1,702 matches
-
Architectural Digest, conacele mari înconjurate de grădini vaste și de grajduri sunt niște spații de locuit foarte bune. După cum scrie în Town & Country, șiragurile de perle mari sunt splendide. După cum scrie în Travel & Leisure, un iaht privat ancorat pe țărmurile însorite ale Mediteranei îți oferă relaxarea de care ai nevoie. În sala de așteptare a Agenției Imobiliare Helen Boyle, astea sunt marile știri de care ai parte. Niște subiecte-bombă. Pe măsuța de cafea sunt toate revistele astea pentru oameni cu bani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
ignoranță pe care el n-o pune neapărat pe seama inculturii. L-a durut, l-a înfuriat, i-a trecut și a vrut s-o uite pe femeie, dar întîmplarea a făcut ca într-o zi, prin primăvară, într-o duminică însorită, cu strada Parcului plină de lumea ieșită la aer, să se audă strigat pe nume. Cînd s-a răsucit brusc pe călcîie, nedumerit, s-a pomenit față în față cu Maria Săteanu și cu fiica parcă mai pîrguită și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
o conștiință prea curată. 3 Revolta În dimineața de după noaptea în care încercase să memoreze prefixul orașelor din Anglia stând efectiv cu burta pe cartea de telefon timp de opt ore, Dan se trezise mormăind. „Ce...“, exclamase el în bucătăria însorită. „Chiar am făcut-o lată azi-noapte.“ Nu era nimeni acolo care să îi poată răspunde. Beverley și Derek plecaseră, iar Gary nu se mai întorsese. Pe Carol o găsi sus, în pat, uitându-se la televizor. Înjură văzând ceasul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
mai bună soluție: să-și țină pentru el idiosincraziile personale și răutăcioase, fără să le pună pe seama lumii nevinovate. Prin urmare, își permitea să cânte și să se bucure. Microbuzul gonea printre câmpurile de un verde crud, într-o zi însorită, de primăvară englezească, și toți fremătau la gândul meciului ce va urma. În vestiar, Bull fusese deosebit de atent să se protejeze. Își pregătise modul de operare cu mult timp înainte. O genuncheră elastică, dintr-acelea purtate în general de sportivi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
este plăcută, datorită unei clime semiuscate, cu o temperatură medie anuală de 7,4 grade Celsius. Volumul anual al precipitațiilor, care cad în special în lunile iulie, august și septembrie, este în jur de 500 ml/mp, iar durata perioadei însorite este de peste 3.000 de ore anual, motiv pentru care Lhasa este cunoscut și ca "orașul soarelui". Aerul curat, soarele plăcut, ziua caldă și noaptea răcoroasă fac din Lhasa o așezare cât se poate de agreabilă din punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
dar atârna greu, cam oprea respirația, trebuie să fi fost privirile mustrătoare ale băieților ațintite asupra mea prin întuneric, de pe perete, din afișul în care stăteau aliniați frumos pe trei rânduri, pe gazonul proaspăt tuns din Groapă, într-o zi însorită, cu nea Angelo Niculescu în mijloc, cu Lucescu pe vine, sprijinit cu palma dreaptă de pământ ca să fie limpede cine poartă pe braț banderola de căpitan, cu Dinu privind în zare, către Spitalul de urgență sau către războaiele marcomanice, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
un fel de senvișuri. În curtea școlii ieșiseră copiii de la semiinternat, băieții alergau după o minge spartă, fetele jucau „țară-țară, vrem ostași“, profesoarele nu se zăreau, dar era imposibil să nu fie și ele pe undeva, într-un loc mai însorit, croșetând și trecând în revistă meniurile casnice ale săptămânii. Știa foarte bine toate astea, avea semi-internatul în sânge, nici nu era nevoie să se uite în spate, înspre școală, după strigăte și chirăituri putea să descrie tot ce se întâmpla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
înjure, să huiduie, să amenințe și să blesteme, încât mă temeam (eu, nu și tata) că o să pună foc, o să-și pună capăt zilelor sau o să pună mâna pe răngi. Și nu m-am temut degeaba. Într-o duminică dimineața, însorită, veselă, nu în cea în care un gâscan bătrân și înfoiat (Dobrin, ajuns la Oțelul Târgoviște) a prins șarpele vișiniu în cioc și a dat cu el de pământ, în alta, când tata era puțin răcit, unul dintre bărbații ăia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
