615 matches
-
informației, (14) grupurile, (15) etica comunicării, (16) cross-culturalitatea și (17) climatul (Stanley Deetz, în Jablin, Putnam, 2001, p. 7). În organizații, comunicarea și învățarea - așa cum am accentuat atunci când ne-am referit la rețelele de comunicare - sunt concepte interrelaționate; observând această întrepătrundere, H.A. Simon (1991) a propus următoarele idei de bază, pe care le considerăm utile pentru gândirea rolului comunicării în organizații: 1. Toate activitățile de învățare sunt situate în mintea oamenilor; 2. O organizație învață prin activitățile de învățare ale membrilor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
concurenți trebuind să decidă să-l lase pe celălalt să treacă, știind că astfel va pierde sigur locul întâi; în schimb, amândoi vor face cele mai bune scoruri posibile. Am adus în atenție acest joc deoarece considerăm că prezintă plastic întrepătrunderea dintre colaborare și competiție în cadrul activităților umane (vezi și „Dilema prizonierilor” la capitolul despre construcția echipei). Figura 29. Jocul „camioanelor” - adaptare după Deutsch și Krauss Câteva concluzii desprinse din studiul celor doi autori sunt importante pentru viziunea asupra comunicării: (1
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
chiar dacă totul este învăluit într-o atmosferă mai intimă. Augustin vorbește despre experiențele pline de dezamăgiri din trecut, despre descoperirea „stelei polare” (creștinismul) care îl poate călăuzi; amintește despre propriile lecturi ale cărților neoplatonice. Credința creștină apare aici într-o întrepătrundere armonioasă cu filozofia, cu acel neoplatonism pe care scriitorul îl studiase la Milano, așa cum vom afla, cîțiva ani mai tîrziu, din Confesiuni; dacă în cazul lui Marius Victorinus filozofia mai era încă, în special, o știință grecească, acum e pe
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
un traducianism radical (transmiterea efectivă a unui suflet alcătuit dintr-o „substanță corporală”), dar și unul apropiat de creaționismul biblic și care afirmă doar o „transmitere spirituală” (DECA, t. 2, s.v. Traducianisme) (n.red.). * Circumincesiunea sau perihoreza înseamnă mișcarea de întrepătrundere reciprocă a celor trei Ipostasuri ale Treimii (n.red.). * Citatele din Noul Testament sînt date, pe cît posibil, după traducerea lor în Biblia sinodală. Cînd textul biblic citat de autor este diferit de cel din Biblia sinodală, am dat prioritate traducerii
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
arătăm cât de strâns legate, în aspirații naționale și realizări, au fost comunitățile etnolingvistice din cultura mittel-europeană a sec. al XVIII-lea. în special Românii, atât la nord cât și la sud de Dunăre, au fost beneficiari târzii ai acestei întrepătrunderi multiculturale prin care au fost salvați de izolare și (re)introduși în istoria Europei. Bibliografie Adolf Armbruster, La romanité des Roumains. Histoire d'une idée, București 1977. Stelian Brezianu, Romanitatea orientală și Evul Mediu, București 1999. Th. Capidan, Românii nomazi
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
asupra persoanei celuilalt. Căutarea privirii, privirea drept În față, directă, a-l privi le celălalt În ochi reprezintă o formă de chemare, o invitație la comunicare care depășește cuvântul, aspectele formale și invită la intimitate reciprocă. Orice privire este o „Întrepătrundere”. Ochiul este simbolul conștiinței, iar privirea „În ochi” este fie o invitație la deschidere, la primirea celuilalt, fie o amenințare, un reproș, o formă de pedeapsă. Privindu-l pe celălalt, Îl descoperi, comunicându-i. Este un limbaj imediat, ferm, direct
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
limite, persoana le opune nevoia afirmării dorințelor și aspirațiilor sale de a trece dincolo de ele, În registrul spiritualității. Convergența reprezintă Împlinirea acestor aspirații ale persoanei prin Întâlnirea și completarea sa cu alte persoane. Convergența, ca Întâlnire, trebuie Înțeleasă ca o Întrepătrundere, ca o intimitate Împărtășită. Este nevoia de a comunica cu celălalt prin Întâlniri interioare. Realizarea deplină a convergenței o dă numai comuniunea mea cu celălalt. Aceasta mă Împlinește printr-o empatie reciprocă, dându-mi liniștea și echilibrul interior de care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
