499 matches
-
a milițienilor te aducea la realitate. Te aflai într-o închisoare modernă. Pașii noștri, obosiți, târâți, scurți și poticniți păreau un râu în agonia curgerii lui; pașii milițienilor, stridenți, cu clănțănit de plachiuri și potcoave, ca un lătrat de câine întărâtat spre turbare, îți strecurau în inimă teama imediată de a fi înșfăcat și rupt în bucăți. Am fost opriți câteva minute. Ni s-a comandat să ne întoarcem cu fața la perete, cu mâinile sus și ni s-a făcut o percheziție
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Trăiam o stare de bucurie inconștientă și mă supusesem fără rezervă comenzilor. Era ca o nebunie plăcerea de a mă simți torturat. Așa rezistam la cele mai îndelungate și mai feroce schingiuiri. Faptul îi uimea pe torționari, alteori îi indigna, întărâtându-i în răutate. Chinurile trupești nu mi distrugeau rezistența morală. Atunci mă puneau în așa zisele poziții, care aveau scop să te obosească din punct de vedere nervos: șezând, cu picioarele întinse și cu mâinile pe genunchi, cu ochii țintă
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
un ban (prețul unui posmag). Ucenicul se gândea că într-una din zile va trebui să ajuneze. La alt colț, alt cerșetor întinse mâna. Bătrânul îl milui și pe acela. La următorul colț, alt cerșetor. Cugetul ucenicului începu să se întărâte împotriva Bătrânului. Bătrânul îi întinse și aceluia darul său. Ucenicul, văzând că Bătrânul e dispus să dea toți banii, și recunoscând în cel din urmă cerșetor pe ceilalți doi, zise: Părinte, dar este același cerșetor, care speculează milostivirea ta! Taci
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
piatră cu putere și-i lăsăm pe povârniș în urmă. Suntem jnepii, mergem în tăcere. Dacă-n calea noastră sar șuvoaie, le sorbim cu sete neînfrântă. De ne-mproașcă roca cu pietroaie, răzvrătirea ei mai mult ne-avântă. Totul ne-ntărâtă, nu ne-ndoaie; suntem jnepii și trăim din trântă. Poate înspre culmea cu mari focuri trecem peste sânge și morminte: Poate ne vom sfâșia de blocuri, nu-i nimic, călcăm pe oseminte. Sus ne-așteaptă vulturii, în ciocuri cu cununa
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
crezi că mai câștigi dumneata bani, dacă le dai ăstora categorii? Prietene, i-am zis, în viață să umbli după altă bogăție! Mă gândeam: cât de puțin îi trebuie lui satan să-și pună amprenta lui murdară pe sufletul oamenilor, întărâtându-le patimile, și ce greu și câtă muncă trebuie depusă să scapi de ele. Schimbarea domiciliului Toamna și iarna 1966/67 au fost ploioase și friguroase. Naveta săptămânală îmi crea probleme, cei 7 kilometri de la haltă la sat, prin noroi
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
zis voi însevă, spontan, o priveați cînd se depărta, zîmbise cînd jucam noi fazan, la maimuțe te-au tras de păr, a studiat și a mîncat șuvița, era femelă geloasă! dar și tu, sîsîiai să vezi ce fac dacă le întărîți, te-ai și speriat și, cît de gătită, cu tocuri și fustiță, te-ai împiedicat cît erai de lungă, mare copil! peste un gard viu, două bețe le-ai culcat pe jos, astupau cărarea, julituri, ce-am rîs! Liliana, că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cred că amândoi obosisem, și de câte ori începea iar să-mi vorbească despre tine mă străduiam să mă gândesc la altceva. La început, mă gândeam că nu crede într-adevăr în continuarea legăturii noastre, și că o spune numai ca să mă întărâte, și poate că aveam dreptate, poate că la început nu credea, dar era convins că fuseserăm amanți. Și, desigur, nu te puteam da uitării, numele tău apărea mereu în ziare, și, mai târziu, te-am văzut și la televizor... — Dumnezeule
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
ar fi dus Titus la Nibletts și nu s-ar mai fi întors? Firește, nu le povestisem despre inițiativa dementă cu care se lăudase Rosina, pentru că, după ce chibzuisem asupra spuselor ei, ajunsesem la concluzia că nu urmărise decât să mă întărâte. Nu încetasem o clipă să mă gândesc la celălalt lucru pe care mi-l dezvăluise, deși încercam din răsputeri s-o alung pe Rosina din mintea mea. Speram că se reîntorsese la Londra. Către sfârșitul acelei zile, am ajuns la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
