370 matches
-
enigmaticul Ieronim anunță o progresivă imersiune în himeric și ocult, o îndurerată, febrilă căutare; primează așteptarea a ceva nelămurit, impalpabil. Păsări migratoare, făpturi păduratice, neodihna apelor, simbolisme varii, sugerează frecvent trecerea. Eul stingher, centru de perspective spre Ceilalți, se vrea întregit, rotunjit, asigurat; se afirmă o stare previzionară, stare-dorință, niciodată ajunsă la plenitudine. Acel Ieronim de o astrală frumusețe nu e decât un personaj mental, o vedenie în pragul mitului; cu aura lui de puritate, cu luminile sale amintind de Ieronimul
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Înainte de Victoria Dragu-Dimitriu, ediție Îngrijită de Nadia Marcu-Pandrea, Vremea, București, 2003. Patapievici, H.-R., „Adevărul despre Înaltele fețe bisericești și vitregia timpurilor”, Dilema veche, nr. 55/4-10 februarie 2005. Păcurariu, Mircea, Dicționarul teologilor români, ediția a II-a, revăzută și Întregită, Editura Enciclopedică, București, 2002. Păiușan, Cristina, Ciuceanu, Radu (ed.), Biserica Ortodoxă Română sub regimul comunist 1945-1958, vol. I, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, București, 2001. Petcu, Adrian Nicolae, „Chestiunea monahală În RPR”, Dosarele istoriei, nr. 10 (74)/ 2002. Ramet, Sabrina
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
a Libertății”, ruși, ucraineni (proveniți din regiunile Rostov și Novosibirsk, stabiliți În Moldova) și moldoveni luptau Împreună și aveau un dușman comun - regimul comunist 55. De obicei totuși, organizațiile antisovietice aveau un caracter clar pro-românesc, pentru că, fiind „fii ai României Întregite, crescuți și educați În spiritul tradițiilor neamului românesc, acești tineri basarabeni nu au putut și nici nu au dorit să accepte alt mod de viață, un alt regim social, colectivizarea, deportările În masă, represiunile, foametea, șcăciț pentru ei era o
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
David; debilă; decentă; dependență; deschisă; distracție; distrusă; divinitate; divorț; domiciliu; drag; dragă; cei dragi; dreapta; echilibru; echipă; educație; ei; eu; foc; frații; frumusețe; funcționează; haită; ieșire; important; importantă; inimă; interesantă; iubire; iubită; iubiți; iubitoare; împărtășire; împlinită; închegată; încredere; încrezut; îndeplinire; întregită; înțelegătoare; jertfă; lecuire; legătură; livadă; Manciu+Tania; mare; masă; ai mei; întregii membri; minciună; minunată; minune; mîncare; mîndră; mîndrie; model; motivație; mult; multă; mulți; muncă; muzică; necondiționat; neprețuit; nevoie; norocoasă; părinți și copii; surori; parteneri; patrioți; perfecțiune; persoane; persoane dragi
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
persuasiune. Ceea ce V. Pârvan scria, după întâia mare conflagrație, e perfect actual și poate sugera încă un mijloc practic de a dezamorsa tensiunile acumulate: "E dară o datorie urgentă și hotărâtoare pentru viitorul consolidării și unității sufletești a patriei noastre întregite să dăm cărți în limba maghiară, germană și rusă concetățenilor noștri de aceste naționalități. Să se traducă sistematic tot ceea ce e mai de seamă în literatura și știința română, să se dea expuneri critice și istorice asupra artei noastre, să
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
datele unei probleme, dialectica unei idei ajunsă la împlinire. Acel "regat al Daciei" pe care anchetatorii îl puneau anume pe seama lui Horia, către finele secolului XVII, nu era altceva decât proiecția firavă a acestei idei, ca și planul unei Românii întregite și suverane conceput de patrioții de la 1838, în frunte cu I. Câmpineanu. Ce alta dorea C. Negri, curând după eșecul revoluției pașoptiste, atunci când se rostea, în numele unei întregi generații: "Suntem milioane de români răzlețiți. Ce ne lipsește ca să fim un