căscate Între casele din cartierul Bloomsbury: din spatele zidurilor dărîmate se ivea cîte o sobă teșită, aidoma sobelor pictate pe pereții căsuțelor de păpuși, precum și o sumedenie de oglinzi și tapete verzi, iar după un colț se auzea, În acea după-amiază Însorită, zgomotul geamurilor sparte adunate cu mătura de pe trotuare, ca murmurul monoton al mării pe o plajă de prundiș. Altminteri, scuarul ținuse să salveze aparențele, arborînd drapelele națiunilor libere și o mulțime de flamuri, păstrate fără Îndoială tocmai de pe vremea jubileului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
dar nu cea pămîntească...“ Ochii lui Arthur Rowe se umplură de lacrimi În clipa cînd mica fanfară militară, adusă probabil cu mari sacrificii, atacă un cîntec demodat, din ultimul război: Orice s-ar Întîmpla, Nicicînd nu voi uita De valea Însorită... DÎnd ocol grilajului, merse În Întîmpinarea destinului: pe un jgheab Înclinat, se rostogoleau, zornăind, spre un eșichier, cîteva monede - nu prea multe. Mușterii erau destul de puțini și cam ocoleau cele trei tarabe ale bîlciului; dacă se hotărau totuși să cheltuiască
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
șeful de gară se plictisi și se concentră asupra integramei. * * * Trecură aproape două zile și nici un tren. Șeful de gară stătea în ghișeu, fata dormea pe o bancă în sala de așteptare. Ninsoarea încetase. Era ora 8:01, o dimineață însorită. Probabil că în curând va apărea și personalul, gândi șeful de gară. Dormise în ghișeu de când venise fata în gară. În prima zi se dusese până acasă să dea de mâncare la porc și să îi aducă fetei o pătură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
vorba despre același ocean, căci impetuosul Atlantic l-ar fi făcut arșice, izbindu-l de peretele de stîncă din fundul refugiului său la primul val puternic. În felul acesta, jumătate din timp uscat, iar cealaltă jumătate ud fleașcă, lăsă orele Însorite să se scurgă lent. Douăsprezece. Nici mai mult, nici mai puțin, minut cu minut și, cu toate că Încercă prin toate mijloacele să-și bea cu chibzuință apa potabilă, dușmanul de care se temea cel mai mult pînă atunci, setea, Îl asaltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
că, oricât de mult crezi că iubești pe cineva, te dai la o parte atunci când balta de sânge scurs din el se-apropie prea mult de tine. În afară de drama asta sublimă, e-o zi chiar frumoasă. E-o zi călduroasă, însorită, și ușa din față e deschisă spre verandă și peluză. Focul de la etaj atrage în hol mirosul cald al peluzei proaspăt tunse și-i auzi afară pe toți oaspeții de la nuntă. Au luat cadourile pe care le voiau, cristalurile și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
spațiile goale. La fel cum fac cu Dumnezeu, zice. Ce nu i-am zis niciodată lui Brandy e că am crescut la o fermă. Era o fermă de porci. Daisy St. Patience se întorcea acasă de la școală în fiecare după-amiază însorită și trebuia să le dea de mâncare porcilor, împreună cu fratele ei. Dă-mi dor de casă. Flash. Dă-mi nostalgii chinuitoare din copilărie. Flash. Care-i cuvântul opus lui glamour? Brandy n-a întrebat niciodată de ai mei, dacă sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
care până atunci Îi căzuseră drept pe față, acum pieriseră, poate zăvorâte de vreun portic nevăzut de el. Trupul i se odihnea pe pielicelele de miel, iar izul lânii Îi umplea nările ca și mireasma chiparosului, ca și adierea zilei Însorite și calde, ca și boarea mării. Cum până atunci moțăise ca‑ntr‑un leagăn, scuturat de scâncetul roților, trupul său vlăguit, cu oasele‑i firave, cu măruntaiele‑i secătuite, cu inima‑i tihnită, cu pielea‑i veștejită se lăsa acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
După trei zile s-au afișat rezultatele. Intrase cu opt, la clasa de electrotehnică. Bucuria reușitei întrecuse orice închipuire. Nu se așteptase la o astfel de notă. Acum putea visa la vacanța de vară cu sufletul împăcat. Era o dimineață însorită, se anunța o zi foarte caldă. Bica trebăluia prin casă îndesând într-o sacoșă pachețele și borcane. Dan și Luana o priveau cu mirare. Iar duci mâncare la azilul de bătrâni? Săptămâna trecută ai fost acolo, încărcată precum Scufița Roșie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
pălit, iar Adam s-a trezit Într-o pădure din Europa. Un desiș de arbori cu creastă ascuțită Înghițise dulapul, iar dintre copaci s-a ivit călare un chipeș tânăr blond, alunecând peste ierburile ruginite. Deasupra peisajului se rotea cerul Însorit, auriu și dungat de nori stranii. Mai era și un castel de culoarea mierii, dar acela a fost retezat de un larg semicerc de lumină și s-a pierdut În golul lăptos. Îmi pare rău, aici e locul unde se
