37,508 matches
-
vorbească sufletul. Astfel, când apare sentimentul spiritual, poezia iese din scorburile ascunse ale galeriei minții și se așterne ca un covor de primăvară, plin de flori multicolore peste foile albe ale cărții. Poetul Gani S. Pllana comunică cu acel covor întins în ”livada ghimpoasă” atingând, nevrând, și pe propria creație literară. Poezia lui Pllana are particularitățile sale. Ea este simplă, are diferite tematici, dar nu-i lipsesc și valorile metaforice, comparative, și peste toate, lirica domniei sale cuprinde și timpul de ieri
OXIGENUL VERSULUI ÎN CARTEA LUI GANI S. PLLANA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1477730082.html [Corola-blog/BlogPost/380670_a_381999]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > VARA Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1997 din 19 iunie 2016 Toate Articolele Autorului VARA Vara a fost punctuală, Cu suita sa regală A sosit de Sânziene Și-n păduri, și în poiene. Și-a întins, pe îndelete, Un covor de margarete Pe câmp și o ie nouă Croșetată-n ochi de rouă. Și-a dorit să înflorească Holdele, să înroșească Macii, apoi albăstrele A lăsat printre vâlcele, A-ndemnat puii să zboare, Teii i-a umplut
VARA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1466313660.html [Corola-blog/BlogPost/385333_a_386662]
-
la toți ! urlă exasperat ca un câine turbat ce tocmai a scăpat din lesă. - Dar... - Nu vreau să mai aud nimic ! Vouă,la bătăuși vă dau amendă câte două sute. Și-ți dau și dumitale o sută. Pentru perversiuni ! Și îmi întinde fițuica cu amenda. -La prima, să dispăreți din trenul meu ! Mult trebuie să fi mărit salariile la polițiști dacă-și permit să aiba tren. Aș mai fi comentat ceva ,dar pulanul din dotare mă ține la respect. Apoi iese, închinându
INTRE LINII de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1422777710.html [Corola-blog/BlogPost/376113_a_377442]
-
acest vas în drum spre Tărâmul Făgăduinței. Cu această mână am putut muncii pentru a strange bani să plătesc această călătorie mult visată. Pot scrie versuri, pot răsfoi un ziar și mai presus de orice pot muncii pentru a nu întinde mâna să cerșesc ajutor de la semeni. Ca poet nu sunt un risipitor al închipuiri mele.Nu sunt un nabab și risipitor al lucrurilor mărunte. Șitiu, Doamne, că poezia a devenit o curiozitate fără curioși. Nu se mai citește, nici măcar poeții
O STAFIE TULBURĂ SPERANȚA, PIESĂ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1455427806.html [Corola-blog/BlogPost/373722_a_375051]
-
purtat de la Sibiu în bagajul de America, cu aceeași plăcere, spre a găsi imaginea unei lumi a elitei artistice și intelectuale- românești, dar nu numai-, recompusă din crâmpeie excelent selectate de amintirea autoarei. Geografia spiritului la prietena mea, Veronica, se întinde cât lumea, adică din Canada până în Argentina și din Franța ori România până în China! Așadar, o carte întocmită profesionist ca structurare a capitolelor și ca alternare a textului cu ilustrațiile imagistice, întreținând vie plăcerea cititului. Cu totul remarcabile sunt cele
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie by http://revistaderecenzii.ro/o-interesanta-geografie-a-spiritului-de-anca-sarghie/ [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
am dat fuga în curte așa cum eram în pajama. Când am ieșit, într-o secundă i-am văzut pe toi așezați în cerc pe zăpadă, așa cum erau în pijamale și numai la a doua privire, l-am văzut pe Cartuș întins cu capul spre spate, căutându-i privirea lui tata-mare. Gura îi era plină de spumă. Nu auzeam nimic. Vedeam scena ca într-un film fără sonor. Deodată mami s-a ridicat și a intrat în casă, după care tot grăbită
GLORIE COPILĂRIEI SFÂRŞIT de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_xi_mihaela_arbid_stoica_1335191117.html [Corola-blog/BlogPost/357168_a_358497]
-
Ediția nr. 1439 din 09 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Șandore, nu sta-mpotrivă Nu cânta pe două voci Că-ți trimite soarta o misivă Și-apoi intri în derivă: Mă’, cu neamțu’ nu ti joci! La ce bun să-ntinzi tu mâna Dacă pita nu-i a ta Și-apoi toată săptămâna Să rămâi privind cadâna Cumpărată de la Soci: Mă’, cu neamțu’ nu ti joci! Nu stârni în van furtuna Dacă marea ne e calmă Că bunelul și cu buna