dușman mai în vârstă, pentru că nu eram nici unul dintre noi fiu de moșier, de chiabur, de bogătaș. Nici unul! Toți eram copii de oameni săraci. Erau intrigați. Ș-atunci căutau pe altcineva, care să ne fi viciat, care să ne fi întărâtat. Probabil că dosarul după ce l-au întocmit, a trecut pe la un șef care n-a fost mulțumit de rezultat, că n-au găsit pe cineva important... și pentru că le veneau să creadă... mi-au băgat informatori în celulă. A fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
urmăreau tot timpul, până și în vis. „ ... Vom alunga moșierii și burghezii din țară, pe toți... pe toți, tovarăși..!”, striga din tot plămânul, vorbitorul. „ Huoo... huooo !.. Jos moșierii!”, răspundea mulțimea înfierbântată... Piața clocotea de urale și huiduieli. Bieții nerozi erau întărâtați cu vorbe mincinoase, făgăduindu-le un viitor ce va fi mai rău decât trecutul. Când o țară a ajuns să fie guvernată de „Piață”, e vai de ea... E condamnată la pieire. Se zvonea de confiscarea tuturor bunurilor moșierilor... În
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
soi de pizmă mocnită, însemnând: „Am eu mutră de om cu pix, mă mațe fripte?!!“, iar alți doi s-au scuzat politicos, ca niște oameni care știu că lumea e plină de țicniți, pe care nu-i bine să-i întărâți. Nimeni din parc nu avea pix. I-am luat la rând pe toți, moși și babe, tineri și tinere, cucoane între două vârste și șahiști care jucau table, și m-am ales cu aceeași privire contrariată. Dacă le ceream contul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
pp. 43-47)"/>. Trebuie să remarc totuși faptul că un călător german prin Galați, dr. Wilhelm Hamm, notează În jurnalul său de călătorie (publicat la Frankfurt pe Main În 1862) că anume grecii au fost aceia care au organizat și au Întărâtat mulțimea să participe la pogromul de la Galați din 1859 <endnote id="(893, p. 250)"/>. „Nici Însuși În Rusia hebreii nu mănâncă la copii”, scria Ion Heliade-Rădulescu În 1859. Cărturarul român se Înșela amarnic, pentru că În Rusia, În secolul al XIX
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
locale că el și alți copii creștini au fost reținuți În pivnița unei case de evrei, pentru a fi omorâți În scopuri rituale. Polițiștii au cercetat casa respectivă (care nici măcar nu avea pivniță), fără să găsească nici un indiciu incriminant. Dar, Întărâtată de zvonuri și isterizată, mulțimea - condusă de agenți de poliție și de soldați polonezi - a năvălit În casele evreilor. Urmările acestui inimagi nabil pogrom : 42 de evrei morți (unii Împușcați, alții căsăpiți cu topoarele), 50 de răniți, case devastate etc.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
-le cu picioa rele. Persoanele evreești Începură a fi rău tratate, fără osebire de secsu și de vârstă. Către seară numărul turburătorilor sui la mai multe sute, din carii o parte se mesteca Între cei ce se bătea, iar alții Întărâta pe tinerime asupra jidanilor. Pe la 10 ore seara o mulțime dintre aceia se aruncă asupra unei sinagoge evreești, sfărâmă ferestrile și prădă tot ce se află mai bun Într-Însa. A treia zi de Crăciun tulburarea crescu și mai mult
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
unui incident dureros și neplăcut. Într-o duminică din martie 1645 - spunea Pr. Siroli, Vicarul Patriarhal și Prefectul Misiunii cardinalilor Propagandei, potrivit informațiilor primite din partea misionarilor noștri: Preoții iezuiți, într-o manieră indirectă și scandaloasă, în Postul Mare trecut, au întărâtat o bună parte a poporului (catolic) din Iași împotriva misionarilor noștri și cu autoritatea domnitorului au intrat în casa noastră și au ocupat cele mai bune camere de acolo și au pus mâna și pe biserică. În urma acestui incident, Pr.
