356 matches
-
Nu este nimic „circular” în clasificarea evenimentelor în ceea ce privește efectele lor; criteriul skinnerian este empiric și obiectiv în același timp. Ar fi „circular” dacă apoi am continua prin a afirma că un eveniment dat îi conferă putere unui operant deoarece este întăritor. Obținem un anumit succes prin presupunerea puterilor de întărire numai pentru că am făcut într-un sens o supraveghere crudă; am măsurat efectul de întărire al stimulului pe noi înșine și presupunem existența aceluiași efect asupra altora. Avem succes numai atunci când
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
măsurat efectul de întărire al stimulului pe noi înșine și presupunem existența aceluiași efect asupra altora. Avem succes numai atunci când ne asemănăm cu organismul studiat și când am urmărit corect propriul nostru comportament (vezi Skinner, 1953, pp. 72-73). Evenimentele considerate întăritoare sunt, după Skinner, de două categorii. Unele dintre ele constau în prezența stimulilor, în adăugarea unui fapt (de exemplu, mâncare, apă sau contacte sexuale) situației. Pe acestea le-a numit întăriri pozitive. Altele constau în înlăturarea unui element - de exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
evita această distincție susținând că ceea ce întărește în cazul negativ este absența luminii strălucitoare, zgomotul puternic și așa mai departe; pentru ea este absența după prezența efectivă. Diferența dintre cele două cazuri va fi mai clară când considerăm prezența unui întăritor negativ sau înlăturarea unuia pozitiv. Acestea sunt consecințele numite pedeapsă. Dar procesul întăririi nu se reduce la sancțiuni pozitive și negative. Există și întăririle generalizate care pot fi „manipulate”, adică programate (vezi Skinner, 1953, capitolul „Generalized Reinforcement”, pp. 77-78). O
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
cu succes lumea fizică. Aceasta ar explica tendința noastră de a practica meserii calificate, creația artistică și sporturi, precum bowling, biliard sau tenis. Dar ar explica și faptul că oamenii pot fi manipulați, controlați, conduși etc. de către „cel care posedă întăritorii potriviți” - susținea Skinner în 1953, fără a se preocupa de moralitatea și umanismul acestui „Big Brother” sui-generis. 3.8. Programe de întăriretc "3.8. Programe de întărire" Skinner nu s-a mulțumit cu teoria științifică pură; i-a atașat acesteia
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
pauze după întărire). 9. Înlănțuirea (chain) este similară programelor tandem cu excepția faptului că o schimbare evidentă în stimul apare la completarea primei componente a programului. Al doilea stimul controlează eventual performanța apropiată celui de al doilea plan și, ca un întăritor condiționat, întărește răspunsul la primul stimul. Acest program este de obicei studiat când ambele planuri care contribuie sunt substantivele. Valorile în orice program pot fi schimbate sistematic în timp ce experimentul progresează în termenii performanței generate. Avem apoi un alt plan: 10
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
adunării. Copilul bate răspunsul corect într-un fel de claviatură a mașinii de adunat: dacă răspunsul era corect, se realiza „întărirea” prin trecerea mașinii la următoarea problemă. La început, Skinner sublinia că nici un profesor nu poate fi atât de „bun întăritor” cum este mașina, pentru că profesorul nu poate fi alături de fiecare elev de fiecare dată, ca să aprecieze răspunsurile bune și să le corecteze pe cele greșite. Mai mult - credea Skinner -, profesorul nu poate determina atât de abil succesiunea în ordinea corectă
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
actuale și probabil vor rămâne mereu astfel. După el, analiza modelării (Baer, Peterson, Sherman, 1967) se bazează în întregime pe paradigma standard alcătuită din componentele: Sd-R-Sr, unde Sd este stimulul modelat, R reprezintă răspunsul deschis corespunzător, iar Sr reprezintă stimulul întăritor. Învățarea observațională se presupune că este atinsă printr-un proces de întărire diferențială. Când comportamentul imitativ a fost întărit în mod pozitiv, iar răspunsurile divergente au fost fie nerăsplătite, fie pedepsite, comportamentul celorlalți intră în funcțiune ca stimul discriminator pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
să-i identifice o sursă alternativă de întărire. În formularea avansată de Baer se presupune că, dacă reproducerea exactă de stimuli modelatori este răsplătită în mod repetat, asemănarea comportamentală per se capătă proprietăți secundare de întărire. După ce asemănarea a devenit întăritoare prin propriul merit, oamenii devin dispuși să dea răspunsuri imitative care sunt întărite și menținute prin valoarea lor intrinsecă. Această chestiune va fi discutată mai târziu într-o măsură mai mare de către Bandura, din propria perspectivă. Este dificil să observăm
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
va fi discutată mai târziu într-o măsură mai mare de către Bandura, din propria perspectivă. Este dificil să observăm cum se poate aplica analiza operantă a învățării observaționale în care un observator nu dă răspunsul modelului în timpul fazei de achiziție, întăritorii nu sunt administrați nici modelului, nici observatorului, iar răspunsul dobândit poate fi dat după zile sau chiar săptămâni (sau mai mult), în situații când modelul nu mai este prezent. În cazul din urmă, care prezintă una dintre cele mai obișnuite
