2,580 matches
-
în evoluția discursului său muzical ambiția de a parcurge întregul șir de etape care se adună pentru a se completa, vise transformate în realitate, certitudini pe care i le dă autoritatea profesională. Glas de forță, maleabil în nuanțe, capabil să întruchipeze cele mai ascunse resorturi ale sufletului, Rodica Anghelescu stăpânește cu grație și eleganță sunetele, fiind ajutată de rigoarea profesiei pe care știe s-o reliefeze în toate nuanțele muzicale ale repertoriului său. Delicată, sensibilă dar impunătoare, cu o vitalitate convingătoare
Eleganță by Elise Stan () [Corola-journal/Journalistic/83146_a_84471]
-
același context ascultă de altă dinamică: fără să fi scris literatură propriu-zisă, fără a fi meditat la sensul actului creator, fără să fi fost participant la mișcarea literară a epocii, Bălcescu intră în literatura română ca personaj, ca prezență literară; întruchipînd, prin propria sa existență, idealurile pașoptismului la modul eroic, Bălcescu a devenit referință națională. Nu a fost literar, ci mai degrabă subiect de literatură, cu destin exemplar, construit pe modelul sacrificiului individual. Atunci cînd un tînăr strălucit și fascinant, cum
Călugăr și soldat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8314_a_9639]
-
iar primele sonorități ale orchestrei conduse de dirijorul Iurie Florea a introdus asistența în atmosfera tipic rusească a muzicii lui Ceaikovski. Rând pe rând apar și personajele principale ale acțiunii dramaturgice: Tatiana, Olga, Evgheni Oneghin, poetul Lenski. Mai întâi Tatiana, întruchipată în această seară de soprana Iulia Isaev, care a construit un personaj complex, în spiritul poemului lui Pușkin, ce a inspirat libretul operei. Astfel, am văzut la început o Tatiana introvertită, sfioasă, idealistă în dragoste, chiar înflăcărată de Florin Estefan
Spectacol ?n spirit pu?kinian by M?d?lin Alexandru ST?NESCU () [Corola-journal/Journalistic/83272_a_84597]
-
și o respectă. În mod cert, serialismul a devenit regulă prin hegemonia disidenței în raport cu tonalismul și modalismul începutului de secol 20. Astăzi, muzicienii și, mai cu seamă impresarii, caută o gramatică muzicală comună, închipuindu-și pentru viitor o muzică unică, întruchipând semnificațiile unui folclor mondial. Până atunci însă muzicile se desfășoară și se diversifică mai departe, ca tot atâtea excepții de la legea logosului sonor. Însăși istoria muzicii europene este una în care, rând pe rând, excepțiile s-au constituit în valori
Reguli și excepții by Liviu DĂNCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83425_a_84750]
-
un surîs crispat menit să camufleze emoția, cu o frază tăiată în scurt ceea ce reușește să facă magistral Sir Anthony Hopkins cu privirea sa de linx care se dizolvă afectiv. John Hurt este de nerecunoscut în personajul pe care-l întruchipează, John Merrick. Noua sa înfățișare permite doar o expresivitate periferică, un singur detaliu speculat cu o mare finețe de regizor și de actor deopotrivă îi rămîne, singurul lucru nealterat prin jocul crud al naturii: mîna, de fapt numai palma. Din
Ecce homo... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8503_a_9828]
-
trece într-o spectaculară demonie: "Este un Ťprea multť care modifică statutul ontologic, și nu doar detaliile cuiva. Lucifer nu era un înger de rînd, ci un exces de înger, după cum Legiunea care își luase numele de ŤArhanghelť ajunsese să întruchipeze excesul de arh-anghelitate". Care să fie explicația bizarei schimbări? O pierdere a măsurii, crede exegetul, o "comoție afectivă" care împinge ființa dincolo de marginile sale naturale, astfel că aceasta se dezechilibrează, se răstoarnă. Poate nu e chiar o pierdere catastrofală a
