1,437 matches
-
tot orașul, întreba, cerceta, se preumbla de la o familie la alta, asculta toate zvonurile, circula neobosită, mirosea containerele, dedesubturile, plasa acolo o vorbă, dincolo o exclamație, o întrebare, făcea afirmații, le nega, așa cum apărea ea fragilă, cu masca de bonomei întipărită pe chip, acționa neobosită, era mai mult un joc al imaginației până când găsea persoana căutată ce întrunea calitățile trasate de ea de la bun început. Atunci începea cu o adevărată măiestrie să țese în jurul individului fire invizibile, rezistente, să-l învăluie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
chiar obosită. Avea un început de nevroză astenică, ce se petrecea cu ea? Ar fi vrut să fie la mare într-un șezlong, alături, pe salteaua pneumatică să șadă întins cineva. Ce era oare cu imaginea asta? Când i se întipărise pe retină, acum câți ani oare? Da, avea și o fotografie, ea prinsă în fața unei forme de piatră, bătea vântul, ea avea părul desfăcut, în fundal se vedea marea. Fotografia fusese executată de un amator, aste era cert, nimeni n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Din toate părțile mă chemau priveliști care mai de care mai fantastice. Dar cea mai frumoasă mi s-a părut aceea a unui munte ce se înălța până la cer ca un enorm telescop și un nume mi-a rămas adânc întipărit în minte - Rarăul. Când vâlvătaia de aur începe să e stingă, iar odată cu ea se sting și puternicele miresme de rășină proaspătă, noaptea neagră și rece se instalează încetîncet. Mii de licurici răsar din întunecimile codrului. Garda de onoare a
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
ros de purtare pe spatele alb. Mi-am frecat fața cu palmele. Ca și despre majoritatea lucrurilor din lumea asta nouă, agitată, nu știam prea multe despre femei. Ian motanul dormea pe pernă lângă ea, torcând. Pe fața lui era întipărit un zâmbet mare, rotund și fericit, se bucura poate în vis că mă făcuse să par atât de stupid. Televizorul era deschis; o telenovelă de mâna a treia pe care n-o recunoșteam. L-am închis și-am așezat sacul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
cu acel program al tău pe care, nu știu de ce, ți l-ai construit singură. Ce-ți lipsește? Cum ai ajuns tocmai tu aici? Nu-mi vine și nici nu pot să cred! Sunt persoane ce au boala și suferința întipărite pe chipul lor, încă de la tinerețe. Când auzi despre acele persoane că au murit în condiții tragice, nu ți se pare nimic deosebit, pentru că totul pare a se menține în firea lucrurilor. Stigmatul nenorocirii stătea întipărit pe fața lor, irevocabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
au boala și suferința întipărite pe chipul lor, încă de la tinerețe. Când auzi despre acele persoane că au murit în condiții tragice, nu ți se pare nimic deosebit, pentru că totul pare a se menține în firea lucrurilor. Stigmatul nenorocirii stătea întipărit pe fața lor, irevocabil și iremediabil. Dar nu tu! Figura ta mi-a inspirat întotdeauna o nestăvilită poftă de viață, forță, libertate, spații deschise, aer și mișcare. Și-apoi armonia și suplețea ta fizică... S-a întâmplat ceva cu tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
de atâta așteptare. Florilegiul trezi din somn microorganismele, care, împreună cu cele ale ploii timpului, porniră să ronțăie încet din carnea cutată a zdrenței umane. Ultima picătură din sufletul ei prăfuit a mai avut timp să vadă holograma din creierul plăpumăresei, întipărită pe retina lăcustei (în cabinet) și care o și trimisese hotărâtă spre mormânt. Prin tunelul timpului, hăt, la dracu' în praznic și mai departe de el, la capătul capătului, se vedea incredibil de frumos, ceea ce nu se putea tăgădui, Big-Bang-ul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
la o depărtare bunișoară de gușteri, niște șopârle mici, verzi cu ochi frumoși, declanșându se În suflețelul său mici cutremure, ori de câte ori animăluțul Își mișca vioi capul sau codița neastâmpărată iar când acesta Îi părăsea privirea, pe fața lui Va se Întipărea o tristețe sinceră. Aceasta nu ținea mult, fiind ștearsă ușor, când de o holbură șerpuitoare, cu tulpina de ață verde și cu frunze dese și cărnoase mai mici decât florile alb-roze, farfurioare În care roua Își lăsa prinosul de răcoare
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
