323 matches
-
Mărășești, întregul birou al organizației de bază spunând că: „... B.O.B. (biroul organizației de bază n.n.) nu a făcut nici un fel muncă pentru a ajuta comitetul de conducere la timp fără a se face atâtea greutăți”. Înnemuririle sătești din întovărășirea de la Miclești au fost demascate de „...tov. Sălăvăstru care arată că nui place de felul cum se muncește în întovărășire fiind prea mare familiarizare (subl.ns.) și Loghin Vasile președintele întovărășirii face cum vrea el”. În fine, se fac propuneri
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
nici un fel muncă pentru a ajuta comitetul de conducere la timp fără a se face atâtea greutăți”. Înnemuririle sătești din întovărășirea de la Miclești au fost demascate de „...tov. Sălăvăstru care arată că nui place de felul cum se muncește în întovărășire fiind prea mare familiarizare (subl.ns.) și Loghin Vasile președintele întovărășirii face cum vrea el”. În fine, se fac propuneri pentru noua componență a biroului organizației de bază PMR și, cum era de așteptat, tov. Bursuc Mihai nici măcar nu este
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
fără a se face atâtea greutăți”. Înnemuririle sătești din întovărășirea de la Miclești au fost demascate de „...tov. Sălăvăstru care arată că nui place de felul cum se muncește în întovărășire fiind prea mare familiarizare (subl.ns.) și Loghin Vasile președintele întovărășirii face cum vrea el”. În fine, se fac propuneri pentru noua componență a biroului organizației de bază PMR și, cum era de așteptat, tov. Bursuc Mihai nici măcar nu este propus pentru funcția de secretar aceasta revenindu-i „tovului” Ioan David
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
se stabilește după cum urmează: 1 președinte, 2 vicepreședinți, 1 secretar, 3 membri”. Prin urmare, putem spune că „gloriosul” partid muncitoresc mărea numărul funcționarilor plătiți de la bugetul statului. De unde proveneau banii? Din buzunarele truditorilor pământului ce fuseseră nevoiți să intre în „întovărășirea agricolă” Biruința, bașca din cotele obligatorii cu care erau impuși! În anul 1956 încă nu se terminase cu mâncarea raționată de „partid” odată ce într-o delegație semnată la data de 18 aprilie de către proaspătul președinte era trimis la Vaslui „...tov.
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
floarea soarelui, semănând numai suprafața de 37 ha. de unde rezultă un deficit de 44 ha. - același lucru la mazăre, in și cânepă”. Este foarte important faptul că, măcar la nivelul anului 1949, în comuna Buda Pătrășcani nu exista, încă, nicio „întovărășire agricolă”, altminteri am fi găsit-o în documente negreșit, deoarece această struțo-cămilă asociativă de tip sovietic era considerată la timpul acela o formă incompletă de colhoz sau, dacă vreți, un teren de „antrenament” în perspectiva înființării colhozului (gospodărie agricolă colectivă
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
ce mai rămăsese nedistrus, încă: țăranii cu oarecare stare materială, recte „chiaburii” și „mijlocașii”, cu toate că până la final o vor păți și cei declarați „săraci”! Gospodăriile agricole colective de tipul „colhozurilor” sovietice, au urmat unei alte forme de muncă la grămadă: „întovărășirile”, unde toți munceau și nimeni nu câștiga, în afara „statului” care lua de la gurile oamenilor ultima boabă de porumb, grâu, secară, orz etc. Iată ce a scris dl. doctor, referitor la problema colectivizării satului Ferești, ca martor ocular al acelor vremuri
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
și ieși din marginile bunei cuviinți, tot mai era de respectat” critica este suportabilă până în punctul în care ea depășește bunul-simț și buna-cuviință impuse în comunicarea socială; p. 128, r. 6 7 : „Poate cineva să lucreze singur, totul, din talpă?”întovărășirea ajută la realizarea optimă a finalităților propuse, omul singur nefiind capabil de eficiență maximă; p. 130, r. 30 : „cu mâna pe conștiință” -se face apel la sinceritate și la cântărirea valorilor morale; p. 134, r. 9 10 : „aceste cuvinte pline
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
avut peste 7, li s-au confiscat conform decretului 206 (?) Unirea într-o singură tarla, includea și renunțarea la vite și uneltele agricole cu care colectiviștii sperau să obțină importante producții agricole. Procesul acesta a început în 1949 prin organizarea întovărășirilor (oarecum benevolă), acestea s-au transformat în Gospodării Agricole Colective și prin acțiunea în forță din 1961, „s-a trecut toată lumea” la colectiv cu foarte rare excepții, pe ici pe colo. Fără modificări substanțiale de fond sau de formă, sub
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
avem în vedere libertatea proprie individului, trebuie amintit că, în gândirea politică de după anul 1600, apar două tipuri de contract. Este vorba, pe de o parte, despre un contract social, care introduce o relație al cărei specific este egalitatea sau întovărășirea, acest contract fiind, așadar, unul de asociere. Pe de altă parte, putem vorbi de un contract politic, adică un contract de supunere ce introduce relația subordonării guvernaților față de un guvernant sau de o guvernare. Este limpede că, atunci când mă refer
