996 matches
-
personalizate, lumea orașului în lirica lui Eugen Bunaru. În acest oraș-emblemă, strada, martor tăcut, în diferitele ei întruchipări (“Stradă tocită de cartier”; ”străduțe arhaice și cochete”; ”străduțe dosnice”; “străzi fantomatice”; “străzi periferice”; “străzile...întunecoase pustii”; ”străzi mărginașe”; “stradă duminicală”; ”stradéle întortocheate”; “stradă blândă de cartier”; “lectura unei străzi bătrâne”; “străzi străine”; ”strada amestecată cu gunoaie și soare”), strada, deci, are un rol de primă însemnătate. Este locul matricial, la care poetul revine mereu, pentru a-și găsi rădăcinile : “strada caldă, fierbinte
REFERENT ŞI SEMN. NOTE LA POEZIA LUI EUGEN BUNARU de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1337 din 29 august 2014 by http://confluente.ro/olimpia_berca_1409318514.html [Corola-blog/BlogPost/358222_a_359551]
-
gloanțe”. Ea, strada, este, în egală măsură, păstrătoarea urmelor istorice ale orașului, evocă apartenența lui “imperială”, pe care “ochiul postum” al poetului o caută, pentru a reînvia pe retină trecutul, deopotrivă incert, deopotrivă utopic : ”Mă îndepărtez apoi aiurea pe stradéle întortocheate/ pe sub ziduri grave și basoreliefuri habsburgice/ susținând în sine tăcerea/ Treptat-treptat picioarele mele adulmecă/ o memorie apostolică a pașilor a urmelor/ sau doar se îndepărtează într-o utopie a lor/ într-o utopie a mea.. “. “Lumina înghețată a trecutului” pâlpâie
REFERENT ŞI SEMN. NOTE LA POEZIA LUI EUGEN BUNARU de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1337 din 29 august 2014 by http://confluente.ro/olimpia_berca_1409318514.html [Corola-blog/BlogPost/358222_a_359551]
-
și căzură în genunchi murmurând o rugăciune. Îngerii tremurau în aer, se legănau pe câte un fir de iarbă ori oftau pe câte o floare. Semănau atât de bine cu omizile, numai că aveau aripioare pastelate, iar cercurile și liniile întortocheate îi făceau uimitor de frumoși. Și zburau încoace și încolo, apoi se odihneau pe câte o floare, care gemea de plăcere sub greutatea lor de doar câteva grame, și-apoi se avântau iarăși în zborul lor încâlcit, înălțându-se spre
ÎNGERII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1424 din 24 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1416824618.html [Corola-blog/BlogPost/372016_a_373345]
-
curățenia. Servim o înghețată, un suc rece și, apoi, din nou la drum. Spre seară ajungem în capitala Ungariei, cocheta Budapesta. Nu reușim să depistăm hotelul care este localizat într-o suburbie a metropolei. După ce orbecăim câteva ceasuri pe străzi întortocheate și nu reușim să ne înțelegem cu localnicii grăbiți în ceas târziu de noapte, hotărâm să plătim un taximetrist să ne arate direcția cea bună. Spre miezul nopții reușim, în sfârșit, să ajungem la hotel și să ne cazăm. După
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
cândva și Ulisse. Dar dacă mă întreabă ceva ce nu știu? Ce mă fac dacă mă testează la amintiri homerice despre Odiseu? N-am mai citit Legendele Olimpului de pe când mergeam la școală! Ce bine că drumul e lung și întortocheat! Îmi lasă timp să mă gândesc la toate și parcă mai prind curaj. Casa poetului e postată pe-o muchie de deal, ca un cuib de acvilă, maiestuos dominând împrejurimile. Culmea, din poeziile pe care i le-am citit, s-
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/germain-droogenbroodt-ithaca/ [Corola-blog/BlogPost/94265_a_95557]
-
în avion sau chiar pe un pat cu puf pe un vas de croazieră. Tot călătorie este. A călători prin viață nu ester sinonim cu a străbate spații geografice. Foarte mulți nu depășesc granițele satului natal. Și totuși călătoresc prin întortocheatele căi ale vieții suind sau coborând înălțimile bogăției sau largile văi ale cunoașterii. Căile vieții au specific local. Unii îi zic cultură. Specificul Argentinei este tangoul. Dar și „fiesta”. Știți ce este fiesta? Ziua de sărbătoare în care epitropii, făcători
CĂLĂTORIA VIEŢII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399741582.html [Corola-blog/BlogPost/350690_a_352019]
-