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
naționale. Marea Adunare Națională desfășurată la 18 noiembrie/1 decembrie 1918 a adoptat în unanimitate rezoluția, proclamând unirea ,,acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România”. La aproximativ o lună de la constituirea sa, primul Parlament al României întregite a ratificat, la 29 decembrie decretele-legi adoptate în aprilie și decembrie 1918, referitoare la unirea Basarabiei, și, respectiv, a Bucovinei și Transilvaniei cu România. Actele de unire primeau astfel, odată ce deveniseră legi o nouă sancțiune democratică 42. Alexandru Lapedatu s-
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
sale idei politice. Cuvântarea este printre puținele luări de poziție în care Alexandru Lapedatu își exprimă opiniile sale politice. În lungul discurs parlamentar, Lapedatu a evidențiat că Partidul Național Liberal era singurul instrument politic capabil pentru organizarea și consolidarea României întregite și singurul reprezentant al intereselor naționale. El a accentuat faptul că Partidul Național Liberal a avut o politică bine fixată în toate compartimentele vieții publice, care a dat rezultate utile și folositoare pentru refacerea țării și a știut să se
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
El a cerut ministrului mărirea salariilor funcționarilor bibliotecii Academiei Române, având în vedere salariile mici ale acestora 13 . În perioada primului său ministeriat, Lapedatu a inaugurat numeroase monumente publice și a organizat comemorarea unor înaintași iluștri, pornind de la ideea că: ,, România întregită e datoare să cultive în amintirea fiilor mari și aleși, care prin muncă și jertfă, prin simțirea și entuziasmul lor, au contribuit mai mult și cu folos la realizarea aceea a idealului ce i au călăuzit în viață și pe
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
lege nu se dă numai o nouă organizare a Bisericii Ortodoxe, în cadrele căreia ea să și poată îndeplini mai bine misiunea sa, se pune prin această lege și un început temeinic unei importante probleme a organizării noului Stat român întregit, problema cultelor”38. Legea a fost sancționată la 19 mai 1925. Ea avea rolul de a afirma caracterul dominant al Bisericii Ortodoxe Române în statul român, autocefalia și părțile constitutive ale acesteia. În ceea ce privește organizarea canonic administrativă a Bisericii Ortodoxe 35
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
noastre culturale și ale istoriografiei naționale”49. În anul următor, la 3 iunie 1928, când s-a inaugurat în prezența lui Simion Mehedinți, Emil Racoviță, Grigore Antipa și Mihail Sadoveanu, mausoleul bardului de la Mircești, spunea în legătură cu rolul monumentelor istorice: ,,România întregită e datoare să cultive, în chip cuvenit și drept, amintirea fiilor mari și aleși care au contribuit mai mult și cu folos la realizarea aceea a idealului ce i-au călăuzit în viață și pe care l-au propovăduit cu
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
R., Fond Alexandru Lapedatu, secția manuscrise, Activitatea lui Alexandru Lapedatu în cadrul PNL..., dosar V, f.20. 58 Idem, Fond Alexandru Lapedatu , secția manuscrise, Alexandru Lapedatu în lumina presei (1919-1936)..., dosar VI, f.5. 59 Ion Agrigoroaiei, Organizarea cultelor în România întregită, în ,,Arhivele Moldovei”, Editura Fundației Axis, I-II, Iași, 1994-1995, p. 141-142. 60 Ibidem, p. 143. 59 Concordatului cu Vaticanul sau insistența reprezentanților cultului baptist pe lângă guvernul român pentru ca acesta să fie recunoscut 61. Alexandru Lapedatu era de părere că