Noica între extreme (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8513_a_9838]
-
blînd. Face figura unui propovăduitor al concordiei creștine într-o lume în alcătuirea căreia războiul e condiția sine qua non. E moderat și neagresiv, adică tot ce poate fi mai contraindicat pentru un gazetar care, așezat sub auspiciile războiului nevăzut, întruchipează ipostaza beligerantă a sacrului înghițit de profan. Al doilea strat însă, mai adînc și cu adevărat spectaculos, e cel al trăitorului creștin care își exprimă gîndurile sub forma reflecțiilor personale. E partea cea mai atrăgătoare din volum, pentru simplul motiv
Sfiala deșteptăciunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8508_a_9833]
-
S. Damian Întâlnirea cu monstrul Se va socoti, desigur o sfidare ideea că urâtul, fiorosul, abjecția, întruchipate într-o arătare prohibită tradițional, dobândesc drept de acces în cetate. Picasso l-a pictat pe Minotaur, precizează Breban, cu un corp musculos omenesc și un cap de animal, vegetând într-o hrubă. În romanul lui Breban adăpostul terifiant este
Diavolul văzut dinăuntru (Romanele lui Nicolae Breban) by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8559_a_9884]
-
rar o carte în care să vezi atîta claritate a discursului și atîta coerență a ideilor. Închei cu un avertisment pe care autorul îl adresează cititorilor lui Nietzsche: " Ce așteaptă Nietzsche de la cititorul său? Ce calități ar trebui el să întruchipeze? Un bun cititor este dator să experimenteze laturile multiple ale textului: polemică și ludică, ironică (deci creatoare de iluzii) și critică (genealogică). Fără a ști cînd anume textul este ironic sau satiric, emfatic sau aprobator, el are datoria de a
Bazarul cu iluzii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8597_a_9922]
-
Spre deosebire de aproape toți poeții pașoptiști, care au dat esențialul operei lor în prima parte a activității, cîteodată în prima tinerețe, Anton Pann s-a autoperfecționat conștient, fără grabă și fără emfază, atingînd capodopera doar în ultimii ani ai vieții. A întruchipat traseul unui "burghez" perseverent, aflat la mare distanță de spontaneitatea aristocratică. Materia poeziei sale n-a avut pentru Pann prea mare importanță: a luat-o de unde a apucat, singura condiție fiind aceea ca ea să exprime convingerile autorului. Revenirile, repetările
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
remarcat prin acuratețe Instrumentală, prin profesionalism, prin respect față de cerințele partiturii și printr-o exprimare sinceră și elevată.. În Sonata pentru vioară și pian op. 19 nr. 1 de Constantin Silvestri, Raluca Voicu- Arnăuțoiu și Manuela Giosa au reușit să întruchipeze cu măiestrie particularitățile stilistice, ce îngemănează spiritul improvizatoric cu știința componistică, specifice autorului. Lucrarea de mare complexitate a dezvăluit capacitatea interpretelor de a evoca subtil toate detaliile legate de formă, de a contura imagini nuzicale pline de fantezie și vitalitate
Centenar Silvestri-Britten by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83957_a_85282]
-
încheierea recitalului, violonista Raluca Voicu-Arnăuțoiu și pianista Manuela Giosa au prezentat 3 piese din Suita op. 6 pentru vioară și pian de Benjamin Britten, creație de tinerețe a compozitorului, remarcabilă prin frumusețea, insolitul și diversitatea imaginilor muzicale pe care le întruchipează. Cele două interprete, cu mare experiență și rezultate notabile în domeniul muzicii de cameră, au răspuns cerințelor autorului care menționa că “fiecare interpret preia conducerea, ori de câte ori o cere partitura, iar ritmul muzicii curge liber, urmându-și adesea propria-i mișcare
Centenar Silvestri-Britten by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83957_a_85282]