multe căi în viață. Autostrăzi largi, de mare viteză, pe care ajungi pe vârfurile bogăției folosind adâncurile obrăzniciei. Asta în cazul fericit în care nu apelezi și la mocirlele necinstei. Oricum toate aceste autostrăzi duc în iad. Cele înguste și întortocheate sunt la antipod. Copacii și zidurile care te înconjoară te dezamăgesc uneori. Există însă pasaje pe care, prin muncă și perseverență, le poți găsi. Culmea este că prin muncă asiduă ai șansa să ajungi în raiul odihnei veșnice. Un paradox
CĂLĂTORIA VIEŢII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399741582.html [Corola-blog/BlogPost/350690_a_352019]
-
fierbinți. - Acum, să poftească tolomacul ca să-l căsăpesc! Și începu să facă salturi uriașe, aruncând și el țipete războinice, prea slabe ca să acopere zgomotul infernal ce venea de la Uragan de Foc. Turbatul deschise ușa și începu să alerge hăbăuc pe întortocheatele coridoare, tunând, trăsnind și aruncând cu flăcări și gaze ucigătoare, căscând gura cât o peșteră. - Unde sunteți, nenorociților, că vă termin! Acuș vă spulber, vă fac scrum! Și Mărțișor îi făcu pe plac. Îi spulberă în ochi un munte de
MĂRŢIŞOR-14 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1423776427.html [Corola-blog/BlogPost/363014_a_364343]
-
zile când liniștea coboară lin din lumină, alungând furtuna și panica stârnite în suflet. Mi-e sufletul un porumbel călător care-și caută echilibrul, scrutând orizontul, acea linie care unește Cerul cu Pământul și seamănă cu linia vieții, atât de întortocheată uneori. Au trecut anotimpurile peste lume, multe primăveri și toamne am străbătut, dar drumul spre liniște, nicicând nu l-am mai regăsit. Am pierdut-o pe cărările întortocheate ale vieții, în nopțile zbuciumate de griji, când somnul, pasăre capricioasă, zbura
GOLFUL LINIŞTIT de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1445053111.html [Corola-blog/BlogPost/375736_a_377065]
-
care unește Cerul cu Pământul și seamănă cu linia vieții, atât de întortocheată uneori. Au trecut anotimpurile peste lume, multe primăveri și toamne am străbătut, dar drumul spre liniște, nicicând nu l-am mai regăsit. Am pierdut-o pe cărările întortocheate ale vieții, în nopțile zbuciumate de griji, când somnul, pasăre capricioasă, zbura de la mine și mintea mi-era preocupată doar de traiul zilnic și de „cutremurele” ce zguduiau, din temelii, lumea în care trăisem până atunci, dezechilibrându-mă. Obișnuiam ca
GOLFUL LINIŞTIT de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1445053111.html [Corola-blog/BlogPost/375736_a_377065]
-
la capul lui cu mantaua albastră înfășurată ca-ntr-un giulgi și-i pronunțase numele lui șoptit: „Mihai!”? Se risipise ea-n ungherele camerei și rămăsese ca un spirit al fericirii să se joace cu somnul lui? „Amin, Doamne, căci întortocheate mai sunt căile Tale!” - șopti el și intră cu tot aerul de afară în camera lui. Privi ceasul, la prima vedere vru să-l spargă, i se păru că stătuse; ascultând mai atent, îi auzi secundele cum îi băteau în
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 3, 4) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1397226997.html [Corola-blog/BlogPost/347780_a_349109]
-
de a pleca și a se izola între zidurile unei mănăstiri, așa cum a făcut-o și cunoscutul actor Dragoș Pâslaru, devenit fratele Valerian, ajuns șeful cancelariei la mănăstirea Frăsinei, Athosul românesc, unde într-un viitor foarte apropiat, cu toate căile întortocheate ale Domnului, va intenționa să ajungă și poetul. Are două cărți (speră că-l vor recomanda): Timpul de Grație și Între caninii gurii de rai (titlul parcă premonitoriu!), din care am spicuit în mod aleatoriu câteva poeme, deși, la drept
CARTEA CU PRIETENI XXX- CONSTANTIN FIERARU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxx.html [Corola-blog/BlogPost/351149_a_352478]
-
În zbor înalt, ca fluturii. La tinerețe-aș scrie mult, Dar am rămas pe gânduri: Să scriu așa, cum s-a-ntâmplat, Sau să-nțtleagă printre rânduri? A fost frumos, la început, La fel ca-ntr-o poveste, Dar drumul vieții-ntortocheat, N-a fost așa de lesne. Am tot urcat și-am coborât, Și apoi iarăși am urcat, Ca să rămân unde-am ajuns, Cu mori de vânt eu m-am luptat. Dacă-am învins, sau nu, Rămâne de văzut: Acum, la
