169,113 matches
-
dovedește un maestru al îmbinării celor două planuri. Așternînd innumerabile "notații simple, adesea semnificative", e perfect avizat de circumstanța că "istoria se scrie din detalii". "Zbenguiala" celor din urmă, aparent fortuită, reprezintă o condiție a verosimilității documentare (evidentă finalitate a întreprinderii), căci ea are loc pe liniamentele unor direcții nu doar lăuntrice ci și exterioare, disciplinîndu-se "în mers". Zumzăitoare asemenea unui stup, cartea revelă totuși o ordine, o coerență a înregistrării și judecății, a prezenței eului unitar implicat în obiectiva desfășurare
Jurnalul unui incompatibil by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10557_a_11882]
-
-și povestească experiența pe care au trăit-o traducînd această magum opus. A urmat o lungă și minuțioasă muncă de contactare a traducătorilor, în cursul căreia Cristian Ciocan a reușit să-i convingă pe aproape toți de rostul unei asemenea întreprinderi. În fond era vorba ca fiecare să-și relateze propria aventură a traducerii, dar o aventură îmbrăcînd cel mai adesea forma chinuitoare și dureroasă a unei lupte lingvistice a cărei durată se întinsese de-a lungul a ani și ani
Unicat editorial by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10602_a_11927]
-
tare decît experiența. Despre ce vorbim? Eu îți vorbesc despre mine. Cînd cineva citește o carte de-a ta, pe tine te vrea. Fraza este spartă, anume, continuitatea narativă, absentă. Să nu le fie unora cu supărare, ea își prelungește întreprinderea autobiofictivă. Într-o lume în care este de datoria fiecăruia să gîndească și să juiseze la fel, aceste strategii derizorii de a te crede personajul unic al unui scenariu original nu mai pot salva libertatea individuală." "Probabil te gîndești și
Autoficționarii by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/10604_a_11929]
-
și contractul mai stabil. Sigur, acestea sînt numai tendințe generale, și o astfel de clasificare e în mod necesar simplistă. Ceea ce vreau să spun este că diferențele de contract și de remunerație creează premisele unor diferențe enorme între culturile diferitelor întreprinderi. Munca este etică, lenea - estetică (sic!). Cu ce argumente convingeți pe cineva că e frumos să muncești? Dacă am avea toți o vocație și ne-am putea-o toți urma, munca ar fi estetică. Cum nu este cazul, trebuie inventate
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
ea se înscrie într-un proiect - proiect de viața individual, proiect comun mai multor indivizi, ea poate fi o cale spre altceva. Probabil că aș invoca acest altceva pentru a motiva individul să muncească - dar cum nu sunt șef de întreprindere, nu am nevoie să o fac. Cartea mea nu e o pledoarie pentru muncă și nu mi-am propus niciodată să fac mai mult decît să analizez o stare de lucruri. Cît de mare e toleranța românilor la frustrare? și
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
fost extrem de dificili din punct de vedere material pentru majoritatea românilor. Cît despre cum s-ar simți un muncitor străin în România - depinde din ce țară vine și în ce condiții vine, depinde și de personalitate. în 2005, cînd o întreprindere franceză a delocalizat în România și a propus angajaților francezi concediați de la fabrică din Franța să lucreze în România pentru 100 euro pe lună, a ieșit un scandal. Angajații francezi au considerat că e o bătaie de joc să li
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
Un român care se respectă este un om care știe că face lucrul potrivit la locul potrivit. Ține etica muncii, în vreun fel, de managementul intercultural? De ce muncesc românii "cum trebuie" în străinătate? Managerii sînt primii responsabili de deficiențele din întreprinderi - fie că propun o organizație a muncii necorespunzătoare sau că sînt incapabili să-și mobilizeze oamenii, să îi facă să-și investească energia în folosul proiectului de grup, fie că nu sînt capabili să asigure gestiunea unui model altminteri bun
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
să-și mobilizeze oamenii, să îi facă să-și investească energia în folosul proiectului de grup, fie că nu sînt capabili să asigure gestiunea unui model altminteri bun (bun în sensul de potrivit bazei tehnice și umane de care dispune întreprinderea) pe termen lung. Managementul este crucial pentru mersul întreprinderii - o sumă de angajați cu intenții bune nu înseamnă un grup cu un proiect comun. În străinătate, acolo unde există deseori întreprinderi cu tradiție și cu proiecte manageriale deja bine stabilite
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
investească energia în folosul proiectului de grup, fie că nu sînt capabili să asigure gestiunea unui model altminteri bun (bun în sensul de potrivit bazei tehnice și umane de care dispune întreprinderea) pe termen lung. Managementul este crucial pentru mersul întreprinderii - o sumă de angajați cu intenții bune nu înseamnă un grup cu un proiect comun. În străinătate, acolo unde există deseori întreprinderi cu tradiție și cu proiecte manageriale deja bine stabilite (chiar dacă ele evoluează), românii par să se integreze foarte