MĂ’, CU NEAMŢU’ NU TI JOCI! de ION UNTARU în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_untaru_1418120282.html [Corola-blog/BlogPost/376924_a_378253]
-
Doamnă, v-a căzut o mănușă! Ea se opri și se uită în spate. Bărbatul care coborâse din metrou era cu mănușa ei într-o mână și cu un baston subtire, de susținere în alta. Veni spre ea și îi întinse mănușa. - Mulțumesc frumos! V-am făcut să vă deranjați, ați făcut un efort, totuși, spuse ea, uitându-se la mâna în care ținea, bastonul. - Este o entorsă! Merg la doctor să-mi facă o radiografie . - Vă doresc multă sănătate! spuse
POVESTE DE ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ ( I ) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 441 din 16 martie 2012 by http://confluente.ro/Poveste_de_inceput_de_primavara_i_vasilica_ilie_1331915511.html [Corola-blog/BlogPost/354608_a_355937]
-
prime Găsind, în cerc, o rază scundă, Hrănesc pe drum câteva rime, Echidistanța mă inundă ... Pătrund multiplul infinit, Amanetez un "pi" și-l cânt, (în carte am semnul matematic) Uitând că azi am devenit Număr impar..., nume de sfânt ... ECOUL ... întinde palma să-ți revăd linia vieții trecând cu roți de moarte peste dragostea mea apropie-te..., nu-ți fie teamă de vei găsi în locul meu ecoul ... RONDEL MIORITIC Se gudură-nserarea spre ultimele sate Și tremură cămașa pe mine ca
INELELE TRUNCHIULUI DE TEI (POEZII) de GEORGE TEI în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 by http://confluente.ro/George_tei_inelele_trunchiul_george_tei_1369396025.html [Corola-blog/BlogPost/344683_a_346012]
-
noastre nu prea aduc cu ce este aici și nici spitalul acesta nu aduce cu cel din reclamă. Urc niște trepte abrupte și alunecose. Oare câți și-au frânt oasele în drum spre medic, mă gândesc când era să mă întind toată cât sunt de lungă pe holul placat cu piatră de la etajul doi. Parcă aveau și ortopedie... îmi rețin cu greu un zâmbet și merg aproape râzând către doamna de la recepție. - Bună ziua, aș dori o programare la mamografie dacă se
CELULA MEA NEBUNA- CONTINUARE VI de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1925 din 08 aprilie 2016 by http://confluente.ro/silvana_andrada_1460068154.html [Corola-blog/BlogPost/381448_a_382777]
-
întrebat. Dar de unde îl știți?... Michelangelo, Botticelli, Gustave Doré?... În stânga piațetei, chiar înaintea trecerii de pietoni din dreptul lui Eftimie Murgu, se afla chioșcul de ziare. Pe vânzător îl cunoștea de mult, obișnuia să-i păstreze publicațiile preferate, i le întindea întotdeauna cu mâna stângă, fiindcă suferea de hemiplegie. Când avea timp, mai stătea cu el la taclale. Așa a aflat că și părinții lui avuseseră o casă în locul piațetei aceleia, cu fațada spre strada principală. Casă bună, sănătoasă... Comuniștii o
EMIGRANTUL, HEMIPLEGICUL ŞI STATUIA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Emigrantul_hemiplegicul_si_statuia.html [Corola-blog/BlogPost/348147_a_349476]
-
din toate unghiurile posibile și care îi dăduse de înțeles că ar cunoaște Jardin du Luxembourg ca pe propriul buzunar avusese loc tot acolo, în fața chioșcului cu ziare. Nu vreți să-mi faceți și mie o fotografie? îl rugase emigrantul, întinzându-i minusculul aparat de fotografiat. Nu trebuie să faceți nimic, priviți doar la display-ul acela. Și apăsați pe buton. Ce vedeți, aia luați!... Emigrantul se postase în fața celui mai urât zid din câte înconjurau piațeta. Ca să-i mascheze urâțenia
EMIGRANTUL, HEMIPLEGICUL ŞI STATUIA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Emigrantul_hemiplegicul_si_statuia.html [Corola-blog/BlogPost/348147_a_349476]
-
se supere! Dar emigrantul nu se supărase. Dimpotrivă, zâmbetul său a sporit. Îi privise, atât pe el, cât și pe vânzătorul de ziare cu bunăvoință. Eu sunt medic, își începuse emigrantul fără nicio introducere povestea. M-am născut acolo, își întinsese el mâna spre locul de sub reclama de țigări. În casa care fusese cândva acolo, vreau să spun. Bună casă. Făcută de bunicul. Frânghier de meserie. Nu s-a înțeles deloc cu ginerele, așa că părinții mei au divorțat curând după căsătorie