ROMANUL VIEȚII MELE de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 by http://confluente.ro/flori_bungete_1467631939.html [Corola-blog/BlogPost/370655_a_371984]
-
în restaurante. De asemenea, șeful prietenei mele, încercă să ne ajute (și pe mine!) sfătuindu-ne cum poate... De fapt el este cel care, la angajarea ei, a văzut în dosarul ei... că are probleme cu închirierea locuinței... Alambicat și întortocheat e totul din păcate, dar pentru mine e o experiență unică și învăț foarte multe din ea, plus că mă ajută să mă cunosc și să mă apreciez și mai mult... Sunt doar eu, cu mine... pe forțele mele! Speranțe
JURNAL LONDONEZ (2) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Jurnal_londonez_2_.html [Corola-blog/BlogPost/348103_a_349432]
-
Mariana Ștefanache, Editura Porto-Franco, Galați, 1997; Mysterion, poeme epice, Editura Alma, Galați, 1997. Coperta și ilustrațiile de Angela Cioltan; Iată Mama ta! Semnificația cultului marian în Bisericile Catolică și Ortodoxă, Editura Alma, Galați, 1998. Drumul a fost lung și destul de întortocheat. A trebuit s-o iau de multe ori de la capăt. O adevarată odisee, cu mersul pe la edituri în țară și în orașul meu, cu așteptări îndelungi, pentru că pe atunci cărțile apăreau mult mai greu, nu cu viteză la care apar
REALIZAT DE ANGELA BACIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Interviu_cu_cezarina_adamescu_cezarina_adamescu_1390163017.html [Corola-blog/BlogPost/359916_a_361245]
-
15 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Modesto, districtul Stanislas, CA. Complexul de apartamente din Coffee Road, 3400. Elena, la căsătoria căreia venisem se mutase de curând din Tennessee după ce Darrell, prietenul ei o ceruse de nevastă. Drumurile vieții sunt adesea întortocheate, căile Domnului de neînțeles iar destinul își urmează implacabil ceasul netezind celor în cauză acele premize care să potrivească lucrurile, cât să împlinească următorul pas. E aceeași “politică a pașilor mici” pe care o urmează în general fenomenele și evenimentele
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (1) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Nunta_sambetista_in_california_1_.html [Corola-blog/BlogPost/357363_a_358692]
-
Toc! Toc! „Și a fost a treia zi după Scripturi”, Zic unele guri. A patrusprezecea - după unele calcule ortodoxe În afară de orice noxe, Ori a Judecății de Apoi - rezon ! Alegau cântece vechi pe firele de telefon, Ruginite vaiere ieșite din amintiri întortocheate, Din ilustre cartiere de lux, insalubre, deocheate; Numai oamenii eram NOI, Rămași statui, pe jumătate goi, Toate ferestrele larg...oblonite - Lipsea doar steagul Națiunilor Unite. „Asta nu este un neajuns”, Zise o voce guturală de nepătruns, „Umbra celui plecat peste
TOC! TOC! TOC! TOC! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Toc_toc_toc_toc_.html [Corola-blog/BlogPost/351199_a_352528]
-
suntem prima Rezervație Maritimă spaniolă. Inima mea are cotloane ascunse, ascunde tuneluri lungi, de kilometri și peșteri tenebroase, săpate de lava incandescentă care mi-a curs prin vene înainte de a se revărsa în mare. Sângele meu clocotitor a format labirinturi întortocheate, prin care locuitorii s-au ascuns de vrăjmași iar pirații și-au pitit comorile. Milenii la rând, n-am schimbat o vorbă cu vecinele mele, deși în zile senine se văd bine, chiar foarte bine. Nici navigația pe mare nu
LANZAROTE – CERERE IN CĂLĂTORIE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_1403267998.html [Corola-blog/BlogPost/357506_a_358835]
-
și căzură în genunchi murmurând o rugăciune. Îngerii tremurau în aer, se legănau pe câte un fir de iarbă ori oftau pe câte o floare. Semănau atât de bine cu omizile, numai că aveau aripioare pastelate, iar cercurile și liniile întortocheate îi făceau uimitor de frumoși. Și zburau încoace și încolo, apoi se odihneau pe câte o floare, care gemea de plăcere sub greutatea lor de doar câteva grame, și-apoi se avântau iarăși în zborul lor încâlcit, înălțându-se spre