niveluri de concretizare: multidisciplinaritatea, pluridisciplinaritatea, interdisciplinaritatea și transdisciplinaritatea. Multidisciplinaritatea vizează juxtapunerea unor elemente ale diverselor discipline pentru a pune în lumină aspecte comune. Pluridisciplinaritatea este o integrare mai accentuată bazată pe comunicarea simetrică între diferitele paradigne explicative. Transdisciplinaritatea vizează o întrepătrundere a mai multor discipline, care duc la apariția unor discipline noi sau la alte domenii de cunoaștere. Interdisciplinaritatea implică stabilirea și folosirea unor conexiuni între limbaje explicative sau operații, cu scopul diminuării diferențelor care apar între disciplinele de invățământ, clasice
FIZICA ŞI PERSPECTIVA INTERDISCIPLINARĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Iuliana-Elena State () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_903]
-
Poate să surprindă, de aceea, dar e explicabilă în contextul politic al timpului, orientarea după 1950 spre literatura universală, mai exact spre istoria dramaturgiei. Doar până la un punct, fiindcă în studiile de filosofia culturii autorul mai prospectase acest spațiu, în întrepătrundere cu altele, înrudite, din câmpul umanisticii. Cea dintâi și cea mai însemnată contribuție istorico-literară a lui Z. este Istoria universală a teatrului (I-III, 1958-1968). Fără a accentua asupra evoluției spectacolului, ci tinzând spre o sinteză a manifestării teatrale cu
ZAMFIRESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290698_a_292027]
-
metafore unificatoare: „Încă mă joc îndoind crengi cu pieptul. / Capătul lemnului îl sprijin de inimă / Acolo se-ndoaie. Atenție, / s-ar putea creanga să dea la o parte / inima, să treacă-nflorindu-mă până la / marginea Căii Lactee”. Pretutindeni se face simțită întrepătrunderea realului cu fantasticul, prin substituirea de roluri și funcții. Acolo unde eul se ascunde există și premisa transgresării în celălalt. În cazul lui S. diversitatea nu derivă din formă, ci din prezența straturilor de adâncime. El merge către marea poezie
STURZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290001_a_291330]
-
se ascunde un pericol etc. Ceea ce trebuie precizat este faptul că ne găsim în fața a două limbaje: limbajul bolnavului și limbajul medicului, iar constituirea câmpului epistemic depinde într-o foarte mare măsură de acordul dintre acestea, de capacitatea lor de întrepătrundere și de inteligibilitate. Limbajul empiric este mult mai nuanțat, mai divers decât cel științific, întrucât este subiectiv și urmărește prezentarea trăirilor personale și al atitudinilor bolnavului față de propria sa suferință. În mod egal limbajul științific este un „cod” universal, un
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
să se lase subjugat, fără zbateri, de conformismul unei căsnicii (Iarna când e soare). Modul de a percepe simultan fluxul memoriei afective și impulsurile realității imediate este reflectat în schița O zi ca celelalte, dar pentru mine alta, exemplară prin întrepătrunderea până la limita extremă dintre trecut și prezent. Nu este o alternare de planuri, ci o coexistență a lor. Un medic sufocat psihic de țipetele unei mame pe care o ajutase la naștere se vede brusc proiectat în real prin accidentul
NEACSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288380_a_289709]
-
suficientă, tot atât de importante fiind competența intelectuală și competența socioemoțională. Lucrarea se distinge și prin travaliul impus de parcurgerea unei vaste bibliografii După această scurtă incursiune În conținutul ei, putem conchide că lucrarea semnată de Maria Constantinescu este un model de Întrepătrundere a analizei metodologice cu investigația teoretică și empirică. Ca orice lucrare de o asemenea anvergură, nu este lipsită de unele inadvertențe stilistice sau de afirmații discutabile. De pildă, există unele reluări de la un capitol la altul, cum sunt cele privind