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
clipă, s-ar fi urcat pe scara autobuzului, s-ar fi așezat pe scaunul acoperit cu vinilin și s-ar fi lăsat dus către acei ani pe care n-avea să-i mai regăsească nicicând. Era o zi de toamnă însorită. Umbra frunzelor rărite le păta genunchii. Știi, spuse dintr-odată, Alexe nu mi-o iartă, nu mi-o iartă, continuă el și pocni din degete. Am fost mai demult pe la ei în vizită, știi, era acasă doar Nina, am prins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
vreme aceea locuiam în Faversham, comitatul Kent - și avioanele treceau adesea pe deasupra noastră, dar de data asta trebuie să fi fost un raid din cale-afară de important, fiindcă erau vreo mie de avioane, toate aliniate în formație. Era o zi însorită, frumoasa. Deodată în atmosferă s-a auzit un zgomot puternic, trepidant, ca un mârâit, de ziceai că vibrează tot cerul, într-un vacarm scos de-un singur motor imens. Toată lumea din parc s-a oprit locului și a privit în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
în curând să înflorească. De câteva zile, au sosit berzele. Deunăzi, am admirat cârduri de cocoare care veneau în unghiuri pe cerul albastru. Toate animalele s-au trezit la viață: din bârlogul său iese anevoie ursul. În bălțile albastre și însorite peștii își vor depune în curând icrele. Oamenii se bucură mult de sosirea primăverii, dar mai ales nouă, copiilor, ne place foarte mult anotimpul primăverii. O rândunică ne povestește Primăvara este anotimpul care redeschide scena pentru concertul păsărilor cântătoare întoarse
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
face. Odată, când am mers cu Ancuța la librărie sămi cumpăr o culegere, pe stradă am întâlnit un copil sărac. Anca i-a dat 1000 de lei, iar eu i-am dat 500 de lei. Acum, recent, într-o zi însorită am ieșit afară, în pauză. Ne-am povestit deosebite întâmplări petrecute în vacanța de vară. Ancuța este sinceră cu mine, de aceea ne putem păstra bine secretele. Amândouă o iubim mult pe stimata noastră învățătoare. Eu și cu Ancuța avem
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
adevărat. Nu, doar că așa arată. E pur și simplu ca toate celelalte lucruri de-aici. Scout, haide, vine. Dumnezeule, uite cât e de mare. Uriaș și neted, de-un cenușiu vărgat, ludovicianul părea să planeze, imponderabil, în apa transparentă, însorită chiar sub valul pe care-l isca el. Picioarele mă traseră în spate, până lângă peretele cabinei. — Rahat, Iisuse, o să ne izbească din nou. — Nu, nu, zise Fidorous și ridică arma la nivelul ochiului. Ne dă târcoale și-o să ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
care n-ar fi răzbit altădată prin fereastra ei, pentru că era orientată spre apus și casa era întunecoasă, cu streșinile mari ce o înconjurau ca o pălărie, cu acoperișul țuguiat ce nu lăsa lumina să pătrundă nici în cele mai însorite și limpezi zile. Toate lucrurile erau în ordine, la locul lor, numai că fiecare dintre ele purta un fel de aură, mai exact lumina stătea ca un cheag irizată în jurul lor, creând acea senzație de imponderabilitate, cu toate că poziția lor relativă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
hârjonindu-se. Drumul mi-a spus că nu trebuie să le urmăresc, pentru că toate își știau, cu sobrietate, întoarcerea. Nu cumva regizorul ne urmărise, la rându-i, pentru că s-au aprins din nou proiectoarele stelare? Noaptea a devenit o zi însorită, desigur, cu Luna uitată de scenograf pe fundalul mușcat de vânt al zării. Și Mioara îmi dădu să beau din căușul palmelor apa fântânii cu ciutură din spatele casei de pe bulevardul Karl Marx nr. 51 și totul era la fel ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Mergeau mai departe și auzeau scâncet care mirosea orgolios. Oamenii supralicitau soarta. Era o biserică. Lângă școli mirosea veselia. Tribunalul avea gust amar de ceai hepatic. Tramvaiele miroseau a dramă, teatrul a didacticism voalat. Numai băncile comerciale miroseau a insule însorite. Zidurile lor aveau gust erotic. Locuitorii orașului erau percepuți ca oameni cu existențe bănuite. În Dunăre, peștii se vedeau cu tot neamul lor înotând prin aer urmăriți de puzderia de puiet. Mai jos, somnii stăteau la pândă și plevușca le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]