3,412 matches
-
a persoanelor care le dețin în calitate de succesori ai scriitorilor sau în calitate de custozi ori colecționari amatori, lucrări în absența cărora orice proiect sau discuție despre publicarea unor ediții academice de opere complete, cu variante, note și comentarii sunt formale. 3. Obligativitatea întemeierii edițiilor academice pe analiza critică a tuturor manuscriselor autografe (eventual și a copiilor antume după manuscrise ipotetic autografe), a edițiilor antume apărute sub supravegherea autorilor și a principalelor ediții postume, analiză a cărei sinteză editorul profesionist, filolog, trebuie să o
Prometheus și Copyro by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/9098_a_10423]
-
săraci sau puși pe căpătuială. Prima figură distinctă (a doua după Grigore, în ordinea apariției în roman) e aceea a cârciumarului Stere. Aglaia, soția lui Grigore, depune toate diligențele să-l căsătorească și primul capitol din roman, Nuntă, este consacrat întemeierii acestei familii, care va constitui una din liniile majore ale epicului. Multe dintre întâlnirile importante ale locului se vor petrece aici. Cârciuma lui Stere se constituie într-un fel de centru, intersecție semnificativă de "povești" și destine. Stere, dedat la
Viața ca o panoramă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9253_a_10578]
-
-l ca șef pe Bozoncea, respectat de ceilalți ca un "stăpân". Al treilea capitol, Lume, lărgește perspectiva la întregul peisaj social al mahalalei. Camera de imagine se rotește cinematografic, fluxul de cadre ale prezentului este întrerupt de proiecții nostalgice spre întemeiere și întemeietorii locului. După primii veniți, s-au statornicit în Cuțarida ceferiștii plini de copii, precupeții olteni ocupați cu grădinăritul, chivuțele care adună sticle și cârpe, apoi tramvaiștii, zidarii. După marea plebe vin frizerul, croitorul, brutarul etc., când cârciumarul Stere
Viața ca o panoramă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9253_a_10578]
-
care le ai de făcut și pentru care ai venit acolo, atît au de multă culoare, energie, spațiu, larghețe, ordine nemțească a vieții luate a la legere. O pană veche, din acelea cu care vor fi semnat romanii edictele de întemeiere, într-o cutie transparentă, cu un set de cerneluri colorate, în librăria din centru, dă cea mai bună emblemă a orașului: tradiția în tonuri joie de vivre.
Orașe anticariat by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9299_a_10624]
-
înseamnă a cuceri și a coloniza. Sensul a întemeia e doar consecința, urmarea cuceririi și a colonizării" (135). Contextele în care găsim verbul a descăleca îi atestă polisemantismul: verbul apare ca tranzitiv, cu complement direct - care indică fie ocuparea, fie întemeierea: "au început despre Răsărit a pogorî limbi noao și a împresura și cu sila a descăleca părți de-ale Apusului" (C. Cantacuzino); "acest Roman vodă au descălecat tîrgul Romanul și au mutat scaonul țărîi la Roman. Și de pre numele
Descălecare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9296_a_10621]
-
de loc: "De acolo au mai descălecat și la Argeș făcînd iarășâi> oraș mare..." (Axinte Uricariul). Cum stau lucrurile în dicționarele românești? Se pare că definiția unui asemenea cuvînt trebuia să fie convenabilă istoric, să se potrivească imaginii standard despre întemeierea țărilor române, numai prin impus interior și din sinceră dorință de unitate și armonie. Nu era cazul să se evoce ideea de ocupare cu forța a unui teritoriu, pentru că aceasta ar fi dat apă la moară inamicilor. Așadar, excluzînd sensul
Descălecare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9296_a_10621]
-
ar fi dat apă la moară inamicilor. Așadar, excluzînd sensul prim - "a se da jos de pe cal" - ceea ce oferă dicționarele noastre este destul de limitat și monoton: în DEX, a descăleca, cu paranteza explicativă "(Termen folosit mai ales de cronicari în legătură cu întemeierea țărilor românești)", este definit ca "A se așeza într-un loc, întemeind o țară"; în DLRM (1958), exista un singur adverb în plus: "A se așeza statornic într-un loc, întemeind o țară". În NDU (2006), apare o separare în
Descălecare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9296_a_10621]
-
oraș". În orice caz, citatele din textele vechi spun în continuare mai mult decît definițiile: unul, din Cantemir (Hronicul...) vorbește de descălecăturile vandalilor, vizigoților și gepizilor. Iar la stolnicul Cantacuzino sînt dese utilizările care nu se pot reduce la clișeul "întemeierii": "împresurând goții, vandalii, slovénii, hunii și alții ca aceștea și călcând și descălecând mare parte a Evropei..."