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Cultelor și Artelor pe care-l condusese intermitent timp de peste șase ani. Locul său a fost luat de Victor Iamandi 79. Reiese din toate manifestările publice ale lui Alexandru Lapedatu, interesul general românesc, ideea efortului și sacrificiului pentru cauza României întregite. 77 B.A.R., Fond Alexandru Lapedatu, secția manuscrise, Alexandru Lapedatu în lumina presei..., dosar VI, f. 112. 78 Ibidem, f. 114. 79 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu în cultura..., p. 228. 64 CAPITOLUL IV ACTIVITATEA CULTURALĂ ȘI POLITICĂ (1939-1950) Alexandru
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Nord Ungariei horthyste ca fiind o situație vremelnică, precizând în articolul său: ,,granița româno-ungară de la Viena trebuie socotită ca o graniță de oportunitate politică și războinică, așadar temporară. Fire optimistă, omul politic bazându-se pe forța dreptății, considera că România întregită se va reface 55. Cedarea fără luptă a teritoriului național a fost considerată o soluție dezonorantă pentru clasa politică și în special pentru monarhie. În aceste împrejurări, Carol al II-lea a fost nevoit să renunțe la tron56. Măsurile luate
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Ion Alexandrescu, Ion Bulei, Ion Mamina, Enciclopedia de istorie a României, Ediția a III-a Editura ,,Meronia”, București, 2002. 4. Lucrări generale Agrigoroaiei, Ion, România interbelică, vol. I, Editura Universității ,,Al. I. Cuza”, Iași, 2001. Idem, Organizarea cultelor în România întregită, în ,,Arhivele Moldovei”, I-II, Editura Fundației Axis, Iași, 1994-1995. Idem, Opinie publică și stare de spirit în vremea Războiului de Întregire și a Marii Uniri, Editura Fundației Axis, Iași, 1994. Idem, Gh. Buzatu, Vasile Cristian, Românii în istoria universală
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
naționale. Marea Adunare Națională desfășurată la 18 noiembrie/1 decembrie 1918 a adoptat în unanimitate rezoluția, proclamând unirea ,,acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România”. La aproximativ o lună de la constituirea sa, primul Parlament al României întregite a ratificat, la 29 decembrie decretele-legi adoptate în aprilie și decembrie 1918, referitoare la unirea Basarabiei, și, respectiv, a Bucovinei și Transilvaniei cu România. Actele de unire primeau astfel, odată ce deveniseră legi o nouă sancțiune democratică 42. Alexandru Lapedatu s-
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
sale idei politice. Cuvântarea este printre puținele luări de poziție în care Alexandru Lapedatu își exprimă opiniile sale politice. În lungul discurs parlamentar, Lapedatu a evidențiat că Partidul Național Liberal era singurul instrument politic capabil pentru organizarea și consolidarea României întregite și singurul reprezentant al intereselor naționale. El a accentuat faptul că Partidul Național Liberal a avut o politică bine fixată în toate compartimentele vieții publice, care a dat rezultate utile și folositoare pentru refacerea țării și a știut să se
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
El a cerut ministrului mărirea salariilor funcționarilor bibliotecii Academiei Române, având în vedere salariile mici ale acestora 13 . În perioada primului său ministeriat, Lapedatu a inaugurat numeroase monumente publice și a organizat comemorarea unor înaintași iluștri, pornind de la ideea că: ,, România întregită e datoare să cultive în amintirea fiilor mari și aleși, care prin muncă și jertfă, prin simțirea și entuziasmul lor, au contribuit mai mult și cu folos la realizarea aceea a idealului ce i au călăuzit în viață și pe
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
lege nu se dă numai o nouă organizare a Bisericii Ortodoxe, în cadrele căreia ea să-și poată îndeplini mai bine misiunea sa, se pune prin această lege și un început temeinic unei importante probleme a organizării noului Stat român întregit, problema cultelor”38. Legea a fost sancționată la 19 mai 1925. Ea avea rolul de a afirma caracterul dominant al Bisericii Ortodoxe Române în statul român, autocefalia și părțile constitutive ale acesteia. În ceea ce privește organizarea canonic-administrativă a Bisericii Ortodoxe 35 Cuvântare
