626 matches
-
împăratul va pleca spre* Galiția și Bucovina. [29 august 1876] DE PE CÎMPUL DE RĂZBOI ["SE CONFIRMĂ DEFINITIV... Se confirmă definitiv că sârbii au pierdut însemnata bătălie de la Alexinaț și că sunt în retragere. Deși ei mai țin încă orașul și întăriturile, totuși poziția aceasta se poate privi ca părăsită și ocuparea ei se justifică mai mult prin lucrările necesare pentru a aduce în siguranță materialul de război grămădit în cetate; pe când aripa stângă a armatei lor se retrage spre Deligrad și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
frontierilor lor unele succese, a căror însemnătate însă trebuie să ni se pară mică. Astfel, în curs {EminescuOpIX 193} de 3 zile, au fost lângă Isvor lupte crâncene, în care s-au angajat întreaga linie sârbească. Ea a delojat trei întărituri și două baterii turcești, au făcut mulți prizonieri și au luat mai multe stindarde și tunuri. Afară de aceea sârbii au respins cu vigoare un atac al turcilor asupra micului Zvornic și, în alt loc, intrând pe teritoriu turcesc (la Copavnic
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
la 10 ore Alexinațul s' aprinsese în mai multe puncte. Bateriile lui Fazyl, înaintînd spre Pșilovița, au pus un șanț care apăra podul în crucea focurilor, iar Hafuz și Suleiman Pașa au luat după o sângeroasă luptă de trei oare întăriturile de la Trubarevo, cele din urmă poziții sârbești pe malul stâng al Moravei. Telegrame din aceeași sorginte spun că retragerea sârbilor peste pod a fost iregulară, semănând cu fuga în dezordine, că mulți ostași s-ar fi înecat în Morava, că
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Muntenegrului au adresat Porții cererile lor, cari sunt următoarele: 1. Cesiunea districtelor Zubci și Gațco, precum și a unor părți din districtele Colașin, Lipnic, Piva, șarațco, Fecera până la Maitraveț, Cucci, Vasoievici; apoi Moracea, Line, Zeta, Gilone, până în lacul Scutari, Zabliac, Spuț, întăriturile de pe malul drept al Boianei, insulele întărite Vranina și Lesendria în lacul Scutari, Stoța, Crevțe și portul Spizza. 2) Libera navigației pe lacul Scutari și pe Boiana; îndatorirea autorităților turcești de a mănținea navigabil pe cheltuieli proprie canalul Boianei care
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
precupețiilor exagerate la care soldații ei sunt espuși. [20 aprilie 1877] {EminescuOpIX 370} ["MARȚI ÎN 26 CURENT... "] Marți în 26 curent, la 2 1/2 ore după amiazi, sosi în București știrea că turcii bombardează Calafatul și că tunurile din întăriturile noastre au început a răspunde. Pân - acuma geniala strategie turcească de pe malul drept al Dunării s-au manifestat în bombardarea orașelor deschise și în jăfuirea satelor deșerte de pe malul stâng, încît atacul ce se face pentru întîia dată unui loc
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
se socotește la 30 000 oameni cu 289 tunuri de cetate și 66 tunuri de câmp. Fortul Arkanie din nord - vest e armat cu 30 tunuri krupp și 68 tunuri vechi. De astă dată s-au făcut o mulțime de întărituri nouă și conforme cu regulele artei militare moderne. După cât se vede pîn' acum, rușii au de gând a lăsa împrejurul cetăților numai corpuri de observație. Aripa dreaptă rusască au lăsat trupe de observație la Batum și Ardagan și e pe
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
issbași și căzîndu-le în mână multă muniție și proviant. În fine înainte de două zile să fi luat încă 2 forturi, Klacin și Mostin, asemenea lângă Niksici. Se vede că în curând vor lua cetatea chiar. Altfel aceste forturi nu sânt întărituri moderne, cari ar putea să reziste tunului. Ele au fost luate cu asalt deci cu pușca și hangerul. [17 iulie 1877] {EminescuOpIX 405} TÎRNOVA Moltke, ai cărui ochi s-au bucurat de farmecul Bizanțului și al Asiei Mici, susține totuși
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
o legiuire” de la care, cu timpul, unii dintre copărtași s-au îndepărtat, explicând cum „multe din moșii (mai vârtos cele răzășești) împărțindu-se între neamuri, și acestea locuind părticelele lor, și-au schimbat numele și poreclele și și-au făcut întăritură pe dânsele”, întăritură însemnând aici hârtii, acte de stăpânire, căci nu actele au precedat stăpânirile, ci invers. Documentul din 4 aprilie 1645 surprinde Bozieștii de Sus într-un moment când așezarea se găsea deja bine întocmită și organizată din punct
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