Descălecare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9296_a_10621]
-
contemporanii care scriau jurnale intime) a ținut seamă în mod cert de modelul productiv pe care îl oferea acesta; începînd cu generația lui Camil Petrescu se poate vorbi de o conștiință a tradiției acestei specii sau, cel puțin, despre (re)întemeierea ei în secolul nostru. De altfel, titlul jurnalului trebuie pus în legătură cu însemnările zilnice ale lui Maiorescu și cu Note intime (cum s-a numit jurnalul lui C. A. Rosetti, publicat în 1902 de Vintilă C. A. Rosetti): Note zilnice este
Omul în conflict cu lumea și cu sine by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9362_a_10687]
-
cine sunt cei care o conduc și ce pot îi dau cu parul în cap." Unele articole ni-l revelează pe comentatorul atent, drastic uneori, al actualității sociale și culturale. În necrologul închinat lui Gheorghe Bogdan-Duică, critică nepotismul universitar, practica întemeierii di-nastiilor universitare din Cimitirul Buna-Ves-tire, "Gheorghe Bogdan-Duică - scrie Pavel Dan - nu și-a lăsat catedra moștenire copiilor. Nu a întemeiat o dinastie universitară. Nu și-a numit fetele asistente, nepoții și nepoatele preparatori. În atmosfera viciată de la universitățile noastre, unde
Centenar Pavel Dan - Colaborator la revista "Blajul" by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/9414_a_10739]
-
forțelor politice iar scoala romanesca a înregistrat un pas înainte. Cel mai important obiectiv al dascălilor gorjeni l-a constituit ridicarea culturală a maselor prin creșterea numărului de știutori de carte. Acestia au fost remarcați atât prin ctitorirea de școli, întemeierea unor bănci sau asociatii de ajutorare cât și prin misiunea lor de luminare prin știință de carte. I. Nu puțini au fost oamenii de școală gorjeni care s-au remarcat în perioada 18641918. Printre aceștia se numără: Constantin Săvoiu zis
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
primilor ani de facultate (îi botezase, de altfel, fiica, Vivi, căreia îi dedică versuri), dar și cu Mircea Eliade, Mihail Sebastian și Petru Comarnescu, căsătorit o vreme cu pictorița Margareta Sterian, ulterior cu actrița Sanda (Alexandrina) Dorobanțu, poetul participă la întemeierea grupării Criterion, în cadrul căreia ține mai multe conferințe (Acțiune și contemplație, 1932; Poezia română actuală, 1932; o a treia în 1933). Altele (se pare în număr de 13), dintre care trei despre "mistica nouă" (Léon Bloy, Jacques Maritain și Paul
Cazul Paul Sterian - Ortodox și futurist by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9429_a_10754]
-
recent. Prima, Jurnalul regelui Carol I al României (editura Polirom, 2007), cuprinde însemnările zilnice dintre anii 1881-1887 și constituie partea întâi al unei lucrări vaste, ce se va întinde pe parcursul mai multor volume. A doua este o interpretare îndrăzneață asupra întemeierii primului stat feudal românesc, datorată lui Neagu Djuvara și intitulată Thocomerius - Negru Vodă. Un voivod de origine cumană la începuturile țării Românești (editura Humanitas, 2007). Fiecare, în felul său, este o lucrare senzațională. Jurnalul lui Carol I constituie o inestimabilă
"Barbarul cel bun" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9513_a_10838]
-
în măruntele întâmplări zilnice grăuntele de aur ce va luci ulterior într-o mare construcție istorică. Din cu totul alt spațiu, al discursului istoric polemic, vine cartea lui Neagu Djuvara. Înotând contra curentului, istoricul propune o ipoteză șocantă privitoare la întemeierea primului stat medieval românesc. Deși ideea nu e cu totul nouă (ea apare, într-o formă voalată, la Iorga, în deceniul al treilea al veacului trecut), Neagu Djuvara e primul istoric de anvergură decis să se ridice împotriva unei întregi
"Barbarul cel bun" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9513_a_10838]
-
lui Neagu Djuvara va irita multă lume. Cum, nu mai suntem urmașii Romei, se vor stropși naționaliștii de serviciu. Nu descindem direct din Traian și Decebal? A fost nevoie de-o obscură căpetenie cumană pentru a demara procesul istoric al întemeierii țării Românești? Așa ceva e inacceptabil. Le înțeleg neliniștea. Dar dacă lucrurile au stat chiar așa?! Abia încheiasem de scris acest articol, când am aflat că dl. Djuvara, acest ultim mare boier român, nu mai are unde să locuiască. E vorba
"Barbarul cel bun" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9513_a_10838]
-
Ion Buzași În 1954 se împlineau 200 de ani de la întemeierea Școlilor Blajului, plănuite de către episcopul Inochentie Micu, dar deschise de că-tre episcopul Petru Pavel Aron. În țară, aniversarea acestor "fântâni ale darurilor", cum au fost numite de către generosul lor editor, s-a manifestat printr-o tăcere aproape totală: cu șase
Mircea Eliade despre Școlile Blajului by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/9597_a_10922]
-