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
după zile sau chiar săptămâni (sau mai mult), în situații când modelul nu mai este prezent. În cazul din urmă, care prezintă una dintre cele mai obișnuite forme de învățare socială, două dintre evenimente, și anume răspunsul potrivit și stimulul întăritor (R-Sr) în paradigma celor trei termeni, sunt absente în timpul achiziției, iar cel de-al treilea element (stimulul observator) este absent în mod tipic din situația în care răspunsul învățat observațional este dat. Într-o analiză a imitației, Gewirtz și Stingle
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
mai degrabă decât pe faptul că aceasta joacă un rol în procesul de achiziție. Dar - crede Bandura - în condițiile în care fie modelele, fie observatorii înșiși sunt în mod repetat întăriți pe măsură ce produc o serie de răspunsuri, observațiile asupra efectelor întăritoare ce apar repede în secvență pot fi pasibile să crească vigilența observatorului din respect pentru comportamentul modelat anterior. Anticiparea întăririi pozitive pentru reproducerea răspunsurilor potrivite de către observator poate deci să influențeze în mod indirect cursul învățării observaționale, prin mărire și
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
zi, oamenii observă în mod continuu acțiunile celorlalți și ocaziile în care aceștia sunt răsplătiți, ignorați sau pedepsiți. Consecințele observate nu numai că joacă un rol vital în reglarea comportamentului, dar asigură un standard de referință ce determină dacă un întăritor particular care este extern va funcționa drept recompensă sau drept pedeapsă. Din moment ce întărirea directă și cea delegată apar inevitabil împreună în condiții naturale, efectele interactive ale acestor două surse de influență asupra comportamentului uman au o mai mare semnificație decât
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
interesat în producerea comportamentului imitativ, unele dintre procesele notate mai sus pot fi nesocotite. Un experimentator care demonstrează în mod repetat un set dat de răspunsuri instruiește copiii să le reproducă, sugerează comportamentul când acesta întârzie să apară, apoi administrează întăritori puternici, ce vor necesita răspunsuri de potrivire în majoritatea cazurilor. Poate fi nevoie de una, zece sau o sută de demonstrații, dar, dacă se insistă, comportamentul dorit va fi într-un final evocat. Dacă, pe de altă parte, cineva este
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
ca efect al activităților simbolice (Gerst, 1969), în condițiileîn care stimulii de modelare și posibilitățile de reîntărire rămân aceleași pentru toți subiecții. Limitările schemelor conceptuale care descriu răspunsurile de potrivire/adecvare ca fiind controlate doar de stimuli externi și consecințe întăritoare sunt, de asemenea, evidente în situații unde prezentarea repetată a stimulilor modelatori în condiții favorabile de întărire eșuează în producerea de răspunsuri de potrivire. Bandura ia ca exemplu dificultățile întâmpinate de Lovaas în producerea comportamentului imitativ în cazul unor copii
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
aromelor cu valoarea nutritivă a hranei, dar și cu emoții pozitive pe care le-a resimțit mama în timpul hrănirii. Efectele reîntăririi preferințelor de gust sunt esențiale, deoarece hrana este un motivator important; spre exemplu, doicile nu folosesc hrana doar ca întăritor pozitiv (cum ar fi ceva dulce oferit drept recompensă), dar în mod tipic încurajează copiii să mănânce hrană considerată mai puțin gustoasă (cum ar fi vegetalele) folosind reîntăritori (un exemplu în acest sens este acela al copilului care nu este
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
nu, să considere repetițiile drept anafore pasionale). În fața sa se află o „serie” de scrieri ale căror date, înșiruite, corespund mai mult sau mai puțin: o „serie” de scrieri prime și o „serie”, mai lipsită de pretenții, de scrieri interactive, întăritoare, documentare. Desigur, ochiul trebuie să fugă de la o „serie” la alta. Niciodată în cărțile mele nu mi s-a întâmplat, ca în acest volum de scrieri jurnalistice, să pretind din partea cititorului un atât de necesar entuziasm filologic - de altfel, tipul
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Sfânta Taină a Spovedaniei reface legătura credinciosului cu Dumnezeu, legătura mereu slăbită prin păcatele pe care le săvârșim. Ca act vizibil, ea se bazează pe necesitatea psihologică a celui credincios ca ființă cuvântătoare, ca ființă creată pentru un permanent dialog Întăritor ca ,,tu,,, față de care să-și Împărtășească nu numai bucuriile, ci și neajunsurile și eșecurile ființei lui. Prin păcat, potrivit ontologiei teologice, omul cade din dialogul cu Dumnezeu, se face nevrednic unui astfel de dialog, care este absolut necesar pentru ca
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Edvica Popa () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92291]
-
