2,732 matches
-
ce vor ei, când vor ei. Îți iau totul. Mai bine du-te acasă și nu te băga. — Dar e absurd, tovarășul maistru! E absurd! Și lacrimile i-au țâșnit din ochi cu violență, vocea i s-a Înecat repetând Întruna „e absurd! e absurd!“, gura i s-a strâmbat și chipul i s-a Învinețit: — E absurd! Absurd! urla fără să se mai poată opri. E absurd, nenorociților! Nu mai vreau să trăiesc! Nu mai vreau! Nu v-am făcut
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
pe cine să aștept? Un gând Însă Îi tot trecea prin minte, malițios, care Îl amuza ca un refren de cântec lăutăresc: — Și dacă voi deveni În felul acesta celebru? Apoi a Început să râdă de unul singur, repetându-și Întruna că el, Vasile Moare, nu există. 7 — Și dacă eu nu exist, nimic nu există, și-a zis intrând În magazinul «Dacia». Înseamnă că universul e tot atât de sărac pe cât de vizibil fluieră vântul prin nenorocitul ăsta de magazin. Și dacă
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
Poem pentru un oraș patriarhal”, „Legenda”) în anul 2004. Gill Bluteau comenta caracterul uman: „E o prostie să joci cinstit cînd toată lumea trișează”. Evoluția umană a fost consemnată și de epigramistul Sorin Pavel: „Așa este! Cît trăiește, Omul se transformă-ntruna: Pielea feții se-ncrețeste; Creierul - nu totdeauna”. Celelalte schițe au participat la diverse concursuri literare în perioada 1996 2004 („Jocul”,”Dragoste la a doua vedere”, „Simple coincidențe”,”Lecția de dans”,”Eșecul etapei”,”Jungla albă”.”In garaj”,”Banchetul solitarului”,”Doamna și vagabonzii
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
deviază. Au schimbat macazul. Aia-i. A încercat să accelereze, da’ nu prea mai mergea. Tanti Justina stătea în spatele lui și-l strângea în brațe, contra țâțelor ei mari și căzute care se confundau cu burta, și-i sufla ceva întruna la ureche - iar el dădea din cap, încântat. Când ne-am apropiat din nou de pod, a încetinit oleacă și mi-a spus: — Sări, piticule. Tai-o. La mulți ani. Fără să mă vadă el, i-am luat cartea și
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
vulvă cu vârtutea mea?“ Aici, îl asigură pedant Gaspadin, limba engleză redă cel mai bine cezura și muzicalitatea satirei eline inițiale, dacă traducem, de exemplu: A vulva cannot harm my virtue. Lui Nur Iulian îi ticăia inima și-și repeta întruna: „Trebuie să-i fut un cap în gură. Stă ca un șobolan cu atâtea comori în bârlog, pe când eu împrumut bani de la albanezi cu păr în ureche.“ Dar era nevoit să tragă de timp și îi spuse atunci șovăind lui
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
holbă ochii cât putu, încercând să despice bezna. Dar spinarea descoperită îl lua cu frig și, mai ales cum era acum, boltit din pricina statului pe vine, i se părea tot timpul că poate fi înhățat pe la spate. Așa încât se răsucea întruna, stând pe vine, dar obosi repede și își schimbă poziția, lăsându se pe genunchi. îi ajungeau la urechi o bolboroseală și un fel de plâns ce se apropiau. Se lăsă atunci și pe coate și așteptă dârdâind. în clipa în
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
gând să scape de ea În vreun fel. Într-o iarna geroasă, cu troienele cât gardul și cu viscole aprige, pe când fecioru său nu era acasă, baba se prefăcu bolnavă: stătea În pat, nu voia să mănânce nimic, se văicărea Întruna, chiar dacă nu o durea nimic.I-a spus Într-o seară noră si că a visat că se face bine dacă mănâncă mure proaspete.Și Începu să se smiorcăie că vrea mure, și că nimeni nu-i aduce mure, că
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
se apropie de sufletele oamenilor și să-i Îndemne la rele. LEGENDA GHIOCELULUI A fost odată ca nicodată un băiețel. Și pe băiețelul acela Îl chema Ghiocel. Și era așa de năzdrăvan și de neastâmpărat, Încât mereu dădea de bucluc. Întruna din zile, se Îndepărtă atât de mult de casă Încât se rătăci. Și nu mai reuși să găseasca drumul Înapoi. Cum hoinărea el Încoace și Încolo, Îl găsi un zmeu. Și zmeul acela se gândi că după ce o să mai crească
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
cântec despre o căprioară care ăi-a pierdut iedul. El ar vrea să-i aduca iedul Înapoi, dacă și căprioara ar vrea să mănânce din palmă În fața Împăratului. Căprioara cea tânără și sperioasă, ieși timidă din tufișuri. Anul Nou cânta Întruna, iar căprioara Îl urma cu capul În jos și ochii Înlăcrimați. Și În fața Întregii curți ea mâncă din palma lui, spre uimirea tuturor și bucuria bătrânului Împărat care bătea din palme ca un copil. Într-un cadru festiv, Anul Vechi