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
de potrivit bazei tehnice și umane de care dispune întreprinderea) pe termen lung. Managementul este crucial pentru mersul întreprinderii - o sumă de angajați cu intenții bune nu înseamnă un grup cu un proiect comun. În străinătate, acolo unde există deseori întreprinderi cu tradiție și cu proiecte manageriale deja bine stabilite (chiar dacă ele evoluează), românii par să se integreze foarte bine. Dar există niște cadre în care să se integreze. Și în Europa de Vest noile proiecte de business (acele start up) sau întreprinderile
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
întreprinderi cu tradiție și cu proiecte manageriale deja bine stabilite (chiar dacă ele evoluează), românii par să se integreze foarte bine. Dar există niște cadre în care să se integreze. Și în Europa de Vest noile proiecte de business (acele start up) sau întreprinderile/instituțiile în curs de restructurare sînt foarte nesigure și haotice și cer o implicare mare în condiții de muncă nesigure. Or, în România anilor '90, practic toate organizațiile erau în situația asta. Românul e un angajat... dezangajat Pe vremuri, se
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
stas? Sînt cert și multe orgolii, dar aș prefera să mă abțin de la generalizări pe tema personalității, căci nu am competențele necesare pentru a evalua. Aș spune doar că este în general un angajat... dezangajat de ceea ce se întîmplă în întreprindere, ceea ce nu este numai vina lui, dar este clar un defect. Credeți că angajatorul român citește? Sau, luînd-o mai pe ocolite, pentru cine ați scris cartea? Sigur că nu prea are timp să citească, dar asta nici nu mă surprinde
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
multe ori neadaptate sau anacronice, sau pur și simplu prost compilate. Dar cum felul nostru de a munci oricum nu se conformează modelului, sigur că ajungem la forme originale. Propria mea experiență de muncă în alte țări și învățămintele sociologiei întreprinderilor sugerează mai multă modestie - nici disfuncțiile, nici reușitele din România nu sînt foarte originale. Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile prin sisteme de pile și recomandări sînt frecvente și în Vest și, bineînțeles, celelalte țări est-europene, membre UE
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
și blânzi precum porumbeii”, se adresează Hristos, catre Sfinții Apostoli, trimiși intru Misiune!) - se produce catastrofă continuității generațiilor, cu automatisme fie tiranice, fie înregi mentat-iresponsabile: “Recrutarea elevilor se va face/prin grijă organizațiilor de partid/sindicate și a conducerilor de întreprinderi, instituții...” - ieri, pentru a strigă: “Stalin și poporul rus libertate/ne-au adus...”, azi, pentru a slavi Unicul Partid, dimpreună și în frunte cu, neînvins...Cârmaciul sau “traian” (a cărui “gândire transcende Galaxia”... declară țuțerul Traian Ungureanu...: ”are mama trei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
impozită cu 16 la suta pensiile și de a mări teve-aul, este o nenorocire, pentru că ea va duce la scăderea de cumpărare a oamenilor, la scăderea consumului, iar lucrul acesta va duce la închiderea multor unități economice, la falimentarea multor întreprinderi mici și mijlocii. Va crea de asemenea șomaj. Or această măsură vine să adâncească, așa cum am spus, criza economică, financiară și bugetară. Și să împingă economia românească și mai jos! 3. Singură soluția care ar scoate România din criza financiară
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
VALOARE NAȚIONALE. Ce înseamnă această, ce presupune această metodă? Spuneam mai sus că România ar avea nevoie de 15 miliarde de euro, ca să plătească salariile și pensiile oamenilor, iar restul să-i investească în dezvoltarea economică, în crearea de noi întreprinderi și locuri de muncă. Ei bine România ca să aibă acești 15 miliarde de euro, care transformați în lei ar veni, la actuala rata de schimb, pește 62 de miliarde de lei,. nu se mai duce la FMI să ne împrumutăm
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
procesul de producție ! O dată putere de cumpărare a oamenilor fiind cu puțin mai mare ei își vor cumpăra desigur de pe piața produsele de care au nevoie. Consumul va crește determinând la rândul lui creșterea producției, fiind astfel reluată creșterea economică. Întreprinderile, fabricile, își vor relua procesul de producție pe un nivel mai înalt, economia va începe să se dezvolte, trecând acum pe creștere economică. Orice ban trece în procesul utilizării sale de mai multe ori de la cumpărător la vânzător, care la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