POVESTIRI PENTRU COPII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1459153401.html [Corola-blog/BlogPost/366100_a_367429]
-
PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Beletristica > NINGE MULT Autor: Dan Gheorghilaș Publicat în: Ediția nr. 2180 din 19 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Autobuzul urcă greu pe șoseaua întortocheată .Admirăm uimiți feeria albă de afară.Brazi înalți,încărcați de promoroacă, stau adormiți la stânga și la dreapta peisajului de basm. Ninge cu fulgi mari într- o priveliște de alungat tristețea.Poate doar hăurile adânci să te mai înspăimînte. La un
NINGE MULT de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1482157845.html [Corola-blog/BlogPost/374206_a_375535]
-
biografia noastră de stăpâni și suverani ai plaiurilor primitoare, pe care nu le-am târguit cu nimeni, niciodată. În plus, din seva acestuia s-au hrănit întotdeauna sentimentele majore și veșnice ale românului, care i-au luminat necontenit cărările, adeseori întortocheate, ale istoriei. El face parte din zestrea de cultură, spiritualitate și civilizație a poporului român. Deoarece în ultimii ani s-au produs câteva confuzii, trebuie să facem câteva precizări legate de Imnul Național. În primul rând, autorul muzicii Imnului Național
ÎNDEMN LA UNITATE NAŢIONALĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1406473364.html [Corola-blog/BlogPost/357490_a_358819]
-
printr-o deplasare ceremonială prin orașul Buhuși, cu însoțirea unei adunări mari de credincioși. Niciodată pașii unor astfel de procesiuni nu sunt timizi, spre deosebire de așteptările oamenilor, din partea administrațiilor. Rugăciunea la Cer este vie și statornică, fără să ducă la coridoare întortocheate și vămuite, ci la Biserica strămoșească, singura rămasă în măsură să descoase gura pentru rugă și să deschidă inima pentru speranță! La Buhuși, odată cu reînființarea la 1 aprilie 2010, a Protopopiatului, după ce, din anul 1968, în timpului protopopului Nica, nu
ÎNSOŢIRE, MĂRTURISIRE, CHEMARE LA ÎNFRĂŢIRE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 984 din 10 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Procesiune_cu_icoane_la_buhu_aurel_v_zgheran_1378818718.html [Corola-blog/BlogPost/372863_a_374192]
-
Mă cheamă dealurile verzi și luminoase Pe care ma rostogoleam, Copil fiind, Zburdalnic și nepăsător, Indiferent la trecerea mea grăbita prin lume. Mă cheamă dorul nebun, Plecat cu tolba plină de îndemnuri, Să m-aduca acasă, După drumuri lungi și întortocheate, Numarandu-mi pașii apăsați și greoi, Scurtand-mi potecile, oprindu-mi alergarea neobosita. Mă cheamă vântul ștrengar, Ce-mi fredonează cântarea vieții Și-a locurilor ce-am lăsat. Mă cheamă părinții, S-ajung ... Citește mai mult Mă cheamă vară acasă
ELEONORA STOICESCU by http://confluente.ro/articole/eleonora_stoicescu/canal [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
belsugului.Ma cheamă dealurile verzi și luminoasePe care ma rostogoleam,Copil fiind,Zburdalnic și nepăsător, Indiferent la trecerea mea grăbita prin lume.Ma cheamă dorul nebun,Plecat cu tolba plină de îndemnuri,Să m-aduca acasă,După drumuri lungi și întortocheate,Numarandu-mi pașii apăsați și greoi,Scurtand-mi potecile, oprindu-mi alergarea neobosita.Ma cheamă vântul ștrengar,Ce-mi fredonează cântarea vietiiSi-a locurilor ce-am lasat.Ma cheamă părinții,S-ajung ... XIX. RĂTĂCESC ÎN TINE, de Eleonora Stoicescu , publicat
ELEONORA STOICESCU by http://confluente.ro/articole/eleonora_stoicescu/canal [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
dat seama că era în mine o anumită ființă de care eram conștient. Tocmai citisem Biblia și Descartespe izlaz. citat din Marin Preda Avea uneori obiceiul - semn de bătrânețe sau poate nevoia de a se convinge că și cele mai întortocheate gânduri pot căpăta glas - de a se retrage pe undeva prin grădină sau prin spatele casei și de a vorbi singur. Marin Preda în Moromeții Dacă oamenilor le-ar mai fi încă frică de răul din icoane și s-ar
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1430903451.html [Corola-blog/BlogPost/344061_a_345390]