372 matches
-
au mai trudit Const. Ostap, Const. Bucos, George Macarie, precum și Codrin Lăcătușu, autorul sutelor de fotografii (alături de cele preluate de la Liviu Rusu). Se cuvine menționată și contribuția celor ce au realizat edițiile precedente, aflate la baza celei de față, mult întregită: Lucian Vasiliu, Ioan Holban, Adrian Pricop ș.a. Dacă n-ar fi coperta de tot provincială, aș spune că ne aflăm în fața unei monografii-model, impecabilă din toate punctele de vedere. * O editură harnică din Ploiești (!) începe să-și merite numele: "Elit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
un moment dat și lui Antipa: „Tu crezi că eu sunt contra regele? Nu, dar Între el și granițele țării, nu pot alege”. Toată atitudinea lui În problema dinastică și a păcii era motivată de grija de a menține România Întregită, tocmai de aceea Începuse În vara lui 1917 tratativele cu Mackensen, prin intermediul lui Lupu Kostache, convins fiind că cei care dictau erau militarii. Plecând de la ideea că Germania nu va acorda pacea decât tratând cu alt rege decât cel care
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
cu Franța și Anglia, dar și pentru recuperarea Ardealului, pe care majoritatea politicienilor români ai momentului îl considerau mai important decât Basarabia. La sfârșitul războiului, prin sacrificii uriașe, dar și printr-un concurs de împrejurări unic, România s-a văzut întregită și în vest și în est, dublându-și, practic, teritoriul și populația. Rusia a intrat în haos. În februarie 1917 a fost răsturnat Țarul, iar in octombrie același an puterea a fost preluată de bolșevicii lui Lenin. Armata rusă de pe
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
cea mai apropiată de centrele ei: la Marea Egee”. În caz de izbândă a Rusiei se poate admite că va tolera „în coastele ei, un stat român sănătos, puternic și independent ?... O Rusie învingătoare și o Românie de sine stătătoare și întregită sunt două concepțiuni absolut incompatibile”. În viziunea lui, România trebuie să meargă cu Germania (semnificativ, nu este menționată și Austro-Ungaria !) în războiul declanșat; în ajutorul oștirilor care luptă pentru cauza germană „se cade deci să alergăm spre a contribui și
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
cu Țarigradul, și aliindu-se cu Germania reculeasă și cu alte elemente ostile Rusiei, să devină un potrivnic din cei mai neplăcut. Naiv acel ce-și poate face asemenea iluzii ! O Rusie învingătoare și o Românie de sine stătătoare și întregită sunt două concepții absolut incompatibile. Izbânda Rusiei n-ar putea avea drept urmare decât o Românie slabă, vasală a Rusiei, o reînviere a acelei de sub protectoratul anterior Războiului Crimeii și menită a fi adusă cât mai curând, întâi la stare de
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Glasul Bucovinei”, anul V și VI (1924 și 1925), director C.Brătescu. „Dl. C. Brătescu, care fiind în învățământul secundar din Constanța, a inițiat în Dobrogea un curent de preocupări culturale și științifice remarcabile, chemat în celălalt capăt al României întregite, la Cernăuți, unde i s-a încredințat catedra de geografie de la Universitate”a ținut să continue cu publicarea Analelor Dobrogei. În volumul de față, afară de bucățile literare și afară de programaticul curs inaugural asupra „Istoriei obiectului și metodei geografiei” al dlui
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
să se mai știe că România Mare va fi pentru toți cetățenii ei, fără deosebire de naționalitate și credință religioasă, o patrie bună, dreaptă și egală”... „Pornind cu astfel de gânduri la muncă pentru consolidarea unirii și întărirea patriei noastre întregite și iubite, urândui spor și izbândă” - se spune în Glasul Bucovinei nr.284 din 8 noiembrie 1919. Numărul 4 al revistei Unirea are următorul cuprins: În chestiunea minorităților, Galeria oamenilor politici, Curente și atitudini în noul parlament, Bolșevicii din punct
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
vremii: "Toți Românii aceștia, osândiți să viețuiască în afară de granițele patriei noastre, sunt ca niște trupe de pază, ca niște posturi înaintate, cărora le revine un rol destul de greu, dar nu mai puțin însemnat, acela de a străjui la porțile României întregite. Oricând s-ar ivi vreun început de primejdie din partea unor vecini, cari nu văd tocmai cu ochi buni țara noastră, ei nu vor lipsi a-și face datoria să atragă atențiunea conducătorilor României asupra direcției din care vine amenințarea. Suntem
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și imaginilor de luptă aparținea ziariștilor Theodor Popp-Rosetty și Victor Bradu Ghițulescu, "autorizați de Onor Marele Stat Major al Armatei cu nr. 4053 în 27 ianuarie 1922". În centrul acestui tablou compozit se afla familia regală, care patrona harta României întregite, încadrată de busturile lui Traian, Decebal, Ștefan cel Mare și Mihai Viteazul. În cele patru colțuri erau dispuse patru medalioane cu reproduceri ale unor momente de luptă semnificative din anii 1916, 1917 și 1919, semnate de Costin Petrescu, Constantinescu Aurel