o avusesem în țară atât în Los Angeles cât și în St. Louis. Deși eram bine văzut acolo unde lucrăm (fusesem invitat să mut în Elveția, odată cu Centrul de Cercetări), am continuat cu ardoare eforturile de a deschide propria noastră întreprindere. Rămas fără lucru în SUA și insuficient de pregătit să încep o întreprindere pe cont propriu, am plecat la New Orleans, Jenny rămânând cu casa și serviciul ei la St. Louis. Deși în Louisiana mi s-a oferit un post
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Deși eram bine văzut acolo unde lucrăm (fusesem invitat să mut în Elveția, odată cu Centrul de Cercetări), am continuat cu ardoare eforturile de a deschide propria noastră întreprindere. Rămas fără lucru în SUA și insuficient de pregătit să încep o întreprindere pe cont propriu, am plecat la New Orleans, Jenny rămânând cu casa și serviciul ei la St. Louis. Deși în Louisiana mi s-a oferit un post de cercetare interesant, eram mănat mereu de gândul să fac orice să nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
casele lor. Copiii plângeau. Odată cu apariția părinților, planșetele se amplificau. Rând pe rând, copiii erau luați de brațele neliniștiților părinți. Câțiva rămăseseră în curtea pustie. Așteptau părinții. Nu mai plângeau. Obosiseră. La spital, salvările erau arhipline. Câteva autobuze trimise de întreprinderea de transporturi se dovediră neîncăpătoare. Cei operați erau purtați pe tărgi de rude sau de câteva cadre medicale ce-și rezervaseră locuri în șalvari. La centrala telefonică nu mai rămăsese nimeni. Undeva izbucnise un incendiu. O mașină evitase coliziunea intrând
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
cu efectivele complete se îndrepta în fruntea coloanei militare, cu sirenele deschise. Câteva mașini de patrulare militare pline cu civili se îndepărtau în mare viteză de orașul impanicat. Mai în toate atelierele, oamenii își părăsiseră locurile de muncă. Zgomotul marilor întreprinderi încetase. La topitoria laminorului, se întrerupsese furnizarea curentului electric și a gazului metan. Fiecare se grăbea s-ajungă la familie și să plece. Pe străzi, busculadele erau mari și din ce in ce mai dese. Mașinile tamponate strangulau mersul celorlalte. Căutau să se strecoare
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
pentru că i-ar fi scăzut interesul, ci pentru că, pur și simplu, editurile nu publică așa ceva. Merg mai departe și spun: editurile nu publică ediții critice ale autorilor români nu din mercantilism și din refuzul de a investi bani într-o întreprindere aproape sigur nerentabilă financiar. Ci pentru că nu mai are cine să le facă. Autorii de ediții mai sus menționați au ajuns la un fel de punct terminus, bolile și bătrânețea nemaiîngăduidu-le să se ocupe de acest domeniu. Și asta nu
Trădarea jurnaliștilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10036_a_11361]
-
au dovedit că până și într-o țară etern-haotică se pot produce discursuri de limpezimea cristalului. Fie că natura lor adâncă le dictează un astfel de comportament, fie că au o agendă secretă, "scepticii" nu-și ascund disprețul față de orice întreprindere de oarecare anvergură: "Degeaba vă zbateți! Nu iese nimic din eforturile voastre. Vă pierdeți timpul. Pe cine interesează concluziile voastre?". După ei, ar trebui să ne resemnăm cu blestemul veșnicului "nenoroc românesc" și, cu capul plecat, să acceptăm zoaiele turnate
Parastasul istericilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10087_a_11412]
-
geniu, pe marii născocitori de tipar și praf de pușcă, pe descoperitorii de continente, de ce ne-am arăta reticenți față de marii hoți, mereu fauri de noi tertipuri, de alte fructuoase modalități de a conduce spre proprii buzunare capitalurile unor bănci, întreprinderi, societăți, primării etc. etc.? De unde atâta neagră invidie? Și cu ce drept să punem în discuție excelența unei specialități care, printre altele, face atât de atractivă cariera de politician? Ne împiedică meschine interese de a nu ne lăsa jecmăniți? Atât
Meritocratia hotiei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10113_a_11438]
-
practicilor muzicale existente în perioada intitulată postmodernitate (cu un început emergent în anii '60 ai secolului XX) înspre identificarea unor practici muzicale explicit postmoderne, care într-un mod evident ar "întrupa" suma însușirilor specifice ale acestei perioade. Aparent, o asemenea întreprindere nu ar fi una imposibilă, atâta timp cât există modele de interdeterminare între un canon ideologic (de substanță estetică) și, respectiv, un canon implicit muzical, precum clasicismul, romantismul, impresionismul sau expresionismul muzical. De fiecare dată atunci când este vorba despre identificarea unui stil
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]