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
mai este tratatul lor relativ la Corfu, au obținut astfel dreptul să debarce trupe în Albania. În același spirit au cerut să protejeze pe toți grecii răspândiți în împărăția otomană. Arătând bunăvoință către o parte din supușii sultanului, caută numai să întărâte amândouă părțile și să aducă tulburări în împărăția otomană...” În sfârșit, printre mijloacele întrebuințate de Rusia pentru a mai zgudui temeliile șubrede ale împărăției otomane, nu trebuie să trecem cu vederea ațâțările la revoltă a pașalelor puse în capul garnizoanelor
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
ca un hangar, care părea să se potrivească descrierii lui Andrei. Până să mă apropii de poarta mare de tablă, lăsată lipită de gard, m-am pomenit Împresurat de o haită de șapte-opt javre flenduroase. Nu făceam decât să le Întărât și mai tare lovindu-le cu piciorul la grămadă și aplecându-mă după o piatră pe care n-o mai găseam. Schelălăielile deveneau numaidecât lătrături și mârâituri de o Înverșunare sporită și simțeam vlăguindu-mi-se cheful ce mă Însuflețise
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Lumea s-o fi schimbat cât de cât, iar eu am rămas același până și-n felul cum m-am Îndopat cu pâinea asta ca un disperat de foame ce sunt. Prea repede am mâncat-o. Abia de mi-am Întărâtat foamea. Mă mutasem la o masă din restaurantul gării și mă uitam din nou la ei prin geamul vitrinei. Priveliștea poporului făcea să-mi alerge mai iute sângele prin vine. Duhorile și mugetele lui dragi Îmi provoacă un chin și-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
și restaurantelor. Ce tupeu, vere, caută fără rușine, și-l vedem pe Laur dispărând până la brâu Îmtr-un container și aruncând pe dindărăt jerbe de cartoane și hârtii Îmbibate cu scursori, legume fermentate și oase amestecate cu cenușă, prin care scormoneau Întărâtat după pahare, Împresurat din toate părțile de damfuri de putreziciune. Era și asta o metodă de a mă menține pe linia de plutire, care mi se păruse cândva c-am epuizat-o. Era o Îndeletncire pe care crezusem c-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
ea aia să se dea bătută. De când a dispărut văr-miu, parcă aș spune că fac față destul de greu de unul singur. Și Steluța era puternică, dar abia de se vedea pe ea și simțeam doar atât cât să mă Întărâte. Pe lângă că arată mult mai zdravănă, Neli te-ar putea ține la respect chiar și numai prin propria-i greutate. - Azi m-am cântărit. Am doar șaizeci și unul de kilograme. Se ridică În capul oaselor și-și trase tricoul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
le spun. Tot ce mă făcuse să-i părăsesc și tot ce mă făcea acum să vreau să mă Întorc se amesteca laolaltă cu viața mea și viețile altora, continuând o istorie atotcuprinzătoare. Multă vreme m-am crezut singur, scormonind Întărâtat la culme prin jerbele de gunoaie ale acelei istorii interminabile. Când am ieșit În curte să-mi mai trag sufletul, am văzut ninsoarea zbuciumându-se În aerul rece al Înserării. La dracu’! Asta-mi mai lipsea! Am intrat repede În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
îi face teroriști internaționali. Dimpotrivă, ei au trăit vreme de secole conform tradițiilor, fără să îi deranjeze pe cei care nu i-au deranjat la rândul lor. Problema noastră, a lor și a dumneavoastră este că politizarea actuală i-a întărâtat pe luptătorii ideologici împotriva șefilor de trib. Ideologii includ membri al-Qaida care pot fi pakistanezi, uzbeci, ceceni sau arabi și rămășițe ale mișcării talibane care este în esență afgană. În ultimii câțiva ani, militanții au rivalizat cu tradiționaliștii pentru controlul
by MADELEINE ALBRIGHT [Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507]
-
ați îmbrăcat cu cel nou... Îmbrăcați-vă așadar ca niște aleși ai lui Dumnezeu, cu îndelungă răbdare... Femeilor, fiți supuse bărbaților; bărbaților iubiți soțiile voastre și nu fiți amarnici față de ele. Fiilor, ascultați de părinții voștri întru toate... Părinților, nu întărâtați pe fiii voștri... Iar mai presus de toate să aveți iubirea, care este legătura desăvârșirii”. Iată scopul vieții omului, iată morala creștinului, iată credința trăită, iată împărăția lui Dumnezeu în sufletelor creștinilor. Frați Terțiari, Dv. știți prea bine că Ordinul
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
1983, p. 8. footnote>. Pentru a întări această mărturisire avem destule mărturii și din primele secole. Astfel, Sfântul Ambrozie al Milanului, în scrisoarea a XXI-a, scrie despre Sfântul Apostol Petru care, pe când semăna în popor învățăturile lui Dumnezeu, a întărâtat sufletele păgânilor, care au început să-l caute. Dar sufletele creștine l-au rugat să se retragă pentru câtva vreme. Și deși era dornic să pătimească, a fost înduplecat în fața rugăminților poporului. Căci era rugat să mai aștepte, pentru a
Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
cojoace ce le are, nu se face primăvară, iară la dezbrăcarea fiecărui cojoc trebuie să fie furtună și ger. Baba Dochia s-a pus rămășag cu omătul și cu frigul că ea-i mai voi nică decît ei. Frigul se întărîtă; baba își pune cele nouă cojoace și frigul nu avu ce să-i facă. începu să ningă; baba își întoarse un cojoc pe dos și tot așa fu mai tare. Atunci se urmă dușmănii: dădu un frig tare; baba își
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]