961 matches
-
pe Alatriste sfârșitul În mâinile prea puțin generoase ale călăului. Căpitanul răsplătea bunăvoința aristocratului oferindu-i soarta englezilor acelora și a lui proprie. Însă, deși nu era decât un fost soldat și o spadă de vânzare, Își avea și el Întortocheatele lui coduri de onoare. Nu era dispus să le Încalce, chiar dacă i-ar fi fost viața În joc, iar asta o știa și Guadalmedina foarte bine. Altădată, când la mijloc fusese numele lui Álvaro de la Marca, fostul soldat refuzase să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
colaboratorilor mei, cum s-a ajuns să încercăm să facem împreună această carte? Chiar adineauri, înainte să pornesc dictafonul, stăteam lângă fereastră și priveam întreaga zonă: cei șapte kilometri de pantă în care râul Ava și-a săpat valea lui întortocheată, lacurile pe care se scurg șirurile de bușteni, fermele înșirate de-a lungul drumului numit Svångremmen sau Svältbältet, Lyckan și Hugnaden și Nåden și toate celelalte. Și crestele, unde noul inginer silvic a desenat zonele de despădurire cu rigla, mlaștinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
Într-un castel medieval, ghidul îi conduce pe turiști pe niște scări întortocheate, coborînd tot mai jos și mai jos. Undeva, la capătul labirintului, apare o ușă pe care scrie "Camera de tortură". Intră cu toții; înăuntru o mulțime de schelete, unele mai noi, altele mai vechi... Turiștii întreabă: - Ale cui sînt rămășițele? Ghidul
BANCUL ZILEI: Ce a spus Einstein prima dată când a ajuns în SUA () [Corola-journal/Journalistic/67560_a_68885]
-
de apă și construiește, pornind de aici, o structură pur albastră ce elimină orice alt context... O compoziție abstractă de Brice Marden este inspirată de cele trei benzi-planuri ale unei reprezentări a Muntelui St. Victoire... Fotografia lui Jeff Wall - „Drum întortocheat" (1991) - este o parafrază la un peisaj cézanne-ian din 1881 în care o cotitură a unei poteci alterează brusc perspectiva... Uneori, influența cézanne-iam este reflectată de imitații servile pe care le regăsești în picturi de Beckmann, Demuth sau Gorky. Alteori
Paul Cézanne și arta secolului al XX-lea by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/6789_a_8114]
-
a lungul deceniilor românilor. Fiecare dintre premiați își avusese clipa de glorie și fanii săi. Fiecare crezuse că face bine lumii - e drept, rupând o mică felie și pentru sine. Privindu-i, mi-am dat seama ce complicată și ce întortocheată e existența, prin câte suișuri și coborâșuri ne e dat să trecem. Iată, chiar la masa mea, gata să o ating cu mâna, una din popularele cântărețe ale muzicii ușoare din anii șaizeci-șaptezeci. Nu există român în floarea vârstei care
Cât de imparțial sunteți? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7904_a_9229]
-
Simona Cioculescu Despre el scriu gazetele și, din cînd în cînd, romanele. Este amicul doamnelor și indignarea domnilor, cîteodată galant, întotdeauna întortocheat, cu inimă largă și posibilități mici. O legendă timidă și-o veșnică nemulțumire i-au însoțit tot timpul viața și opera. Cîțiva i-au jurat iubire, atîția alții l-au suportat. Cum, cu gîndul la ce-a fost, îl suportăm
Domnul B. by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7943_a_9268]
-
culturii, acea breaslă a diletanților lipsiți de instrucție filozofică care zumzăie cuvinte a căror sonoritate e lucie și goală. În locul exhibiției literare, Ion Papuc preferă sobrietatea unor cuvinte depănate după ti-parul clasic. De aceea, în fața sintaxei sale lungi și întortocheate, nu pot să nu-mi amintesc de o vorbă pe care Noica obișnuia s-o spună apropiaților: "Cu excepția cîtorva poeți, intelectualii ardeleni n-au pană. Dacă dai peste unul care nu scrie greoi, poți fi sigur că ai de-a