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
a fost inițiat în martie 1949 ca un proces de durată, ce avea să se întindă pe mai mult de 12 ani. Într-o primă fază, activitatea de colectivizare s-a manifestat prin apariția unor forme simple de cooperare numite întovărășiri agricole. Acestea, erau considerate forme inferioare de cooperare, menite să facă trecerea spre formele superioare reprezentate de către cooperativele agricole de producție de tip comunist. În cadrul întovărășirilor agricole, pământul, vitele și mijloacele de producție nu erau socializate, ele rămânând în proprietatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
activitatea de colectivizare s-a manifestat prin apariția unor forme simple de cooperare numite întovărășiri agricole. Acestea, erau considerate forme inferioare de cooperare, menite să facă trecerea spre formele superioare reprezentate de către cooperativele agricole de producție de tip comunist. În cadrul întovărășirilor agricole, pământul, vitele și mijloacele de producție nu erau socializate, ele rămânând în proprietatea țăranilor. Principiile de bază ale organizării întovărășirilor agricole au fost stabilite prin Hotărârea Comitetului Central al P.C. R. din 18 septembrie 1951. Aceste principii erau următoarele: * asocierea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
de cooperare, menite să facă trecerea spre formele superioare reprezentate de către cooperativele agricole de producție de tip comunist. În cadrul întovărășirilor agricole, pământul, vitele și mijloacele de producție nu erau socializate, ele rămânând în proprietatea țăranilor. Principiile de bază ale organizării întovărășirilor agricole au fost stabilite prin Hotărârea Comitetului Central al P.C. R. din 18 septembrie 1951. Aceste principii erau următoarele: * asocierea se făcea de bună voie * pământul se comasa în trupuri comune fără haturi, pentru aplicarea măsurilor agrotehnice moderne; * întovărășirile se constituiau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
ale organizării întovărășirilor agricole au fost stabilite prin Hotărârea Comitetului Central al P.C. R. din 18 septembrie 1951. Aceste principii erau următoarele: * asocierea se făcea de bună voie * pământul se comasa în trupuri comune fără haturi, pentru aplicarea măsurilor agrotehnice moderne; * întovărășirile se constituiau ca asociații de producție și nu se desființau după terminarea campaniei; * animalele de muncă și mașinile agricole rămâneau în proprietatea țăranilor; * toate lucrările se efectuau în comun; * repartizarea veniturilor obținute se făcea în funcție de suprafața de pământ adusă și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
asociații de producție și nu se desființau după terminarea campaniei; * animalele de muncă și mașinile agricole rămâneau în proprietatea țăranilor; * toate lucrările se efectuau în comun; * repartizarea veniturilor obținute se făcea în funcție de suprafața de pământ adusă și de munca depusă. Întovărășirile agricole au fost privite de către autoritățile comuniste drept un mijloc pentru dezvoltarea bazei tehnico materiale a agriculturii, de formare a specialiștilor în domeniu și de "conștientizare a țărănimii despre superioritatea modelului socialist de agricultură". Ele au cunoscut o dezvoltare puternică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
mijloc pentru dezvoltarea bazei tehnico materiale a agriculturii, de formare a specialiștilor în domeniu și de "conștientizare a țărănimii despre superioritatea modelului socialist de agricultură". Ele au cunoscut o dezvoltare puternică după 1952 când existau în țara noastră 1834 de întovărășiri cu circa 1,3% din suprafața agricolă a țării, astfel că în 1960 numărul lor a ajuns la 8798 deținând 21% din terenul agricol al României. După acest an de vârf importanța întovărășirilor a scăzut mult datorită transformării lor în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
când existau în țara noastră 1834 de întovărășiri cu circa 1,3% din suprafața agricolă a țării, astfel că în 1960 numărul lor a ajuns la 8798 deținând 21% din terenul agricol al României. După acest an de vârf importanța întovărășirilor a scăzut mult datorită transformării lor în Gospodării Agricole Colective. După 1962 forma întovărășirilor agricole s-a mai păstrat, în mod sporadic, doar în zona de munte deținând o pondere de doar 2,8% din totalul suprafeței agricole din țara
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
agricolă a țării, astfel că în 1960 numărul lor a ajuns la 8798 deținând 21% din terenul agricol al României. După acest an de vârf importanța întovărășirilor a scăzut mult datorită transformării lor în Gospodării Agricole Colective. După 1962 forma întovărășirilor agricole s-a mai păstrat, în mod sporadic, doar în zona de munte deținând o pondere de doar 2,8% din totalul suprafeței agricole din țara noastră. Încheierea oficială a procesului de colectivizare din agricultura României în anul 1962 avea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