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
atentă la această aniversare. Pentru contemporani, ea se apropia deja de valoarea unui simbol istoric decisiv, iar ziariștii probabil că nu exagerau foarte mult scriind despre 1 decembrie 1918 ca despre "sărbătoarea sărbătorilor neamului românesc" sau "ziua nașterii neamului nostru întregit" ("Opinia" de joi 2 decembrie 1937, p. 1). 230 Pentru asociația transilvană, ordinea comemorativă era net favorabilă zilei de 1 decembrie, devansând, ca implicare, festivitățile dedicate zilelor de 10 mai sau 24 ianuarie (Valer Moga, op. cit., p. 483). 231 Vezi
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
265 Ibidem, p. 7. 266 Ibidem. 267 Autorul se referă la rebeliunea legionară, din ianuarie 1941. 268 Idem, Istoria românilor pentru cursul inferior al școalelor secundare, 1941, p. 4. 269 Ibidem, pp. 11-12. De altfel, prima lecție se intitula "România întregită". Abia după acest text de actualitate, manualul revenea la firul cronologic obișnuit, derulat de la "Popoarele vechi ale patriei noastre. Tracii, Geții și Dacii. Organizarea și cultura lor. Burebista". 270 Ibidem, pp. 192-194. 271 Ibidem, p. 194. 272 Ibidem, pp. 201-202
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
mai târziu, de astă dată sub proprie semnătură, Bacalbașa care, în articolul citat mai sus își reafirma și crezurile democratice („Suntem pe pragul unei lumi noi... Religiunea cea nouă se numește democrație“), va exclama încrezător în destinul fast al patriei întregite, revenind asupra ideii că „o lume veche a expirat și alta nouă se întrezărește“: „O Românie Mare, dar nu numai o Românie Mare, dar și o Românie Nouă se naște în chinurile acesteia. Visurile celor mai mari români, vedenia înaripată
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
p. 162. Vasilica Grigoraș, FRAGMENTE DE SPIRITUALITATE ROMÂNEASCĂ, București, 2001. 3. ÎN DIVERSE VOLUME ȘI PUBLICAȚII Avram D. TUDOSIE și colab.: COLEGIUL NAȚIONAL AGRICOL „DIMITRIE CANTEMIR” DIN HUȘI (fondat ca Școala de Viticultură) tradiție actualitate năzuințe 1908 2008, Volumul II întregit și îmbogățit, ed. SFERA BÂRLAD 2009: Oameni cu adevărat, Prof. dr. Dumitru V. Marin, pag. 119. Simion Bogdănescu, Revista CRONICA, revistă de cultură, serie nouă, ANUL XLIII, 1592, nr. 12, decembrie 2010, Iași: Un hronic ă modern, pag.10 . Emilian
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
trebuiau făcute. Nu tot, iar asta ține de un anumit stil politic ce premerge mult ex-comuniștilor. Să nu uităm că, În timpul Marii Uniri de la 1918, Iuliu Maniu și generația memorandistă au luat foarte În serios ideea statutului minorităților În România Întregită. Pentru ei, aceste lucruri erau foarte limpezi: pentru asta luptaseră o viață Întreagă, nu se jucau cu ideea drepturilor minorităților. Se cunoaște că au fost foarte mirați să vadă că, o dată făcută România Mare, clasei politice prea puțin Îi păsa
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
naționale. Marea Adunare Națională desfășurată la 18 noiembrie/1 decembrie 1918 a adoptat în unanimitate rezoluția, proclamând unirea ,,acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România”. La aproximativ o lună de la constituirea sa, primul Parlament al României întregite a ratificat, la 29 decembrie decretele-legi adoptate în aprilie și decembrie 1918, referitoare la unirea Basarabiei, și, respectiv, a Bucovinei și Transilvaniei cu România. Actele de unire primeau astfel, odată ce deveniseră legi o nouă sancțiune democratică 42. Alexandru Lapedatu s-
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
sale idei politice. Cuvântarea este printre puținele luări de poziție în care Alexandru Lapedatu își exprimă opiniile sale politice. În lungul discurs parlamentar, Lapedatu a evidențiat că Partidul Național Liberal era singurul instrument politic capabil pentru organizarea și consolidarea României întregite și singurul reprezentant al intereselor naționale. El a accentuat faptul că Partidul Național Liberal a avut o politică bine fixată în toate compartimentele vieții publice, care a dat rezultate utile și folositoare pentru refacerea țării și a știut să se
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
El a cerut ministrului mărirea salariilor funcționarilor bibliotecii Academiei Române, având în vedere salariile mici ale acestora 13 . În perioada primului său ministeriat, Lapedatu a inaugurat numeroase monumente publice și a organizat comemorarea unor înaintași iluștri, pornind de la ideea că: ,, România întregită e datoare să cultive în amintirea fiilor mari și aleși, care prin muncă și jertfă, prin simțirea și entuziasmul lor, au contribuit mai mult și cu folos la realizarea aceea a idealului ce i au călăuzit în viață și pe