-
este o prezență cu totul specială pe scenă. L-a avut ca partener în rolul lui Don José pe tenorul rus din Moscova, Ruslan Udin, un tânăr interpret care din punct de vedere fizic avea toate datele de a-l întruchipa pe erou. Udin posedă un glas cu calități în registrul acut, în care demonstrează siguranță și chiar performanță. Din păcate, registrul median nu este încă rezolvat, are unele instabilități, nu reușește să transmită acea stare pasională, ardentă a personajului care
CARMEN, spectacol - eveniment la Opera Na?ional? by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/84204_a_85529]
-
și al tempoului, lucrarea constituie un adevărat tur de forță pentru pianiștii care sunt solicitați să facă față unor provocări și dificultăți incredibile, spectaculoase. În dubla sa calitate de compozitor și pianist, Dan Dediu exaltă magnificența instrumentului preferat, destinat să întruchipeze un caleidoscop cuceritor de imagini muzicale și de stări sufletești. Muzicienii au desfășurat un adevărat arsenal pianistic, cuprinzând tehnica de bravură în octave și acorduri masive, alături de numeroase pasaje rapide strălucitoare și salturi plasate cu dezinvoltură pe întreaga claviatură; în
Recital-eveniment la Ateneul Român by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84210_a_85535]
-
prin subtilitatea cu care evidențiază momentele interiorizate, de factură poetică. Valentina Sandu-Dediu, care s-a aflat la pian pe parcursul întregului program, a demonstrat pe lângă calitățile artistice incontestabile, creativitatea și experiența acumulată în domeniul muzicii de cameră. Cele două interprete au întruchipat lucrarea încredințată cu fantezie, cu dăruire și bun gust, dovedind o capacitate de comunicare artistică ieșită din comun. La sfârșitul recitalului am încercat - pe lângă bucuria și satisfacția de a fi fost martora unui eveniment de excepție - să găsesc o explicație
Recital-eveniment la Ateneul Român by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84210_a_85535]
-
de dinamism și strălucire de pe scena Sălii Radio, constituie o reușită incontestabilă, un exemplu de colaborare artistică de cea mai înaltă calitate. Concertul pentru două piane în re minor de Poulenc este o lucrare plină de farmec și bravură, ce întruchipează un caleidoscop variat de imagini muzicale, adeseori contrastante, care se succed într-un tempo amețitor. Compozitorul creează o minunată lume sonoră, în care sunt percepute reminiscențe diverse din creații scrise de Mozart, Liszt, Saint-Saëns, Ravel, dar și influențe jazistice și
Excelență pianistică by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84209_a_85534]
-
fost subliniate motivele sincopate, paleta coloristică subtil diferențiată, precum și fantezia cu care au fost conturate imaginile muzicale. Versiunea oferită de pianiștii Dana Borșan și Toma Popovici s-a remarcat prin prospețime, strălucire, spontaneitate și dezinvoltură. Asemenea unor actori care întruchipează cu succes personaje diferite în aceeași piesă, cei doi muzicieni au dezvăluit comorile neprețuite de frumusețe din universul sonor al compozitorului francez. Sincronizarea nu a vizat doar latura pianistică, ci s-a manifestat la nivel artistic și conceptual. Interpretarea captivantă
Excelență pianistică by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84209_a_85534]
-
excelența pianistică: o interpretare originală, remarcabilă prin varietatea paletei dinamice și timbrale, care devine un veritabil mijloc de comunicare cu publicul, o tehnică a expresiei poetice rafinate, capabilă să transforme cântul pianistic în metaforă și să-i lărgească limitele, să întruchipeze un miracol, simultan clipei.