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
noastre culturale și ale istoriografiei naționale”49. În anul următor, la 3 iunie 1928, când s-a inaugurat în prezența lui Simion Mehedinți, Emil Racoviță, Grigore Antipa și Mihail Sadoveanu, mausoleul bardului de la Mircești, spunea în legătură cu rolul monumentelor istorice: ,,România întregită e datoare să cultive, în chip cuvenit și drept, amintirea fiilor mari și aleși care au contribuit mai mult și cu folos la realizarea aceea a idealului ce i-au călăuzit în viață și pe care l-au propovăduit cu
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
R., Fond Alexandru Lapedatu, secția manuscrise, Activitatea lui Alexandru Lapedatu în cadrul PNL..., dosar V, f.20. 58 Idem, Fond Alexandru Lapedatu , secția manuscrise, Alexandru Lapedatu în lumina presei (1919-1936) ..., dosar VI, f.5. 59 Ion Agrigoroaiei, Organizarea cultelor în România întregită, în ,,Arhivele Moldovei”, Editura Fundației Axis, I-II, Iași, 1994-1995, p. 141-142. 60 Ibidem, p. 143. 59 Concordatului cu Vaticanul sau insistența reprezentanților cultului baptist pe lângă guvernul român pentru ca acesta să fie recunoscut 61. Alexandru Lapedatu era de părere că
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Cultelor și Artelor pe care-l condusese intermitent timp de peste șase ani. Locul său a fost luat de Victor Iamandi 79. Reiese din toate manifestările publice ale lui Alexandru Lapedatu, interesul general românesc, ideea efortului și sacrificiului pentru cauza României întregite. 77 B.A.R., Fond Alexandru Lapedatu, secția manuscrise, Alexandru Lapedatu în lumina presei..., dosar VI, f. 112. 78 Ibidem, f. 114. 79 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu în cultura..., p. 228. 64 CAPITOLUL IV ACTIVITATEA CULTURALĂ ȘI POLITICĂ (1939-1950) Alexandru
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Nord Ungariei horthyste ca fiind o situație vremelnică, precizând în articolul său: ,,granița româno-ungară de la Viena trebuie socotită ca o graniță de oportunitate politică și războinică, așadar temporară. Fire optimistă, omul politic bazându-se pe forța dreptății, considera că România întregită se va reface 55. Cedarea fără luptă a teritoriului național a fost considerată o soluție dezonorantă pentru clasa politică și în special pentru monarhie. În aceste împrejurări, Carol al II-lea a fost nevoit să renunțe la tron56. Măsurile luate
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Ion Alexandrescu, Ion Bulei, Ion Mamina, Enciclopedia de istorie a României, Ediția a III-a Editura ,,Meronia”, București, 2002. 4. Lucrări generale Agrigoroaiei, Ion, România interbelică, vol. I, Editura Universității ,,Al. I. Cuza”, Iași, 2001. Idem, Organizarea cultelor în România întregită, în ,,Arhivele Moldovei”, I-II, Editura Fundației Axis, Iași, 1994-1995. Idem, Opinie publică și stare de spirit în vremea Războiului de Întregire și a Marii Uniri, Editura Fundației Axis, Iași, 1994. Idem, Gh. Buzatu, Vasile Cristian, Românii în istoria universală
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
amintirii, Umberto Saba care a împrumutat filonul idilic, patriarhal și Camillo Sbarbaro care și-a bazat pe un fond leopardian concepția despre solitudine, alienare și indiferență 57. Hartă pătrunderii influentelor leopardiene în secolul trecut realizată de Lonardi ar putea fi întregita prin menționarea operelor sau curentelor literare aflate pe poziții fundamental antagonice cu poezia sau poetica recanatezului deoarece (admițând dificultatea de a aborda sau circumscrie toate orientările iconoclaste și antitradiționaliste de la începutul veacului) nu se poate trece cu vederea rolul pe
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]