În mijlocul cărților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7967_a_9292]
-
fundul mării de o dragoste vinovată/ care-și construise o vilă solară la suprafață dar noaptea râvnea la iubitul/ ei din adâncuri și visa valurile în care-l înmormântase ea însăși/ (...) m-am întristat grozav pentru că am înțeles că drumul întortocheat/ al pasiunilor marine care mă adusese până aici nu era dansul nostru/ de dragoste inventând lumi în spiralele luminoase ale jocului de poezie/ ci numai moftul unei nimfe frumoase care avea nevoie de neființă/ și de iertare și că nu
Submarinul poetic by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7805_a_9130]
-
Mihaela (Ioana Flora), până și numele denotă o anume indiferență împinsă spre sublinierea convenției, iese cu mașina la un picnic. Aici accentul cade pe verbul de mișcare, pentru că o bună parte din film se centrează asupra ieșirii din București, de la întortocheatele alei dintre blocuri, la traficul exasperant pe șoselele capitalei cu cenușiul care neutralizează orice chef de viață, cu șoseaua de centură pe marginea cărora defilează câteva dame de consumație, cu drumul de țară și apoi un drum și mai răpănos
Cârligul și peștele by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7579_a_8904]
-
pretutindeni, nu sunt în trecut, ci ne călăuzesc întot-deauna, îi port în inimă", spune el. Căi Pe aceste căi ale nopții merg oglindindu-mă în întuneric, cei ce mă privesc sunt doar bucăți din mine care mi-au scăpat drumuri întortocheate mă duc în corpul singurătății, zăpada îmi acoperă gândurile. Atunci îmi amintesc toate săruturile care au rămas agățate în beznă, fără stăpân plutind pe străzi, vreun preot tânăr le binecuvântează, merg așa încovoiat deasupra nopții pline, pline de săruturi privind
Supraviețuirea prin cultură a indienilor quechua by Simona Dăncilă () [Corola-journal/Journalistic/7234_a_8559]
-
tînărului debutant necunoscut intitulată Venere și Madonă. Nimic comun între "Ideal pierdut în noaptea unei lumi ce nu mai este" și biata însăilare macedonskiană purtînd titlul de Dorința poetului! Drumul tînărului aspirant la gloria literară urma să fie lung și întortocheat, iar pînă la descoperirea adevăratei poezii Macedonski mai trebuia să străbată două lungi decenii. Rareori însă traseele a doi poeți avea să se despartă mai hotărît și mai demonstrativ ca în Viena anului 1870. Rămînînd în capitala Imperiului, adîncindu-se în
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
intrând de tânăr în Partidul Comunist și devenind în final deputat imprimă un fals parcurs politic filmului. În Sicilia, nimic nu scapă relațiilor cutumiare guvernate de un scepticism sănătos, relevabil printr-o ironie mușcătoare care face din sicilian o ființă întortocheată, complicată, fapt ce relevă caducitatea ideologiilor, de la rigiditatea mussoliniană luată în derâdere de locuitorii Baariei la idealismele utopice ale comunismului. La un moment dat, prietenii buni se despart, Onofrio Pace trece la socialiști, însă întâlnirea la o croitorie îi reunește
Baaria, mon amour! by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6296_a_7621]
-
noi. E vremea draperiilor înțepenite, a cerului neutru, vremea politicii în măr, în sacru, în bucurie, în iubire și-n neiubire, în mânia molatică, în ginul diluat cu apă tonică, în ochii machiați, în dinții de sticlă, în grotesca limbă întortocheată. Iar asta se numește: bilanț. La capătul străzii e doar un singur zid, iar acolo e poliția. Pe cerul propagandei păsările anunță gloria. În cameră, batjocură și trei gulere de cămașă murdare. V Ascultă ora formidabilă a prânzului în oraș