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cercurile ecleziastice) și cel oral (legat mai ales de cultura populară). În timp ce limba germană are denumiri diferite pentru narațiunile legendare specifice fiecăruia dintre mediile amintite (Legenden față de Sagen), limba română le numește pe toate, nediferențiat, legende, oglindind o realitate specifică: întrepătrunderea curentă a nivelului scris cu cel oral. Grăitoare pentru aceste întrepătrunderi sunt chiar textele comentate, reunite și grupate în capitole despre Facerea lumii, Legende la Vechiul Testament, Legende la Noul Testament, Sfinți canonici și apocrifi, Între legendă și basme. „Deosebit de dificil este
KARLINGER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287702_a_289031]
-
În timp ce limba germană are denumiri diferite pentru narațiunile legendare specifice fiecăruia dintre mediile amintite (Legenden față de Sagen), limba română le numește pe toate, nediferențiat, legende, oglindind o realitate specifică: întrepătrunderea curentă a nivelului scris cu cel oral. Grăitoare pentru aceste întrepătrunderi sunt chiar textele comentate, reunite și grupate în capitole despre Facerea lumii, Legende la Vechiul Testament, Legende la Noul Testament, Sfinți canonici și apocrifi, Între legendă și basme. „Deosebit de dificil este să stabilești pentru România hotarul dintre povestea orală religioasă (germ. religiöse
KARLINGER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287702_a_289031]
-
sunt condiții ale posibilității oricărei cunoașteri prin experiență; ele sunt a priori în sensul că fac posibilă experiența; valabilitatea obiectivă este conferită conceptelor de capacitatea lor de a corela, de a structura intuițiile sensibile; orice cunoaștere prin experiență reprezintă o întrepătrundere indisociabilă a intuițiilor și conceptelor; nu există conținuturi sensibile despărțite de orice formă conceptuală, adică intuiții, ca materia nuda, nestructurate de nici o formă. Contribuții semnificative la elaborarea unui concept al cunoașterii orientat spre formă, care pot fi găsite în reflecții
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
psihice necesare, pentru a beneficia de serviciile care îi pot proteja, astfel încât să nu devină, la rândul lor, părinți abuzivi. Forme de abuz Tipurile de abuz sunt: fizic, psihologic (emoțional) și sexual, dar în realitate este întotdeauna vorba despre o întrepătrundere a acestor forme. După nivelul la care se produce abuzul, putem vorbi despre abuz familial, instituțional și societal. Cea mai evidentă formă de abuz este cea fizică. Acesta constă în vătămarea corporală a copilului de către persoana care are responsabilitatea de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
pentru adulți și alți copii”) urmează aceeași schemă, fiind niște basme moderne, cu aspect de film de desene animate science-fiction, caligrafiate într-un limbaj uneori urmuzian; brodate năstrușnic, cu umor, pe canavaua basmelor populare, ele au ca element de originalitate întrepătrunderea lumii (reale) a împăraților și zmeilor cu „tărâmul celălalt”, fabulos, al calculatoarelor și pagerelor. SCRIERI: Iubire, sunt un obiect nezburător, Baia Mare, 1992; Aventurile lui Nu-Motanul la curtea zmeului Ca-Fe-Mini, București, 1994; Nu-Motanul și zmeul Pager, București, 1995; Alergând prin sine
BUD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285909_a_287238]
-
etape ale vieții. Legături afective similare sunt prezentate și în descrierea mișcării de tineret în care liderii își asumă rolul de jumătate-părinți, jumătate-frați mai mari: „Până la urmă, cei doi s-au căsătorit și am rămas prieteni”. Urmând aceeași idee a întrepătrunderii granițelor familiei și ale mediului social, povestește cum a luat-o pe sora ei mai mică în una dintre drumețiile mișcării de tineret, o inițiativă destul de rară în asemenea organizații puternic delimitate pe grupe de vârstă. Mai târziu, ea vorbește
