatea în Evul Mediu. 20% dintre angajaţi nu s-au dus ieri la serviciu, chinezii nu şi-au deschis magazinele () [Corola-journal/Journalistic/60616_a_61941]
-
Simpozionul Lucian Blaga de la Sebeș) Destul de grabnic, Lucian Blaga l-a mai cunoscut și pe redactorul-șef de la publicația în limba germană, care apărea pe litoralul baltic: „Baltische Presse", E. Rueker, care i-a promis și el sprijin pentru a însera materiale despre România în paginile jurnalului respectiv. Se vede că limba germană pe care diplomatul o stăpânea i-a facilitat destul de grabnic contactul respectiv, facilitate de care predecesorii săi nu beneficiaseră. În legătură cu cele relatate mai sus, în primul său raport
Lucian Blaga despre lirica interbelică românească by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/6172_a_7497]
-
bătrâneții, de „tihnă și împăcare”, între 1960- 1980, i-au adus în fine recunoașterea faptului că singura călătorie valabilă e aceea pe care omul o face în lăuntrul său. „Sufletul meu este adesea/ o străduță din Mykonos/ cum începe să însereze/ și femeile apar/ și așează cu erotism / jos pe drum.../ sticlărie complet albastră/ - pahare albastre/ carafe albastre/ viori, flori, pietricele, toate din sticlă albastră/ departe de soare/ pe pământul / de pe drum/ pe unde soarele a trecut/ și nu urmează - de
Călătoriile grecilor by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/5140_a_6465]
-
aplicarea metodei, lucru de observat chiar în studiul despre Creangă, unde surprinde încă de la început includerea "scriitorului energic și vioi" în paradigma temperamentelor senzaționale. Spre deosebire de "imaginativi" sau "sentimentali", care pornesc de la idei abstracte în rodirea imaginației, memoria lui Creangă îl înserează unei categorii "de ordine senzațională" în creativitate, datorită - crede Iorga - unei sanguinități cu totul deosebite în sfera cerebrală, aceasta fiind cea care determină abundența senzorială: "el vede admirabil; faptele care trec pe dinaintea ochilor lui glumeți își pun adânc pecetea în
N. Iorga, primul exeget al lui Ion Creangă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/6626_a_7951]
-
care duce la monumentul de pe Capela, târând un geamantănaș prea greu pentru un copil. În vis, eram, va să zică, și copil, și adult, în același timp. Nu m-am oprit decât când am ajuns în fața casei în care mă născusem. Se înserase. Casa era luminată a giorno. Prin glasvandul de la intrare, se vedeau umbre și se auzeau voci. Le-am recunoscut fără greutate. Erau înăuntru străbunicii (deși pe unul dintre ei nu-l apucasem) și bunicii mei dinspre mamă, strămătușa despre care
Amintiri amestecate by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6350_a_7675]
-
Titlul V DISPOZIȚII EXCEPȚIONALE Articolul 62 Derogări temporare 1. Dacă situația economică și financiară a unui stat este de natură să provoace dificultăți grave în ceea ce privește aplicarea dispozițiilor titlului III, cap. III din convenție, fiecare stat va putea, fie prin dispoziții înserate în tarife, fie prin acte ale puterii de stat, cum sînt autorizațiile generale sau speciale date administrațiilor de căi ferate, să deroge de la dispozițiile art. 17, 19 și 21 din convenție și să decidă pentru anumite traficuri: a) că transporturile
CONVENŢIA INTERNATIONALA din 7 februarie 1970 privind tranSportul de mărfuri pe căile ferate (CIM). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106178_a_107507]
-
comunica petiționarului rezultatul primit. Articolul 38 În vederea aplicării prezentului decret, vor fi date instrucțiuni de către Ministrul Afacerilor Interne. Direcția Centrală de Statistică va elabora instrucțiuni cu privire la întocmirea buletinelor statistice, care după ce vor fi supuse avizului Ministerului Afacerilor Interne, vor fi înserate în instrucțiunile de aplicare a prezentului decret. Articolul 39 Decretul nr. 272 din 30 decembrie 1950 referitor la actele de stare civilă, modificat prin Decretul nr. 225 din 13 iunie 1955 și prin Decretul nr. 93 din 21 februarie 1957
DECRET nr. 278 din 23 iulie 1960 cu privire la actele de stare civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106195_a_107524]
-
lor de mai demult” (Scribul). Depozitar al unui timp revolut, poetul/ scribul își asumă datoria morală a neuitării („Să uit de câte-au fost e foarte greu”), a recuperării unui spațiu-timp privilegiat al obârșiilor („Pereții casei văruiți de lună./ Pe înserat ograda rourată/ Și-n conie, la cină, împreună.../ Nu vor mai fi acestea niciodată!”). Geografia transilvană favorizează reverberații nostalgice, transferându-și în cuvânt domoala sa alcătuire, tectonica ei armonioasă: „Și să le-arăți tăblițe scrise, de lut, de piatră și