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Plec. Am unde să mă duc. Spunând astea, am fugit în baie, m-am spălat pe față și pe mâini, suspinând. M-am dus în camera mea, m-am schimbat, însă m-a podidit iar plânsul. Îmi venea să plâng întruna, până nu-mi mai rămânea nici strop de lacrimă. Am fugit în camera de la etaj, m-am aruncat pe pat, mi-am tras pătura pe cap și am plâns până la epuizare. Apoi gândurile mele au zburat departe. Treptat, din supărare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
Șase ani. Era ciufulit, ca și altădată, însă părul lui nu mai avea pic de strălucire și se subțiase. Fața i se buhăise și era livid, iar ochii foarte roșii. Îi lipseau câțiva dinți din față, însă gura îi mergea întruna. Îmi făcea impresia unei maimuțe bătrâne, cocoțată într-un colț de cameră. M-a observat una dintre fete și i-a făcut un semn cu ochiul domnului Uehara. Și-a întors capul spre mine și, lipsit de orice expresie, mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
Cînd iese din scenă, plec cu el fără nici o secundă de ezitare. Nu ezit niciodată să-mi mărturisesc afecțiunea, admirația și respectul pe care i le port. Infinit și pînă la capăt. Pentru că este EL fără nici un farafastîc. Pentru că joacă întruna și minunat și voluptos. Pentru că e curios de toate ale lumii, pentru că neliniștea lui e a creației înseși. Pentru că tinerețea lui este vie, palpabilă, nărăvașă. Pentru că știe ce este prietenia și fidelitatea. Pentru că povestea lui este și a lui Ciulei
Despre Victor Rebengiuc by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8821_a_10146]
-
turcească, nu cunoșteam alta pe vremea aceea. Cuvintele aveau gust de zaț de cafea. Când oare aveau loc aceste discuții? Sâmbăta dimineața? Duminica? Mergeam încă la liceu, îmi amintesc. Vorbeam timp de două, uneori chiar trei ceasuri. Dialogul nostru năștea întruna noi subiecte de conversație. Îmi plăcea mai mult să stau de vorbă cu tine decât cu prietenii mei sau cu Roula. Interesul nemărginit pe care-l acordai unor subiecte care mă frământau îmi îngăduia să-ți vorbesc aproape de orice-mi
Vasilis Alexakis - Te voi uita în fiecare zi by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/9804_a_11129]
-
scris ca să fiu Number 1// Atunci de ce le-am scris?/ Cât rău era în mine?// Cine e Marius Ianuș? Hainele mele/ Înaintează spre mine. Eu înaintez către ele./ Am un copil minunat./ O soție uluitoare.O mamă/care plânge, plânge întruna. Nu știu/cine sunt." Sau "O s-o dai gata ca Ezra Pound într-o cușcă/ țipând inepții ultraintelectuale/ sau ca Haricleea Darclee într-o cameră de hotel/ imundă, invadată de șoareci// Ești Hariceea Darclee sau ești o umbră groasă - / un
Controlul tehnic al calităţii by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9864_a_11189]
-
binecuvântate aduce lumină, dar și regret pe chipul omului care între timp a trecut prin toate încercările vieții: "Oh, am avut în copilărie momente de fericire aproape epileptică. Miracole nimbate scurt, aure naive, pâlpâitoare, credința nebunească, puerilă, vă voi dăinui întruna. Nu cunoșteam moartea, boala n-o bănuiam. Acum, dragă Absurdica, nu-s în stare decât să-mi amintesc lucruri urâte, gafele enorme stor-cându-mi viața de bucurii..." (pp. 50-51) Dacă anii copilăriei și femeile fascinante de pe vremuri s-au pitit într-
Amintiri, lecturi şi vise by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9888_a_11213]
-
de fapt eu Așa că am mai mult parte de pierderi... Uneori mai cred că nu au rost și sunt în van Toate căutările ce te vor pentru totdeauna Dar venind spre mine strigătu-ți uman Încerc să-ți redescopăr prăfuita urmă, întruna. Solitar Să te gândești mereu la același orizont nedefinit Și să mergi pe un drum pustiit fără vreun rost, Să știi că risipa de clipe printre alții este un act prăfuit Mă determină să întreb retoric dacă nu cumva sunt
by MIHAI TODERICĂ [Corola-publishinghouse/Imaginative/1008_a_2516]
-
incertă, se plimbă noaptea pe străzi, chiar dacă afară e urgie. Într-un astfel de rond nocturn, el întâlnește o altă figură destul de exotică: un bătrân, Ghiță Negrotei, cu viziuni de folclorist exaltat și cu un frate, Leo, despre care vorbește întruna. Din întâlnirea noctambulilor rezultă și a doua particularitate a lui Babis. E atât de mic de statură, încât poate fi numit (într-un mod absolut incorect politic) un pitic. N-ar trebui să dăm atenție acestui aspect, dacă el n-
Clopotul spart by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9271_a_10596]
-