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
o atemporalitate. Citești pe fiecare piatră importanța acordată frumuseții și trăiniciei sentimentelor care au condus familiile de evrei. Desenul aripilor, cel al mâinilor care se îmbrățișează spre a simboliza unul și același trunchi viguros definesc însăși înțelegerea ideii de familie, întrepătrunderea semnificând orientarea credinței iudaice. Nu unul sau altul dintre maeștrii comunităților indică istoria iudaismului, ci întregul formează personalitatea viabilă. Rămâne impresionantă privirea de ansamblu pe care o conferă oricare cimitir evreiesc, căci în el zace suferința, dar și bucuria revederii
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
indici topografici suplimentari ce indică distanțe, volume, indicații de execuție etc. sau peste imaginile luate din satelit asupra unui teritoriu apar structuri confecționate conținând informații specifice de geografie, cartografie, hidrologie, demografie etc.). Realitatea virtualizată propune o nouă alianță și o întrepătrundere între realitate și virtualitate, ce conduce la o prelungire a realității în virtual pe baza datelor puse la dispoziție de real (realizarea unei imagini tridimensionale pornind de la una bidimensională, întocmirea unui portret robot plecând de la câteva descrieri ale trăsăturilor, reconstituirea
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
transmis, astăzi, complexele comunicaționale devin laxe, eterogene, convergente. Fenomenul este observabil la scară istorică mică; practic, în circa două decenii, aceste medii s-au sincretizat. Roger Fidler (2004, p. 35), analizând această dinamică, ajunge la concluzia că gradul mare de întrepătrundere a diferitelor media materializează o tendință dintotdeauna - convergența unor sisteme, ce generează noi stilistici comunicaționale. Convergența este [Ă] o încrucișare de drumuri sau un mariaj din care rezultă transformarea fiecărei entități inițiale convergente, precum și crearea unor noi entități. (Fidler, 2004
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
către alte cuante informaționale, alcătuind un ansamblu, care le rândul său trebuie să fie dinamic, generator de noi poziționări și resemnificări. Acroșajul conținutului se face fie prin intermediul cuantelor elementare, fie prin articulații mai mult sau mai puțin complexe, gradul de întrepătrundere sau complexitate fiind stabilit de cel ce dorește să se formeze. Rămâne ca interogație până la ce nivel merge fragmentarea, cât de autonome să fie aceste frânturi de cunoaștere și la ce nivel de compozabilitate să se genereze noile înțelesuri. Modularitatea
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
îl vor consacra ca un cercetător pasionat al vieții și operei acestor artiști. Atras de insolit, articolele sale pe teme literare (despre Ion Barbu, Mateiu I. Caragiale) sunt construite în jurul amănuntului necunoscut îndeobște, dar întotdeauna revelator. Altele sondează tărâmul de întrepătrundere a artelor (Arghezi desenator, Rolul și contribuția lui Bolintineanu la înființarea și dezvoltarea artelor plastice în Principatele Române). La vârsta senectuții, debutează în proză cu volumul Jaf în dragoste (1993), prefațat nu întâmplător de un poet, Ștefan Aug. Doinaș. Textele
BREZIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285881_a_287210]
-
folosește frecvent apropierile comparative, așezându-l astfel într-o zonă de cultură mai cuprinzătoare. Vizând, de câte ori e cazul, întreg spațiul european, raportările privesc cel mai adesea literaturile învecinate, cehă și maghiară, în special; evenimente comune în curgerea istoriei fundamentează explicativ întrepătrunderile culturale care s-au operat de-a lungul timpului. Nu puține sunt, de asemenea, apropierile cu literatura română, din mulțimea relațiilor semnalate ieșind în relief îndeosebi momentul I. Krasko-M. Eminescu. Contribuțiile comparatiste conferă complexitate demersului istorico-literar, marcând diferențierile specifice atât
BARBORICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285621_a_286950]