care, cu timpul, unii dintre copărtași s-au îndepărtat, explicând cum „multe din moșii (mai vârtos cele răzășești) împărțindu-se între neamuri, și acestea locuind părticelele lor, și-au schimbat numele și poreclele și și-au făcut întăritură pe dânsele”, întăritură însemnând aici hârtii, acte de stăpânire, căci nu actele au precedat stăpânirile, ci invers. Documentul din 4 aprilie 1645 surprinde Bozieștii de Sus într-un moment când așezarea se găsea deja bine întocmită și organizată din punct de vedere economic
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fie tare și puternic a-și ține și apăra un helesteu din Brudurești”, la care stăpânire să nu se amestece alți oameni. Vedem că Dumitru era din Umbrărești, probabil de la vest de Siret, iar heleșteul pe care i se face întăritura este din Brudurești, denumire a unui loc de pe valea Siretului, ce semnifică vad, loc de trecere al apei de pe un mal pe altul, unde se plătea brudina. Aici își va fi făcut el și heleșteul menționat. De altfel, în mărturiile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
1633, ținea de bătrânul Gurban, iar cele făcute de Melintie și Trif..., specificate în actul din 1634, țineau de bătrânul lui Căuie. Astfel, singurul act în care întâlnim numele celor patru bătrâni ai Torceștilor este cel din 1697, urmat de întăritura domnească din anul urmator, care preia datele din documentul anterior. Primul document, cel din 1697, a rezultat în urma înfăptuirii hotărniciei, de către dregătorii din zona noastră, Coste Adam, logofăt al doilea, și Ion Tălăbescul, fost logofăt. Atât din documentul acesta, cât
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
anul urmator, care preia datele din documentul anterior. Primul document, cel din 1697, a rezultat în urma înfăptuirii hotărniciei, de către dregătorii din zona noastră, Coste Adam, logofăt al doilea, și Ion Tălăbescul, fost logofăt. Atât din documentul acesta, cât și din întăritura domnească ce a urmat, constatăm că părtășiile pe bătrâni erau inegale și au fost specificate în felul următor: -bătrânul Gurban fusese împărțit pe opt părți, adică la opt familii; -bătrânul Ciovlec revenea numai la cinci familii, deci cinci părți; -bătrânul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Moțoc, Florea, aceștia vânzând ori mai dinainte, ori mai târziu decât cei 15 din 1684. Alții au făcut danie, precum Gavril, fiul Cârlianței, cu frații și cu feciorii lui, Andronic și Ion, Constantin, fiul Caliei etc. Iar în actul de întăritură domnească din 28 februarie 1698 ni se relevă și vânzările făcute sigur după 1684, de către „Andrei Tonul, ficiorul Dimii din Torcești” și de „Ioan și fratele lui, Costandin, ficiorii lui Andronic de Torcești”, ambele grupuri familiale vânzând „din acei o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
spus, acea „a opta parte a Tonului”, care rămăsese nevândută. La fel; „a opta parte a lui Andronic”, de asemenea nevândută inițial și pentru care ei primiseră de la răzeșii vânzători „alăture moșie pentru moșie”. Iar dacă arătăm că, în aceeași întăritură domnească din 1698, se menționează și înțelegerea survenită între Vasile Costache și Mitre Apostol, printr-un zapis „de schimbătură ce au avut între dumnealor de au dat dumnealui vornicul Vasile dumisali vornicului Mitrii parte din Cârlomănești [...], iar dumnealui vornicul Mitre
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
PIANISTA (țăranca încearcă cu fereală să se aplece după niște resturi de mâncare): Friptură de trecut timpuriu Carne de burtă din bucata de sunet Gătită maro închis Fibră de carne străină Produsă în casă Amestecată cu măruntaie fierte Roșalbroșu 1 întăritură de muzică de marș. COMPOZITORUL: Dar petele roșii fibre vesele Marșul păcii în rahat câinesc Un trecut oarecare Roșualbroșu concept al feței Un albastru de poponar colorat Ne gândim la serviciile cu sânge murdar din culorile peisajului PIANISTA (cochetă către
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
acest tip de relații Între consultant și oracol Îl constituie celebra poveste a „zidului de lemn” povestită de Herodot (VII, 140-145), unde răspunsul oracular face el Însuși obiectul unei dezbateri argumentate Între Temistocles și chresmologi cu privire la adevărata semnificație a acestei Întărituri din lemn, dezbatere asemănătoare celor din adunări și din tribunale. De fapt, este vorba de a găsi ceea ce este „mai bun și preferabil pentru cetate”; și iată cum se ajunge la o paralelă Între formula decretelor cetății („Sfatul și poporul
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
spirituale puternice, capabile să doboare orice fortificație, să nimicească orice pregătire de război și să distrugă orice intrigă: Pentru că, deși umblăm în trup, nu ne luptăm trupește. Căci armele noastre nu sunt trupești, ci puternice înaintea lui Dumnezeu, spre dărâmarea întăriturilor. Noi surpăm iscodirile minții și toată trufia care se înalță împotriva cunoașterii lui Dumnezeu (2Cor 10, 3-5). Prețuind foarte mult spiritul de sacrificiu și de renunțare al soldatului, care pleca la luptă, îl admira, îl lăuda și îl recomanda creștinilor