adăugând lui Va luni și ani, Îi apăruseră toți dințișorii de șoricel, mai apăruse și un costumaș roșu din lână de Angora, cu pantaloni, haină, fular și mănuși despre care Victor Îi spunea deseori, În timp ce o mare tulburare i se Întipărea pe fața-i bărbătească: Ține minte bine hainele acestea! Sunt Împletite de Viorița, mămica ta bună! Multe apăruseră Între timp, chiar și o „surioară” care Îl oripila cu scâncetele ei de răsfățată, recunoscută cu noblețe de Victor Olaru la Sfatul
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
se oprească asupra sa, acesta și-a amintit de ordin și a schițat: Băiatul, aproape sigur de reușită, a arătat cele două străchini scrijelite peste tot cu cuvintele MAMICA și VA. Victor s-a bucurat nespus, bucuria i s-a Întipărit În minte și a ocupat unul din cele mai luminoase locuri din memoria sa afectivă, și-a privit cu dragoste diamantul și a rostit: Bravo, mânzule! Și pentru că Victor era un om cinstit și curat la suflet a spus imediat
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
la timp!, Își imita Valerică tatăl, arătându-i bucuros că În vorbirea sa Își pot găsi locul și „vorbi orășănești”, deși ardea de dorința de a-i spune un universal ... alișpranchi! Cu coada ochiului, Victor Îi observa oboseala ce se Întipărea pe fața sa și comanda: -Este timpul pentru executarea „puișorului!! Ce zici, e bine așa? Îhî! Când se trezea, mai lenevea un timp, se gândea la zilele de vară ce vor veni, va scăpa de ochial, va merge călare pe
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
efect secundar, acesta se scapă pe el. Vezi tu ce o să pățești la pușcărie, nu ți-au povestit frații tăi? Nu. Spune, au furat portofelul? Da. Unde l-au pus? L-au dat lui tata. Ce a urmat s-a întipărit bine în capul lui Laurențiu și s-a decis să nu meargă la pușcărie, nici în ruptul capului. Aproape zilnic, în plimbările sale de vagabond, Laurențiu trecea pe lîngă un cojocar. Acesta avea o mică chichineață și, cît era ziua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
auzit un banc așa îngozitor ca acela cu Anastase... Trecuseră 15 ani și copilul Pasqual n-a uitat o glumă cam "nepotrivită" pentru un copil flămînd. Sensibilitatea copilului Pasqual a fost puternic zdruncinată de o istorioară care i s-a întipărit definitiv în memoria sa. Revin la zilele noastre cînd ne îngrozim de povestea unui copil asasin. Încercăm o explicație, un precedent, ceva care să justifice absurdul. Comparăm viața noastră cu cea a minorului criminal și oricît de multe concesii am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Atunci poate o puteți anunța pe fiica mea, care este medic chirurg În aceeași clinică. ― Da’ ce? Toți doctorii chirurgi Îți sunt neamuri? Cum o cheamă pe...? ― Doctor Despina Hliboceanu - a răspuns Lia, privind la portar cu rugăminte și speranță Întipărite În ochi. Cu Încetineală de melc, portarul a Întins mâna spre receptor, privind după o infirmieră tinerică, care, zgribulită, tocmai trecea În fugă de la un pavilion la altul... În cele din urmă, cu mare plictis, a format numărul. Când a
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
se vedea de departe - cândva suferise un accident grav... În clipa următoare, s-a arătat un chip tot numai o mustață plină de promoroacă. La vederea unei asemenea apariții, Despina și doctorul Gruia au făcut ochii mari, cu adâncă mirare Întipărită În ei. Doar Nicu s-a ridicat de pe pernă, Întinzând mâinile, cu zâmbet larg pe chip, către arătarea din ușă.... ― În sfârșit, l-am găsit pe iubitul meu prieten cu suflet mare - a declamat noul venit. ― Petrică! Bine ai venit
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
i-a descris Întâlnirea cu ipochimenul de la poartă, amuzându-se. În final, a răbufnit: ― Dacă acestor porci nu le dai peste sfârlă, ai pierdut partida. Acea Încrâncenare de pe front, unde nu aveai de ales - trăiești tu sau dușmanul? - s-a Întipărit În toată ființa noastră, a celor care am simțit suflarea morții În ceafă! Noi nu vom putea fi Îmblânziți cu nici un chip! ― Câtă dreptate ai, Petrică, omule! Acuma, Însă, să-l așteptăm pe Gruia, ca să vedem cum Îl primim pe
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
G. Dem Teodorescu. Nelu Ianolide, care era și el pe-acolo, îl completă, spunând că românii aveau tradiția pandurilor lui Tudor Vladimirescu și a răscoalei de la 1907. Unul dintre vigilenții aflați în apropiere îl fixă atent cu privirea, ca să-și întipărească bine în memorie figura lui. Mă, hai dracului s-o ștergem de-aici, c-o să dăm de bucluc! îl auzi Victor pe amicul Dobrescu șoptindu-i îngrijorat la ureche. Hai la Carul cu Bere, că fac eu cinste... Parcă ziceai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