Carlos Drummond de Andrade - Mari poeme by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/4904_a_6229]
-
de a-și descrie propria neputință. Prezentul e inutil, pentru că e legat de inactivitate, pe când trecutul e plin de promisiuni și materialitate. E adevărat, lucrurile sunt mai complicate decât par, deoarece trecutul nu e liniar. Ceea ce rezultă din acest proces întortocheat și chinuitor e tot un fel de „minciună”, de aproximare a adevărului, tot un „băiat de lemn”, un Pinocchio al cărui rol e să stabilească genul proxim și diferențele specifice ale demersului. Exemplele alese de Tony Judt pentru a-și
Memorii de dincolo de mormânt (III) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5314_a_6639]
-
semnalului de plecare din sala de examen, viitorul absolvent e literalmente obsedat de necunoscuta care i-a mulțumit din priviri pentru spontana lui gafă admirativă din dimineața fatidică: „Dacă sufletul ei era agitat, drumul ei trebuie să ducă pe cărări întortocheate, mă gândeam, și mă vedeam ieșindu-i înainte la cel mai greu cot al vieții. Mi-au plăcut totdeauna drumurile complicate, încercate, al căror sfârșit să nu poată fi văzut, nici măcar ghicit, după primii pași. Războiul ar fi fost pentru
Haimanaua, dulcineea și maestrul by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/5166_a_6491]
-
plimbându-mă pe străzi, am auzit vocea orașului Toledo chemându-mă; glasul mut al fantomelor lui, al tăcerii lui. Și la acele ore târzii, cu prieteni la fel de nebuni că și cei din tinerețe, o porneam spre vechiul oraș, calcinat și întortocheat, urmând să dormim îmbrăcați pe malul nisipos al fluviului Tajo ori pe sub podurile lui de piatră. Nu știu de ce, dar dintre călătoriile mele fantastice la Valparaíso, una mi s-a întipărit în mod deosebit în minte, cu aromă ei de
Pablo Neruda: Mărturisesc că am trăit by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/6655_a_7980]
-
Corzile viorii Stradivarius nu i-au plâns plecarea. Nimeni nu stia să cânte la vioară. De fapt, instrumentul nici nu mai era în șifonier. Pesemne luase drumul mării sau al New York-ului, împlinind visele lui don Zoilo. Valparaíso e misterios, întortocheat, sinuos. Sus, pe dealuri, sărăcia se revarsă că o cascadă. Se știe cât mănâncă, cum se îmbracă (și cât nu se mănâncă și cum nu se îmbracă) populația numeroasă de pe creste. Rufele întinse la uscat din dreptul fiecărei case și
Pablo Neruda: Mărturisesc că am trăit by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/6655_a_7980]
-
poate fi unul de animal, dar și unul de plantă (preferință oarecum nouă în istoria genului). El nu face decât să se complice inutil, scriind "leuștean" în loc de "Popescu" și "pătrunjel" în loc de "Ionescu". Din acest efort de falsă cifrare rezultă istorisiri întortocheate și anoste: ,,- Pătrunjele, degeaba te zbați. Nu te pricepi să înhami un armăsar ca mine. Dar să ne trezim puțin. - Precum spui, leuștene. Prietene, să-i dai o mână de ajutor mărarului! - Ce-mi este dat să aud! Eu îl
Tichia de mărgăritar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/6660_a_7985]
-
nu se arată decît indirect, prin intermediul unor proceduri laborioase, printr-o complicație care s-ar putea să reprezinte un semn de discreție. Deseori firile emotive, pudice își ascund naturalețea cu ajutorul unor divagații ori încifrări. Echim Vancea ne înfățișează o plastică întortocheată a verbului, aidoma unui pariu cu acesta: "tu crezi că nu avea destulă lumină pentru a vedea întunericul și pe urmă a trebuit să fii de față să vezi cum un trandafir învață matematică / și mai ales să știi că
Poeți maramureșeni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6643_a_7968]
-