EMIGRANTUL, HEMIPLEGICUL ŞI STATUIA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Emigrantul_hemiplegicul_si_statuia.html [Corola-blog/BlogPost/348147_a_349476]
-
onirică a poeziei / (pasăre phoenix a frumuseții)” . Unele poeme scrise în stil clasic, sunt deosebit de frumoase, în stil elegiac, bacovian: “Tardiv: Păreri de rău, tardiv, te împresoară, / Nu mai există oameni de cuvânt, / Scâncind, chiar nemurirea stă să moară, / Se-ntinde nedreptatea pe pământ. / Când patima își ia, din plin, avânt, / Lumini se sting și umbre te-nfioară, / Lovit de ploi, de arșiță, de vânt, / Păreri de rău, tardiv, te împresoară. / De vorbe grele-ajung să nu mai doară, / Pentru-adevăr de ceri consimțământ
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 by http://confluente.ro/Un_florilegiu_liric_de_exceptie_antolo_cezarina_adamescu_1337168066.html [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
Cum aurul, ascuns în zăcământ, / Se lasă, periodic, tras afară, / Dispar iubiri fără discernământ, / Scâncind, chiar nemurirea stă să moară. / Călătorind c-un tren rapid, pe scară, / Te-ndrepți spre-același, trist, deznodământ, / Zâmbești amar când vezi: ca o escară, / Se-ntinde nedreptatea pe pământ. Se-ntinde nedreptatea pe pământ, / Scâncind, chiar nemurirea stă să moară, / Nu mai există oameni de cuvânt, / Păreri de rău, tardiv, te împresoară”. Ioana Mihaela Fraiu - poezie remarcabilă, în stil poet modernist, cu imagini sensibile care gravitează
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 by http://confluente.ro/Un_florilegiu_liric_de_exceptie_antolo_cezarina_adamescu_1337168066.html [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
Se lasă, periodic, tras afară, / Dispar iubiri fără discernământ, / Scâncind, chiar nemurirea stă să moară. / Călătorind c-un tren rapid, pe scară, / Te-ndrepți spre-același, trist, deznodământ, / Zâmbești amar când vezi: ca o escară, / Se-ntinde nedreptatea pe pământ. Se-ntinde nedreptatea pe pământ, / Scâncind, chiar nemurirea stă să moară, / Nu mai există oameni de cuvânt, / Păreri de rău, tardiv, te împresoară”. Ioana Mihaela Fraiu - poezie remarcabilă, în stil poet modernist, cu imagini sensibile care gravitează în jurul eului. Ana Maria Gîbu
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 by http://confluente.ro/Un_florilegiu_liric_de_exceptie_antolo_cezarina_adamescu_1337168066.html [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
Știind că în camera alăturată era un butoi cu pulbere,se repezi să îl împingă pe Nickolas și o lua de mână pe Karon să fugă înainte să explodeze.Casa era acum în flăcări de la candela spartă și focul se întindea pe perdele tot mai sus.Nickolas nu se putu ridica.O grinda în flăcări îi căzu pe picior,fiindu-i imposibil să se elibereze. -Să plecăm Will.Haide! -Nu!Trebuie să-l ajutăm. Will se duse și încerca deși se
KARON,CAP 14 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1494011568.html [Corola-blog/BlogPost/360366_a_361695]
-
retrăirea acelor ore cât am fost împreună în acea cameră și în acel pat? - Oh, asta îmi doresc cel mai mult, dar nu știu dacă va mai apărea acea ocazie de a fi doar noi doi și dorințele noastre. Gloria întinde mâna peste masă și îi prinde degetele mâinii lui Ștefan ce se odihneau lângă paharul cu cola și le strânge cu pasiune. - Ai grijă că se apropie de noi Dalia și tu spuneai parcă să nu afle... - Și încă o
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1496162622.html [Corola-blog/BlogPost/376804_a_378133]
-
libertate! Li-ber-ta-te! Partu silabe. E cuvânt plurisilabic. Două perechi. Depărtarea de singurătate. În curând voi eliberea perechea zăvorâtă în colivie. Când prima rază de soare va fulgera în văzduh, o să deschid colivia. Ce fericiți vor fi atunci porumbeii! Își vor întinde aripile și vor săgeta văzduhul. Ce tainică și prețioasă e liberatatea! Ce fericire aduce celor ce se împărtășesc din ea! Da, îmi amintesc! Mi-am prins într-o zi mâna în colții lui Ursu. Da, Ursu, am spus bine. Am