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
pomana ne eliberează mai ușor decât violența; rugăciunea rănește mai mult decât săgeata. În realitate, săgeata rănește dușmanul atunci când e aproape, rugăciunea chiar și atunci când e departe. Adresându-se credincioșilor săi, episcopul torinez le spunea că orașele se împrejmuiesc de întărituri pentru a se apăra de asalturile dușmanilor, iar creștinii sunt bine înarmați împotriva dușmanilor sufletului lor, numai dacă posedă într-adevăr fortificații inexpugnabile. Nici un oraș nu se poate apăra cu propriile ziduri, dacă cetățenii săi nu îl apără cu propriile
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
amenințător spre el. Dar, dispărând vârtejurile, o undă mult mai solidă l-a ținut ușor suspendat și astfel fericitul martir înotând, din câteva mișcări complete ale brațelor l-a trecut ajungând pe celălalt mal. Cu pas emoționat a intrat în întăritura publică și a mers până la râul Iares unde, fiind capturat de persecutorii săi și cu mâinile legate la spate a fost condus acolo unde se venerează mormântul sfântului. Aici, lovit de o furie dezlănțuită, a căzut ucis. Câțiva creștini buni
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
scris pe o ciupercă, în latină, în care îl sfătuiau pe împărat să facă pace. Traian a refuzat. Urmează apoi un discurs de îmbărbătare a lui Traian și înaintarea prin țara dacilor. Peste tot este prezent împăratul, iar romanii fac întărituri, construiesc poduri, taie păduri. Un dac, probabil spion, este prins și târât în fața împăratului. Faimoasa luptă de la Tapae e descrisă și ea. Călăreții și pedestrașii romani îi atacă, împreună cu prăștierii, pe dacii adăpostiți într-o pădure, unde se află și
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
Dintr-un zvâcnet au ajuns sub redute. Unii au aruncat funii. Alții au pus scări și-au urcat pe redute. Luând drapelul din mâinile portdrapelului, Mărăcineanu a urcat primul scara, sus, pe parapet. Soldații l-au urmai, cu avânt. Din întăriturile lor, otomanii, cuprinși de spaimă și de mânie, trăgeau glonț după glonț. Căpitanul Mărăcineanu a înfipt drapelul în redută: -Ural Ura! Drept în secunda aceea,un glonț i-a străpuns pieptul. Ofițerul a căzut. Drapelul însă a rămas să fluture
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
noa stră fiecărui om bun, care va căuta la dânsa sau o va auzi cit indu -se, cui îi va fi de trebuință, că dăm și am dat cartea noastră iubitului nostru prieten, lui Ștefan Voievod al Țării Moldovei, spre întăritură primelor noastre cărți, cum le-am fost dat lui Petru, Roman, Ștefan și Alexandru, Voievozi ai Țării Moldovei, și le-am ținut cărțile noastre și niciodată nu le am călcat. ...Întărim aceste toate scrisori... că scumpul nostru prieten, mai înainte
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Moldovei cu toate câte aparțin către acest sat de demult. Zamostea și Vilavcea sunt între satele noastre. Iar din codrul Țării Moldovei cum au umblat hotarele de demu lt, tot așa vor umbla și acum, în vecii vecilor. Iar spre întăritură toate aceste mai sus scri se a m poruncit să se atârne pecetea Maiestății noastre. Dată la Lancici, Duminică, în ziua Sfintei Lu cia, în anii de la nașterea Domnului 1433.” Deci cu mult înainte de a veni pe tronul Mold ovei
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
actul prezentat a rămas nevalabil. Și chiar în acest sens judecătorii i-au răspuns Ralucăi Eminovici: "Judecătoria acestui ținut Botoșani vă răspunde că actul aflat de la luna decembrie 1849 țitat prin zisa jalobă nu poartă desăvîrșita însușire a unei legiuite întărituri apoi și judecătoria nu poate înainta vreo lucrare pentru asigurarea zestrei mai înainte de a înfățișa dv. valabil act doveditor cîtimei zestrei"44. Tocmai aici era buba! Raluca Eminovici nu putea prezenta asemenea act! Nu-l avea și nici cu zece
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
i-l ceruseră de atîtea ori. Din această cauză, Raluca Eminovici n-a căpătat întîietate, între creditorii soțului ei, și nici dreptul de a cere de la soț restituirea banilor, prin justiție, din lipsă de acte care trebuiau să poarte acea întăritură judecă torească, pusă cu 10 ani în urmă! De altfel, soții Eminovici presimțind acest sfîrșit chiar de la 28 decembrie, 1850, făcuseră un contract de arendare a moșiei Ipotești, pe șase ani (23 aprilie 1851-23 aprilie 1857), cu Maria Mavrodin, sora
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]