urcat povîrnișul, acum însă, îl vedem apărînd printre arbori, îl auzim repetînd anunțul triumfal, deși fără să ceară răsplată, cum ne imaginaserăm, Aici e un sat. Era comandantul. Destinul, cînd îl apucă, se pricepe să scrie cu trăsături strîmbe și întortocheate la fel de bine ca și dumnezeu, sau chiar mai bine. Așezat pe manta, subhro se gîndi, Putea fi mai rău, cel puțin lui îi pot spune că, dacă s-ar fi trezit astă-noapte, ar fi văzut primul satul. Riscă însă ca
José Saramago - Călătoria elefantului by Mioara Caragea () [Corola-journal/Journalistic/6458_a_7783]
-
și o geantă cu două milioane de dolari. Nu rezistă tentației: ia geanta cu banii, iar din acel moment devine el însuși ținta unei vînători. Astfel intră în scenă tenacele, ciudatul și aparent invincibilul ucigaș profesionist Anton Chigurh, a cărui etică întortocheată îl face să pară psihopat. Este o carte dură, în care nenumărați oameni mor violent. Însă totul se înscrie într-o logică a acestei lumi de graniță, dominate de un rău straniu. Cormac McCarthy imaginează o poveste cu tentă polițistă
Cormac McCarthy - Nu există țară pentru bătrîni by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/6316_a_7641]
-
Cneazul se scuză, iarăși și iarăși. De fapt, își pregătește, în pur stil mîșkinian, ieșirea din scenă, căci pacostea de prinț, aidoma capului retezat al condamnatului din primele pagini ale romanului, știe totul, totul, totul. Cât de complicat, cât de întortocheat se arată a fi labirintul lăuntric al acestui maimult- decât-om, despre care spune cineva dintre eroii, prinși în vârtejurile sindromului Mîșkin, cineva, în chip cert, atins de îngerii marilor clarviziuni (reproducem din memorie citatul): prințul plutește undeva în nori
Tăcerea care ne umple de dangătul tuturor clopotelor by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/4731_a_6056]
-
comuniste, până târziu, după preluarea frâielor de către Ceaușescu; pe de altă parte, intelectual dedublat la sânge între dogmatismul stalinist, vehement și intolerant, și o mlădiere de suprafață, o fluiditate înșelătoare a vorbirii, un gust intrinsec pentru artele subtile, pentru ideile întortocheate, dat în vileag în clipe de neatenție sau de mare efuziune. Petru Dumitriu l-a numit «Malvolio» și a făcut din el prototipul intrigantului perfid. N-a fost numai atât: omul întruchipa o dramă, din păcate cea mai derizorie posibilă
Marele Pontif al religiei politice ceaușiste by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/4732_a_6057]
-
fi retezat un paloș de călău”, iar în mintea locotenentului încolțește „gândul că aceasta e ora dezertorilor...” De vreme ce posibilitatea trădării jurământului militar - și, implicit, a pactului conjugal - nu i se mai pare respingătoare, Bologa poate înainta fără remușcări prin șanțurile întortocheate, „cu ochii strălucitori, cu sufletul plin de încredere, împăcat și mulțumit, parcă s-ar fi purificat într-o baie de virtute.” Ironia sorții face ca Apostol să fie rănit de un obuz rusesc chiar în noaptea în care se pregătește
Ora dezertorilor by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4967_a_6292]
-
românește. Pentru acest fapt „vina” o poartă mai cu seamă traducătorul, Andrei Oprea, care a izbutit un balet aproape perfect între o exprimare colocvială de yankeu autentic, pasaje lungi argotice (sunt câteva nume de personaje absolut delicioase), fraze ample și întortocheate sau referințe intertextuale subtile, pentru ca tacâmul unei scrieri postmoderniste autentice să fie complet. Formația jurnalistică a autorului (editorialist la publicații precum „The New York Times”, „GQ” sau „Men’s Journal”) se vede cel mai bine în redarea excelentă a unor situații sau fapte
Cronica unui zbor amânat by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/5549_a_6874]