Excelență pianistică by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84209_a_85534]
-
Cu aproape patru decenii în urmă, în mai 1973 lua ființă la Iași un eveniment rămas unic în viața muzicală a țării, atunci ca și acum: Festivalul Muzicii Românești. Indiferent ce nume a căpătat de- a lungul timpului, evenimentul a întruchipat - la început anual, apoi bienal - o binevenită tribună a muzicii autohtone, alta decât cea folclorică și de divertisment. Cum scria criticul Liliana Gherman la prima ediție, „Poate că Săptămâna muzicii românești, organizată și pregătită cu neprecupețit entuziasm, n-a adunat
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
Serviciul credincios” în grad de Cavaler în 2004, precum și Diploma de Excelență pentru întreaga activitate acordată de Universitatea Națională de Muzică din București în 2013 vin să confirme o dată în plus aprecierea acordată întregii sale cariere. Artistul Suzana Szörenyi a întruchipat ambele laturi, de creator și prețuitor al esteticului în domeniul pe care îl profesa, precum și în formele diverse ale vieții, descoperind în fiecare clipă partea frumoasă a existenței umane, înnoindu-se perpetuu printr-o tinerețe și curiozitate nestinse și neatinse
Pianul a amuțit by Viorica RĂDOI () [Corola-journal/Journalistic/84299_a_85624]
-
Operalia” organizat de marele tenor Plácido Domingo. Fiind apreciat pentru vocea sa amplă, frumoasă, de tenor liric, Ștefan Pop a evoluat rapid în ultimii ani, interpretând diverse partituri lirice în teatre importante. L-am mai văzut și noi la București întruchipându-l pe Nemorino din „L’elisir d’amore” de Donizetti. Faust, prin țesătura melodică dificilă, este un rol important și greu din punct de vedere stilistic. El s-a străduit și în mare parte a reușit performanța de a depăși
?FAUST? revine by Mihai Alexandru CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/84288_a_85613]
-
dificultăților impuse de partitură. A ratat acuta cavatinei din actul al II-lea, i-aș putea reproșa o anumită nesiguranță pe glas în unele pasaje dificile. Probabil că în timp, prin studiu intens și printr-o anumită implicare va putea întruchipa pe acel Faust ideal pe care ni-l dorim, deoarece el posedă calități fizice și o muzicalitate pe timbrul de tenor liric care-i vor permite să se perfecționeze. Margareta, o mai veche interpretă a rolului, a fost soprana Simona
?FAUST? revine by Mihai Alexandru CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/84288_a_85613]
-
atenția asupra evidențierii originalității expresive și semantice a lucrării. Înzestrați cu calități muzicale de excepție, aceștia au realizat o variantă impresionantă prin frumusețea sonoră și timbrală, prin expresia concentrată și profundă. În secțiunea introductivă, pianistul Horia Mihail a reușit să întruchipeze calitățile timbrale și coloristice ale orchestrei, să evoce cu sensibilitate și fantezie o imagine muzicală originală, marcată de poezie și de interogații abia șoptite. După intrarea viorii, desfășurarea acțiunii cunoaște numeroase evenimente, în care se produce dinamizarea treptată a discursului
Vioara lui Enescu by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/84301_a_85626]
-
semnificații. În poemul de Chausson, temele muzicale cunosc ipostaze diverse, de la imaginea interiorizată cu caracter poetic din prima secțiune, la tensiunea covârșitoare a momentului culminant; lucrarea se încheie într-o atmosferă misterioasă, ce sugerează contemplarea și meditația filozofică. Interpreții au întruchipat cu multă sensibilitate și măiestrie universul sonor original, specific poemului, în care muzica, poezia și pictura se află într-o simbioză particulară. Recitalul s-a încheiat cu Rapsodia de concert „Tzigane” de Maurice Ravel, capodoperă violonistică ce încântă publicul de
Vioara lui Enescu by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/84301_a_85626]
-
lumea mondenă sunt încântate de proiect. Pentru Dan Bittman „Teatrul e o minune. Teatrul TV înseamnă copilăria mea”. Aurelian Temișan mărturisește că: „Îmi place să stau relaxat în fotoliul meu și să mă uit cum actori mari sau în devenire întruchipează tot felul de personaje”, iar CRBL declară: „Eu sunt fânul număr 1 Teatru TV! Eu am să mă uit!” Din distribuția spectacolului „Doctori de femei” fac parte: Mihai Bendeac (Bassinet), Adrian Titieni (Aubin), Anca Sigartau (Roșa), Emanuel Pârvu (Moulinaux), Mariana
Mihai Bendeac- ”Doctor de femei” la Antena 1 by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/79946_a_81271]