Caligrafiile memoriei by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4605_a_5930]
-
necesare pentru afișarea și publicarea în jurnale și în "Monitorul Oficial". Pe aceste copii de extracte grefierul va scrie certificarea indicată în art. 5 și le va restitui petiționarului, daca inserțiunea în jurnale și în Monitorul Oficial trebuiesc să fie înserate și conservate în dosarul de documente. Articolul 11 Grefierii sînt ținuți să libereze copie, oricui va cere, despre transcripțiunile și adnotațiunile ce conțin registrele indicate în art. 2, sau certificat că nu există. Vor permite, de asemenea, oricui, inspectarea acestor
REGULAMENT din 10 septembrie 1887 pentru punerea în aplicare a Codului de Comerţ Roman. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106058_a_107387]
-
greu pe Strada Gării în sus, n-ar mai avea șansa de a traversa Piața Mare. Drumul prin Piața Mare dimineața, cu imponderabilitate și speranță, apoi dogoarea adormitoare a amiezii, mersul tărăgănat al oamenilor mai vârstnici după-amiaza. Viață palpitantă pe înserat. Gânduri purtate de stele, noaptea. Privirea în copilărie. Procesiunea Paștelui pornind din Biserica Catolică peste Piața Mare. Amintire sau iluzie ? Ochii orașului Ei au văzut totul și văd totul. Știind, ei tac, păstrează pentru sine cele văzute. Absorb ceea ce au
Miniaturi sibiene () [Corola-journal/Journalistic/5086_a_6411]
-
fi fost, în punctul de pornire, și acestea,dar ce ni se înfățișează acum are aspect laborios și interesează întâi de toate prin conținut, prin ce ni se spune. Lucrarea Mariei Cogălniceanu (Istrati după Istrati, apărută la Editura clujeană „Limes”) înserează, în versiune română și franceză, comentarii noi despre Istrati ale unor autori români și străini, interesante fiind îndeosebi textele din publicații franceze, ele confirmând că scriitorul româno-francez nu este o figură deacum uitată. De altfel, în anii ‘70, apăruse la
Panait Istrati, un personaj reactivat by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3830_a_5155]
-
în publicistica internațională. Sunt în felul lor unice. Datorită, în primul rând, sincerității și cordialității lor. Apariția eseurilor respective a început încă din august 1939 prin descrierea "fantomei sângeroase" (p.225), care bătea la ușa omenirii, în ciclul de poeme înserate sub genericul: Războiu. Iorga ne pune în fața cataclismului care: - "În nebunia-i călătoare / Cu o suflare otrăvitoare / Ucide bietele popoare". O dată cu izbucnirea războiului, Iorga devine în publicațiile menționate un "cronicar" al evenimentelor dramatice prin care trecea poporul polonez, paginile "Neamului
Nicolae Iorga despre Polonia by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Memoirs/6954_a_8279]
-
ale lumii pentru libertatea Cracoviei de groaznica silă a tătarilor secolului al XIV-lea. Pe vremea aceia cerurile erau încă deschise pentru suferința poporului...." Refugiați polonezi în România în primăvara anului 1940 Continuând în numărul din 18 septembrie cu reflecții înserate pe prima pagină asupra trăiniciei națiunilor, istoricul se întreabă dacă popoarele pot fi distruse? Răspunsul său este categoric: - nu! Deoarece, "după biruința principiului național, statele, cât de mici ar fi, sunt națiuni, iar națiunile sînt o formă organică a umanității
Nicolae Iorga despre Polonia by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Memoirs/6954_a_8279]
-
strecurat, în revistă, o foarte regretabilă greșală de tipar: în legătură cu Adrian Fochi 6 eu am spus „monumentala și deosebit de prețioasa sa monografie”, și când colo se tipărește „deosebit de pretențioasa”, ceea ce de fapt este o denigrare. Am dat telefon să se însereze o erată, I. D. Bălan 7 a promis, dar nu s-a făcut. Pentru mine este clar: eu nu mai am ce căuta la Luceafărul. O simplă declarație la telefon, deci verbală, din partea lui Dinu Săraru 8, că „nu prezintă
Întregiri la biografia lui Liviu Rusu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4547_a_5872]
-
han. Aici îl așteaptă Alexandru Pleșa, oripilat de interiorul casei Aniceților, unde piesele de mobilă veche, desperecheată, pe care „umezeala, sărăcia le măcinau mai repede decât și-ar fi închipuit”, amintesc de luxul în care aceștia au trăit cândva: „Se înserase, și Alexandru își amintea atâtea din convorbirile sale cu Petru încât se hotărî deodată să-l aștepte în colțul străzii. Știa că trebuia să vină cu tramvaiul Nr. 14.(...) În colț, chiar în fața stației de tramvai, se afla o mică
Bucureștiul lui Mircea Eliade. – elemente de geografie literară – by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3248_a_4573]