dintre ofițerii români. Acesta este ofițerul politic de care vă spuneam. Tovarășul locotenent major Iorgu Licheardovici. Fost locțiitor politic în cadrul Diviziei "Tudor Vladimirescu". Spre binele tuturor, nădăjduiesc într-o colaborare fructuoasă. Nu vreau ca detalii nesemnificative să afecteze excelenta noastră întovărășire de până acum. Colonelul face sec prezentările. Căpitanul Apostol, comandantul companiei a 3-a. Locotenentul Rădulescu, comandantul plutonului 4. Mulțumesc domnule colonel, dar prezentările sunt de prisos. Cel puțin pentru locotenentul Rădulescu. Noi ne cunoaștem de mult. Nu-i așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
de ridicare economică și culturală a dodeștenilor. Emoții, bucurie, entuziasm și munca începe, nu fără greutăți, continuându-se până în anul 1939, câte trei luni în sezonul verii. Între timp a luat ființă, pe lângă Căminul cultural, Asociația agricolă, cu caracter de întovărășire, cumpărându-se tractoare, batoze, semănători etc., care-și va continua activitatea, cu deosebit folos, fiind îndrumată de Alexandru Cardalea. De atunci am rămas în preajma sa, la Dodești, la Stoișești, ca și la București. La Dodești a locuit în casa învățătorilor
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
Doar două fete din sat au urmat exemplul Anicăi și s-au făcut tractoriste. Cu comportament identic. Pe măsură ce se apropia sorocul, Anica era tot mai nervoasă, supărată pe lumea asta idioată, care nu se dădea la comunism. Abia se făceau întovărășirile, iar despre colhoz nici vorbă încă. Cînd a născut plodul, așa de tare răcnea Anica, încît se adunase jumătate din sat să asculte și să facă glume. Femeile alergau care încotro, pline de mister. Țîncii aflau, în sfîrșit, că nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
fruntașii satelor sunt luați noaptea și duși la canal sau în Bărăgan pentru refuzul lor de a duce cerealele la aria comună de unde se luau mai întâi cotele obligatorii. Refuzul țăranului bucovinean de a lucra pământul la grămadă sub forma întovărășirilor sau a gospodăriilor colective, știuta fiind aversiunea acestuia pentru bolșevism sau colhoz, a sfârșit cu trimiterea în pușcării sau chiar împușcarea, cum a fost la 7 august 1949, la Fratautii Noi când trupele de securitate au tras în țăranii care
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]
-
împletească dragostea părintească cu dragostea pentru copiii din clasă. Munceau foarte mult în școală, în gospodărie. Salariul mic nu le ajungea de la o lună la alta: impozite, cote către stat, cheltuieli în gospodărie. O năpastă și mai grea a fost întovărășirea, apoi cooperativizarea care le-a spulberat orice speranță. Bucuria vieții lor erau cei doi copii pentru care munceau și făcea sacrificii. De multe ori, mergând cu tatăl la muncă, copii auzeau: “Muncesc pentru copii mei. Totul va rămâne lor. Vreau
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
ținîndu-se seama de rezultatele obținute la învățătură și de veniturile lor, ale părinților sau susținătorilor legali și pe baza criteriilor de la articolele următoare. Articolul 2 Pentru elevii și studenții copii de muncitori industriali, țărani colectiviști, muncitori agricoli, țărani organizați în întovărășiri pentru lucrarea în comun a pămîntului, copii de țărani muncitori cu gospodării mici și mijlocii, copii de militari, de ingineri sau tehnicieni din producție, funcționari, pensionari și meseriași cooperatori, taxele se stabilesc astfel: a) 100 lei taxa anuală pentru elevii
HOTĂRÂRE nr. 3.145 din 22 septembrie 1953 privind stabilirea taxelor şcolare în şcolile medii (de 10 ani) pedagogice, medii tehnice şi în instituţiile de învăţămînt superior*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127391_a_128720]
-
prin dispoziții legale speciale. b) Reducere de 50% din taxa școlară: ... - elevii prevăzuți la art. 2 ai căror părinți au un venit total lunar pînă la 600 lei (2.400 lei anual, daca părinții pentru muncitori agricoli, țărani organizați în întovărășiri pentru lucrarea în comun a pămîntului, țărani muncitori cu gospodării mici și mijlocii), în cazul că nu se încadrează în aliniatul "a". c) Toți cei care prin dispoziții legale speciale sînt îndreptățiți la reducere de taxă școlară. ... Articolul 5 Pentru
HOTĂRÂRE nr. 3.145 din 22 septembrie 1953 privind stabilirea taxelor şcolare în şcolile medii (de 10 ani) pedagogice, medii tehnice şi în instituţiile de învăţămînt superior*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127391_a_128720]
-
Stat sau obștești. Obligația de predare stabilită pentru gospodărie va fi comunicată conducătorului de fapt al acestuia; el răspunde de executarea ei. Dacă neexecutarea obligației de predare se datorează și altor membri ai gospodăriei agricole, vor răspunde și aceștia; b) Întovărășirile agricole pe bază de statut model; ... c) Gospodăriile agricole colective; ... d) Gospodăriile agricole de Stat, fermele școlilor de orice grad, pendinte de Ministerul Agriculturii, Ministerul Comerțului Interior, Ministerul Industriei Alimentare sau alte organe centrale de Stat, Sfaturile Populare, pentru terenurile
DECRET nr. 58 din 15 martie 1952 pentru colectarea produselor agricole vegetale pe anul 1952. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127425_a_128754]