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
lege nu se dă numai o nouă organizare a Bisericii Ortodoxe, în cadrele căreia ea să-și poată îndeplini mai bine misiunea sa, se pune prin această lege și un început temeinic unei importante probleme a organizării noului Stat român întregit, problema cultelor”38. Legea a fost sancționată la 19 mai 1925. Ea avea rolul de a afirma caracterul dominant al Bisericii Ortodoxe Române în statul român, autocefalia și părțile constitutive ale acesteia. În ceea ce privește organizarea canonic-administrativă a Bisericii Ortodoxe 35 Cuvântare
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
noastre culturale și ale istoriografiei naționale”49. În anul următor, la 3 iunie 1928, când s-a inaugurat în prezența lui Simion Mehedinți, Emil Racoviță, Grigore Antipa și Mihail Sadoveanu, mausoleul bardului de la Mircești, spunea în legătură cu rolul monumentelor istorice: ,,România întregită e datoare să cultive, în chip cuvenit și drept, amintirea fiilor mari și aleși care au contribuit mai mult și cu folos la realizarea aceea a idealului ce i-au călăuzit în viață și pe care l-au propovăduit cu
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
R., Fond Alexandru Lapedatu, secția manuscrise, Activitatea lui Alexandru Lapedatu în cadrul PNL..., dosar V, f.20. 58 Idem, Fond Alexandru Lapedatu , secția manuscrise, Alexandru Lapedatu în lumina presei (1919-1936) ..., dosar VI, f.5. 59 Ion Agrigoroaiei, Organizarea cultelor în România întregită, în ,,Arhivele Moldovei”, Editura Fundației Axis, I-II, Iași, 1994-1995, p. 141-142. 60 Ibidem, p. 143. 59 Concordatului cu Vaticanul sau insistența reprezentanților cultului baptist pe lângă guvernul român pentru ca acesta să fie recunoscut 61. Alexandru Lapedatu era de părere că
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Cultelor și Artelor pe care-l condusese intermitent timp de peste șase ani. Locul său a fost luat de Victor Iamandi 79. Reiese din toate manifestările publice ale lui Alexandru Lapedatu, interesul general românesc, ideea efortului și sacrificiului pentru cauza României întregite. 77 B.A.R., Fond Alexandru Lapedatu, secția manuscrise, Alexandru Lapedatu în lumina presei..., dosar VI, f. 112. 78 Ibidem, f. 114. 79 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu în cultura..., p. 228. 64 CAPITOLUL IV ACTIVITATEA CULTURALĂ ȘI POLITICĂ (1939-1950) Alexandru
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Nord Ungariei horthyste ca fiind o situație vremelnică, precizând în articolul său: ,,granița româno-ungară de la Viena trebuie socotită ca o graniță de oportunitate politică și războinică, așadar temporară. Fire optimistă, omul politic bazându-se pe forța dreptății, considera că România întregită se va reface 55. Cedarea fără luptă a teritoriului național a fost considerată o soluție dezonorantă pentru clasa politică și în special pentru monarhie. În aceste împrejurări, Carol al II-lea a fost nevoit să renunțe la tron56. Măsurile luate
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Ion Alexandrescu, Ion Bulei, Ion Mamina, Enciclopedia de istorie a României, Ediția a III-a Editura ,,Meronia”, București, 2002. 4. Lucrări generale Agrigoroaiei, Ion, România interbelică, vol. I, Editura Universității ,,Al. I. Cuza”, Iași, 2001. Idem, Organizarea cultelor în România întregită, în ,,Arhivele Moldovei”, I-II, Editura Fundației Axis, Iași, 1994-1995. Idem, Opinie publică și stare de spirit în vremea Războiului de Întregire și a Marii Uniri, Editura Fundației Axis, Iași, 1994. Idem, Gh. Buzatu, Vasile Cristian, Românii în istoria universală
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Iisus veșnicul pantokrator, ei rămân fascinați de limbajul totalității implicat de filozofie sau științe, de faptul politic sau istoric, adâncite tainic într-o dinamică eshatologică. Recunosc că mă simt ispitit să leg toate aceste frânturi de sens într-o poveste întregită - iar pentru un creștin, această narațiune nu poate avea decât un fir teologic da capo al fine. Totul ne privește când Îl căutăm pe totus Christus. Astfel, vom avea mereu în față creația Sa și „poporul agonisit de Dumnezeu”. Înțeleg
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cu perspective sumbre pentru pacea omenirii. Din cauza problemelor tot mai grave ale politicii externe, activitatea fotbalistică de pe teritoriul țării noastre cunoaște o relativă stagnare, până în anul 1919 când, printr-o amplă reorganizare, sportul căpăta valențe superioare pe tot cuprinsul României întregite. Mario Gebauer a luat inițiativa înființării „Uniunii Cluburilor de Fotbal”, care avea drept sarcină de a coordona și dirija activitatea fotbalistică de pe tot cuprinsul României mari. În același an (1919) a avut loc și prima participare românească la un turneu
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]