posibilele dezvoltări pe care începutul cerut și inițiat de respectivul rol le-ar fi putut desfășura într-însul, pînă la capăt. Dar capătul e consecvent refuzat și acest refuz îl dăruiește unei fidelități mai înalte - adică libertății de a consuma întruna alte și alte existențe experimentale și de a face din succesiunea lor o singură și continuă experiență formativă. Histrionul seduce numai cu condiția de a fi sedus - de a ceda vrăjii eternului început." A începe de fiecare dată altceva, a
În căutarea actorului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9317_a_10642]
-
cu lăbuța mea lipsită de memorie... Nu am regretat nici o carte apărută, însă nu le mai recitesc, aproape că nici nu mai știu ce e între acele coperte... Din cauza asta, cînd sînt obligat să spun versuri în public, îmi vine întruna să mă opresc și să povestesc întîmplări legate de poezia în cestiune! Versurile mă plictisesc... Îmi plac maximum vreo zece-cincisprezece poezii din tot ce am scris... asta cu îngăduință... Prefer vreo șapte... Pavilionul Crizis D.P.: Dar n-ați fost vreodată
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
panicată a reușitei, inanitatea oricărui triumf, dovedește fără echivoc neutralitatea vieții dinaintea agitației care mișcă pământul. Nu este idiotul reprezentantul sublim al unei întregi clase de înțelepți risipiți? Să faci însă elogiul idiotului, excesul de subtilitate este prea mare; visând întruna la împlinire, cum să nu îți iei maniile drept revelații? * Mediocritatea este cea mai reușită ofertă libidinală de care se bucură creatura civilizată. * Marie Bonaparte, strănepoata lui Lucien Bonaparte, artizanul loviturii de stat din 18 Brumar care l a propulsat
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
Chomsky vorbea de o necesară și cât mai grab nică serendipitate filozofică, de rătăcire, de pornirea pe un drum invers... * Divinul - sau împlinirea imperfecțiunii: numai imperfecțiunea poate pretinde așa ceva, o fără de sfârșit autocorecție și cizelare, o infinită nemulțumire. * Se plânge întruna că nu e publicat, că istoria literaturii lui V. l-a omis în mod deliberat, că i se preferă tinerii incoerenți și fără talent, că cititorii sunt niște imbecili... Nu l-am auzit însă niciodată spunând că ar trebui să
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
în fond, spectacolul gratuit al zvârcolirii noastre ca să ne plătim șederea, tolerată, aici. * Să scrii, cum zicea unul, terapeutic, este aberant, fiindcă de fapt nu faci altceva decât să îți cultivi și să îți instruiești ranchiuna, frustrările, agonia, răfuindu-te întruna, ca un laș, cu himerele. În mod terapeutic, scriitura vine mai întâi cu lehamitea, apoi cu furia, pentru ca într un final să se oprească la clarviziunea că te-ai înșelat atât de amar nic, încât numai amintirile a ceea ce nu
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
simplu din dorința de a trăi. Pentru a nu fi tu primul cel care dă ortu' popii. Aida a intrat iarăși în casă. Wilson s-a sprijinit de balustradă. Era șubredă și se putea rupe în orice clipă. Ne uitam întruna la mare, de parcă n-am fi avut altceva de făcut toată ziua. Câteodată ochii noștri pierduți în dreptunghiul albastru uitau toate cuvintele. N-am văzut niciodată un cargobot ori vreun petrolier străpungând orizontul. Asta era o mare mincinoasă. Nu era
Nuria Amat - Regina Americii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/9481_a_10806]
-
cerises: ..."cerises d'amour /aux robes vermeilles /tombant sur la mousse /en gouttes de sang..." Terence traducea pentru vecinii săi; înlocuind "cireșe" cu "rodii", era aproape un catren de Omar Khayam. Această melancolie luminoasă îi vrăjea pe beluci. Saadik venea întruna să ne umple paharele, arătându-ne de la cine venea tratația: moșnegi curăței care se înclinau, la masa lor, cu mâna pe inimă. Se pornise un pic de vânt; armeanca se așezase ștergându-și lacrimile cu o palmă îngălată. Saki Bar
Nicolas Bouvier L'usage du monde by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/9507_a_10832]
-
cupe cu cotnaruri, cozonaci cu coji dă zahăr,/ șed boiarii-n hăinuri scumpe, șade mahăr lângă mahăr,/ Însă toți sunt ca de abur, încât poți vedea prin ei/ Largi spătarele la scaun, înflorate-n lemn de tei./ Toți se râd, vorbește-ntruna și închină des păharul,/ Dară însă nici un sunet nu întunecă cleștarul/ Liniștei desăvârșite. Baiadere mișcă fese/ Străvezie, rod ciolane străvezie pre subt mese/ Străvezii zăvozi; țâganii pă vioară trage-arcușul,/ Dară parcă-ar trage vată preste strunele ca plușul.../ Vrajă e
O epopee orientală by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9584_a_10909]