spre originea timpurilor. Într-un târziu, șoapta sugrumată de emoție a lui Dragoș pare să confirme această incredibilă întoarcere : Nu pot scăpa chemării de a mă întoarce atunci, la momentul începutului. Atunci când tremuram deslușind urmele ochilor și degetelor unei fetițe întipărite în paginile cărților cu povești. Dora nu spune nimic, tace dar este cuprinsă și ea de o emoție copleșitoare. Amintiri, gânduri despre copilăria ei, îi trec prin minte fără nici o legătură logică. Ea nu se gândise niciodată cu plăcere la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
la discuțiile lui cu prietenii, uneori foarte numeroși, care îl vizitau. Azi știu că mulți erau din familii din Bucovina de Sus care reușiseră să ia drumul refugiului spre patria mamă atunci când pericolul rusesc se apropia. Mi-au rămas bine întipărite în memorie nume ca Sbiera sau Voronca, Flondor sau Racoce... Pentru a aduna documente, din cele ce le vedeți în jurul nostru, am început prin a căuta rădăcinile multora dintre cei care trecuseră prin casa noastră. Am descoperit filoane emoționante pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
evadare în veșnicia în care poți privi și poți simți ce a rămas. Iar ceea ce a rămas este atât de uimitor, încât nu vei uita niciodată mirarea ce ai simțit când ai văzut ce a fost înainte. Ți s-a întipărit în suflet și te plutește pe o clipă, sus de tot. Să cazi în genunchi. Când se sculă, atât de înfrigurată în pătură, era dimineață rece, ca de gheață. Se îmbrăcă în timp ce în fond se auzeau urletele descreierate ale vecinilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
este goală fără dragoste și își pierde repede prospețimea, devenind, în cele din urmă, doar o corvoadă ticăloasă! Am realizat că am ajuns acum la vârsta de cincizeci și cinci de ani, iar eu, în toate amintirile mele, nu am întipărit decât biroul meu jalnic, la care lucrez mereu, și cușca aceea de ghișeu zidită prost și zugrăvită în culori cenușii și triste. N-am alte amintiri. N-am fost niciodată într-un concediu, nici măcar într-unul medical. N-am călătorit
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
scoase altă pungă cu douăzeci de monede de aur și o aruncă disprețuitor pe masă. — Vedeți, adăugă, că, spre deosebire de cea terestră, justiția divină plătește anticipat, deși Încasează În rate. Se uita la căpitan și la italian ca pentru a-și Întipări chipurile lor În memorie. Nimeni nu scapă ochilor ei și Dumnezeu știe foarte bine de la cine să ceară datoria. Diego Alatriste schiță un gest de Încuviințare. Era un om curajos de felul lui; totuși gestul acela Încerca să abată atenția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
pe gura Întredeschisă, cu o expresie Încăpățânată și Încruntată. Căpitanul Alatriste era fatalist. Probabil că starea lui de vechi soldat - luptase În Flandra și pe Mediterana, după ce fugise de la școală ca să se Înroleze ca paj și toboșar la treisprezece ani - Întipărise În el felul acela de a accepta riscul, neplăcerile, neliniștile și necazurile unei vieți grele, crunte, cu stoicismul celui care s-a obișnuit să nu aștepte altceva de la ea. Caracterul lui putea fi lesne descris cu ajutorul acelei definiții date ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
dumneata. E ceva grav? — S-ar putea să fie. — Ei comedie! În cazul ăsta nu ne rămâne decât să ne batem... Ai nevoie de ajutor? — Deocamdată, nu... Căpitanul Îi privea pe spadasini mijindu-și puțin ochii, ca și când vroia să-și Întipărească mutrele lor În minte. Și-n plus, domnia voastră are suficiente necazuri ca să nu se mai Încurce și cu ale mele. Don Francisco rămase tăcut un moment. Apoi Își răsuci mustața și, potrivindu-și ochelarii, le aruncă o privire hotărâtă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
pe tine. Ochii tăi triști, un pic oblici! Sau cutele îngrijorate de pe fruntea ta! Voiam doar să mă conving că vezi, mi-a răspuns. Că ochii tăi funcționau cum trebuie. Da, funcționau! Și sigur că am văzut! Imaginea s-a întipărit în mine cu fierul roșu. Ca un foc. Exact așa: un foc. Am văzut pe una din pagini cum Nabucodonosor lăsa să fie uciși pruncii lui Sedechia, în vreme ce Sedechia însuși era de față. Un soldat spinteca pieptul unui copil cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]