pătrunde / blând în sânge / și e deja cuvânt și naufragiu (Convalescenta).358 Sub semnul vântului, suflu metamorfic tipic quasimodian, interiorizat precum în Infinitul, căutarea ia aici formă introspecției. Titlul poeziei, Convalescenta, justifica o interpretare a preluărilor din opera antecesorului că întăritoare ale inspirației slăbite a scriitorului ermetic sau că hrană poetica necesară după anumite traume. Motivul vântului și experiența cognitivă din versurile romanticului nu sunt niciodată transpuse de Quasimodo ca atare, ci sunt integrate în propriul univers imagistic original. Dat fiind
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
diminuarea, dincolo de limita normalului, a vitezei de mobilizare și distribuire a substanțelor energetice, consumul ̀ n efort depășind posibilitățile de asigurare a necesarului. în aceste situații se recomandă repaos imediat și total, liniște și izolare, încălzirea corpului, administrarea de substanțe întăritoare (glucoză, vitamine, băuturi dulci și calde, tonice cardiace), exerciții ușoare de respirație, inhalații de oxigen. Masajul va fi aplicat în zilele următoare, în scopul refacerii capacității funcționale a organismului, folosind procedee ușoare și superficiale, în scopul activării circulației și liniștirii
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
că îngerii, ființele spirituale din a treia tagmă a ierarhiei cerești, sunt adesea înfățișate sub forma unei acvile: Iar chipul vulturului arată puterea împărătească, pornită spre înălțimi (cf. Iez. 1, 10; Apoc. 4,7); iuțimea și ușurința în dobândirea hranei întăritoare; și privirea trează și ușoară spre raza îmbelșugată a revărsării solare a dumnezeirii începătoare prin îndreptarea viguroasă, neîmpiedicată, neclintită și directă a puterilor văzătoare spre ea"21. Comentând lucrarea, Sfântul Maxim Mărturistorul nu face decât să reia legenda de proveniență
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de recompensă sunt aceleași cu cele care au mai fost analizate (defectele, legea, condiționarea, întărirea). Ele introduc în plus distincția între efectele pozitive și celelalte efecte. În primul sens, „recompensa” este sinonimă cu „întărirea pozitivă”; în al doilea sens, cu „întăritorul pozitiv”. În general, se consideră că, pentru indivizi, stimulii aceștia sunt deseori articole de consum, care pot fi: hrană, dulciuri, jucării etc. Se poate presupune că stimulul-recompensă acționează producând receptorului o anumită plăcere sau o stare agreabilă. RECUPERARE (de la recupera
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
repaus. El rezultă dintr-o activitate de origine reflexă (reflex miotic) al cărui arc se închide la nivelul măduvei. Starea tonusului se modifică în raport cu sediul leziunilor; astfel, o leziune care interesează arcul reflex tonigen, căile și centrii supramedulari cu acțiune întăritoare asupra tonusului muscular duc la scăderea tonusului muscular (hipotonie musculară). Când leziunea interesează centrii și căile cu acțiune moderatoare, se produce eliberarea arcului reflex tonigen și, consecutiv, creșterea tonusului muscular (hipertonie musculară). Tonusul afectiv (timie) este acea stare afectivă existentă
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
și analizele sale detaliate cu privire la virtuți ori încercarea sa de a compatibiliza toate aceste lucruri într-un concept comprehensive de viață fericită. Educația morală nu are doar sensul unei condiționări a comportamentului moral prin repetarea unor acțiuni morale sub presiunea întăritoare a recompense si pedepsei, ci presiune și o dimensiune cognitivă, de pildă o explicit înțelegere a sensului termenilor morali. Tabloul general al virtuților si viciilor aristotelice a fost prezentat la pagina 38 a lucrării. Ar fi însă greșit să interpretăm
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Constantina Negrea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2280]
-
acestui aparat psihic cu scopul de a oferi o explicație cauzală motivației acțiunii morale. În plus, ea explică felul în care se poate deprinde acest complex motivațional: i) prin deprinderea unor habitudini (dispoziții habituale în urma exercițiului acțiunilor corespunzătoare sub presiunea întăritoare a pedepselor si recompenselor); ii) prin înțelegerea superioară, critică, a rațiunilor acestor habitudini și explicarea întregului mecanism moral cu ajutorul unei teorii etice, politice care să poată furniza, în ultimă instanță, temeiul elaborării unei legislații morale menite să asigure educația mulțimii
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Constantina Negrea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2280]
-
Beauvais și Leonard, 2002). Reîntăririile sunt stimuli care sunt prezentați individului după angajarea într-un anumit comportament și crește probabilitatea ca acel comportament să se repete pe viitor. Feedbackul la sarcină și social care confirmă percepțiile de sine acționează ca întăritori de bază. Puterea percepției de sine este în funcție de cantitatea relativă de reîntărire anterioară. Percepții ce sunt reîntărite în mod constant devin puternice și duc la un concept de sine puternic. Atunci când feedbackul este lacunar sau inconsistent, rezultatul este un concept
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]