nu, oamenii nu se pot întîlni, nici măcar cunoscîndu-se de-o viață - în lumea Cîntăreței chele. Englezește fără profesor, cu un prolog de Gelu Ionescu, în fața postfeței lui Ion Vartic, închide acest volum-recuperare. În rest, lumea subțire a cărții, dinamita de întemeiere a unei ordini zdrelite de atîtea întrebări, de atîtea proteste, se umple cu jurnal, proză de idei și de iubiri. Și unele, și altele sînt discontinue, violente, luptînd cu nesiguranța, dar provocînd-o, împungînd-o cu o încredere (cu nimic exagerată, dacă
Exerciții de recunoaștere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9620_a_10945]
-
echinoxistă Ștefan Melancu ne prezintă o amplă analiză a conceptului în vădit răspăr cu actuala epocă. Un subiect provocator, deoarece ne-ar fi cu neputință a-l situa, după cum constată autorul, "dacă nu într-un adevărat spațiu al controverselor privind întemeierea și justificarea lui, cel puțin într-unul al reevaluărilor impuse de complexitatea lumii de astăzi, marcată de probleme pe care generațiile predecesoare fie nu le-au avut, fie nu le-au sesizat". Probleme dificile, adesea cu un potențial exploziv, precum
Morală și rațiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8030_a_9355]
-
a existenței? Simpla manifestare a conștiinței că un poem e făcut din cuvinte sau din forme literare preexistente și că el dobîndește substanță pe măsură ce este scris, prin valorificarea acestora, se poate constitui într-un argument suficient al lipsei sale de întemeiere ontologică? Nu putem oare vorbi în spațiul poeziei și despre o ontologie semantică, semiotică, textuală?". Sau: " Nu încape îndoială că școala lui Breton mizează pe o ontologie obscură, celebrînd necunoscutul din om". Pentru a fi consemnată o atare dilemă: Problema
Poezie și ontologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9608_a_10933]
-
Un clasic își reconfirmă locul în patrimoniul cultural național, într-o ediție de referință, cu atât mai necesară pentru a oferi o imagine globală a unei opere cu cât edițiile critice de la Editura Minerva (așa cum a funcționat din 1969, de la întemeiere, până în 1999, când s-a privatizat) s-au desfășurat de-a lungul mai multor ani și sunt greu de găsit toate volumele unei ediții într-o singură bibliotecă. Formele de reeditare obișnuită, limitate la o anumită secvență a creației, atomizează
Ediții recapitulative by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9655_a_10980]
-
Karina găsește În mama sa un model de ambiție și curaj, ea dorindu-și să depășească barierele circumstanțiale ale momentului, care o Încorsetează atât material cât și social. Planurile ei de viitor se centrează tot pe continuarea studiilor și pe Întemeierea unei familii normale, ancorate În principii de viață sănătoase și ferme: „... Stau În locul acesta pentru că vreau să strâng bani pentru facultate, În cazul În care nu intru pe locurile fără taxă... Îmi doresc să termin liceul, să iau bac-ul
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
o licențiere: „... am speranța că În tot acest timp să pot strânge ceva bani pentru a face liceul la seral, iar mai apoi o facultate și să am o carieră decentă...”. În planul vieții personale, aspirațiile Ameliei se leagă de Întemeierea unui cămin familial fericit, În care să se simtă Înțeleasă și protejată: „... voi avea casa mea și, poate, Într-o bună zi cineva mă va accepta așa cum sunt, să Îmi accepte trecutul, să Îl accepte pe Adrian, să accepte faptul
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
a antropologului care bineînțeles că și el, adesea, încearcă să modifice realitatea pentru a nu-și pierde obiectul muncii, ci, mai ales, o nevoie specific umană, o nevoie din cele mai sănătoase de a găsi comportamentului trivial, cotidian o anumită întemeiere simbolică. „Să vrăjim o lume dezvrăjită“ propunea un autor care tocmai terminase un studiu asupra mcdonaldizării și probabil munca asta îl condusese spre unele concluzii destul de catastrofice, dar cu oarece bază reală. Cum ar fi că, în lumea asta extrem de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
de muncă fără să bată pe la ușile „șefilor”, uși care astăzi sunt deschise doar pentru rudele apropiate. Primea o retribuție cu care putea să-și asigure hrana, să și plătească Întreținerea, mai târziu Îi era repartizată o locuință, accesibilă pentru Întemeierea unei familii. Marea masă a muncitorilor din acea vreme, pe seama cărora, la congresele P.C.R., țara noastră ajungea pe cele mai Înalte culmi ale progresului, se bucura de oarecare trecere ( ca să spun așa), aceștia având strictul necesar pentru existență. Pot afirma
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
-i arate distinsului oaspete că țiganii au o tradiție demnă de a fi respectată și prețuită, mai ales prin frumusețea, farmecul și ineditul acesteia. Chiar dacă datinile se pierdeau în adâncimile unor vremi apuse, acestea reveneau de fiecare dată să consfințească întemeierea noilor familii, marcând încetățenirea că la temelia acestei instituții, care este căsătoria, sunt puse pe baze trainice cinstea, curățenia trupească și sufletească a celor doi parteneri. Când în cele din urmă zări chipul avocatului, bulibașa îi ieși în cale, însoțit
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]