ÎN COLIVIE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1485249159.html [Corola-blog/BlogPost/374311_a_375640]
-
ea. Are un chip angelic, precum nebunelele, dar ființa ei e plină de otravă. Dacă o guști, mori. Ursu a fost învățat de drăgăstoasa mea mamă vitregă să-mi rupă oasele. Nu a luat bucata de pâine ce i-am întins-o, ci mâna mea. De atunci mâna mea stângă s-a înjumătățit. E bine că mai am o mână. Tata m-a certat tot pe mine. Nu a putut trece peste farmecele nebunelelor ce i s-au vârât în suflet
ÎN COLIVIE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1485249159.html [Corola-blog/BlogPost/374311_a_375640]
-
Floarea Am deschis ochii în satul de pe valea Gumei,pe marginea căruia curge liniștit pârâul Câinelui făcându-și loc prin văgăuni și mușcând din maluri ori năvălind în grădinile oamenilor când nu mai are loc în matcă.Satul sărac se întinde pe dealuri și se lasă apoi spre vale trecâd pârâul de o parte în alta printr-o mulțime de poduri și punți .Casele de chirpici majoritatea asemănătoare prin arhitectură sunt așezate de-alungul străzilor,înșiruindu-se pe ulițe mici și întortocheate
FLOAREA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1457209960.html [Corola-blog/BlogPost/384189_a_385518]
-
existențial. Ce înseamnă regresivitate a termenului literar și ce poate duce la dureri mai mari ca viața în umbra răutăți profane? Cuvântul, de când și-a marcat existența, a ars umanul dând dureri fără margini, a secat teluricul și s-a întins roditor spre înaltul cerului, coborând cu savoare spre nimicirea entității om. Cuvântul este rodul ideilor noastre și unul dintre cele mai puternice fermentări de distrugere a semenului, cu dureri de neînchipuit. Unii dintre noi îl folosesc pentru mângâierea inimilor bolnave
ESTETICA ROMANULUI SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 by http://confluente.ro/Estetica_romanului_superrealis_stefan_lucian_muresanu_1372258130.html [Corola-blog/BlogPost/346168_a_347497]
-
au început să miște din temelii intelectualitatea adevărată și să se întrebe dacă se mai poate continua cu lipsa de durere. Au observat regresivitatea cuvântului martor la aberațiile vorbirii și au început să stopeze schimonosirea termenilor, care continuă să se întindă rugători în plan vizual și auditiv, de către pseudointelectualii profani, legați la ochi de mâna balanței justițiare pentru a nu vedea și nu auzi gemetele puternice ale umbrelor nopților în care trăiesc, urmăriți de jale și dezgust. Din aceste umbre tenebroase
ESTETICA ROMANULUI SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 by http://confluente.ro/Estetica_romanului_superrealis_stefan_lucian_muresanu_1372258130.html [Corola-blog/BlogPost/346168_a_347497]
-
al unei lupte continue față de nedreptate dar și de afirmare și reconsiderare a intelectualului adevărat. Scriitorul superrealist caută să modifice întregul comportament al societății față viață, de cultură, de cuvântul nobil care sugerează, neindicând locul profan al identificării. Romanul se întinde pe pagini și înfiripă momente ale trăirilor neîncetate ale oamenilor adevărați înălțați de către semeni pe trepte superrealiste de viață. Peste noapte, fără remușcări psihosociale, profanul ajunge licențiat, masterat și, de ce nu, doctor în științe, un super real al bunăvoinței celor
ESTETICA ROMANULUI SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 by http://confluente.ro/Estetica_romanului_superrealis_stefan_lucian_muresanu_1372258130.html [Corola-blog/BlogPost/346168_a_347497]
-
cine este. Un catâr ce veghea sub învelișul de adăpostire agățată de belie și el tot în picioare, slobozi, ca o rafală de mitralieră, niște pârțuri din burdihanul mai mult gol. Apoi, blând, parcă să-l identifice pe musafirul nepoftit, întinse botul spre locul unde sta soldatul speriat, din a cărui raniță se simțea un miros plăcut de pâine. Pânza cortului se mișcă, semn că cineva privea în afară prin vreo gaură făcută anume în urdar. Câinele bulibașei, singurul scăpat nefript
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496427651.html [Corola-blog/BlogPost/372293_a_373622]