448 matches
-
infantile) la cea datorată acoperirii Soarelui de către nori. Efectul similar (întunecare), produs de norii de furtună care acoperă tot cerul, pe de o parte, și de lăsarea nopții, pe de altă parte, a determinat probabil personificarea prin Murgă și a întunecării dinaintea furtunii. Norii „prevestitori și premergători ai furtunilor”, care „formează o singură pătură și acoperă aproape întreg orizontul”, sunt numiți în popor „nori întunecoși”, „nori negri”, „nori grași”, „neguri”, „balauri” sau „nori-bivoli” (9, p. 58). Tot în formă bovină sunt
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Ado, moașe, druga, S-omorâm pe Griva. Griva a murit, Coada i-a-nflorit, Copiii s-au veselit (12, p. 59). Puținele elemente pe care le oferă recitativele infantile sunt totuși suficiente pentru a mă face să cred că Murga (întunecarea datorată norilor de furtună) este imaginată ca o ființă demo nică de formă bovină, ca o vacă de culoare neagră. (Vezi și blestemul popular „Călca-te-ar Vaca neagră”.) Odată răpusă sau alungată Murga, ploaia încetează, cerul se înseninează și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
prin maghiarizarea învățămîntului, să izbutească cu timpul a maghiariza și a contopi în elementul unguresc toate naționalitățile din patrie! Invederat că la noi în Ungaria instrucțiunea nu are de scop, ca în alte state, cultivarea și luminarea cetățenilor statului, ci întunecarea mai ales și suprimarea conștiinței și demnității naționale în tot ce nu e maghiar! În contra acestei fanatice porniri, care formează, așa - zicând, esența politicei maghiare, noi românii n-avem nici măcar posibilitatea de-a ne apăra și asigura pozițiunea și drepturile
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și socialismul născute din cuvinte curg apoi prin vene. Energii minuscule eliberează altele, enorme, care curg în sens invers și-și strivesc izvoarele. Surîsul promisiunilor devine, pe parcurs, grimasă și sfîrșește într-un rictus. După încîntarea produsă de primele decenii, întunecarea celor din urmă. Transformarea umanistului în fanatic, al persecutatului în polițist. De la individualismul reînnoit, la conformismul reînnoit. Secolul al XVI-lea și secolul XX încep de "la stînga" și se încheie "la dreapta". Examenul critic eliberator recade în doctrina dogmatică
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
de obiecte concepute, gândite, elaborate împotriva semenilor - armele, de exemplu. Agricultura produce cele necesare traiului, nu este nevoie de stocuri, de superfluu, fiecare muncește ca să producă necesarul pentru propria-i subzistență, consacrându-și tot restul timpului filosofiei... Un vis... -5- întunecarea lumii. Diogene din Oenanda moare, nu știm când. Fortificațiile nu dispar ca urmare a convertirii oamenilor la bucuria epicuriană pentru că, ironie a sorții, zidul său filosofic dărâmat servește drept carieră de piatră pentru fortificarea cetății în secolul al III-lea
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
crucii, în ispășire. Negustori de pește, dulgheri, călcători de postav, tăbăcari se cocoață pe cadavrul filosofiei grecești și triumfă pe ruinele Antichității elenistice. Particularitatea lor? își transformă ura față de ei înșiși în ură față de trup și de lume. Creștinii pregătesc întunecarea de aproape douăzeci de veacuri în comunitățile de iluminați răspândite cam peste tot în bazinul mediteranean; puterea romană le oferă, prin intermediul lui Constantin, Imperiul: împăratul se convertește în 312. Ei creează primul totalitarism concentrând toate puterile în mâinile oamenilor Bisericii
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
a semnat cele mai multe studii și articole consacrate în presa poloneză literaturii române și interferențelor ei cu cea polonă. A tradus și publicat, la scurtă vreme după apariția lor în România, Pădurea spânzuraților (1931), Ion (1932), Ciuleandra (1937-1938) de Liviu Rebreanu, Întunecare (1933) și fragmente din Omul din vis (1938) de Cezar Petrescu, precum și Omul cu mârțoaga de G. Ciprian, versiune rămasă în manuscris. Este autorul unor lucrări privitoare la relațiile polono-române, între care o carte de referință, apărută în Franța: Pologne
LUDO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287879_a_289208]
-
Pologne et Roumanie. Aux confins des deux peuples et des deux langues, Paris-Varșovia- Cracovia, 1938. Traduceri: Liviu Rebreanu, Las Wisielców [Pădurea spânzuraților], Cracovia, 1931, Ion, I-II, Cracovia, 1932, Ciuleandra, „Na szerokim șwiecie”, 1937, 36-52, 1938, 1-4; Cezar Petrescu, Ciemnoșć [Întunecare], Cracovia, 1933, Czlowiek widziany we șnić [Omul din vis], „Na szerokim șwiecie”, 1938, 5-11. Repere bibliografice: W. B., Stanislaw Lukasik, în Wyrok na Universytet Jagielloñski 6 Listopada, 1939, Cracovia, 1989, 194-195; Ion Petrică, Confluențe culturale româno-polone, București, 1976, 18, passim
LUDO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287879_a_289208]
-
propriului, am petrecut săptămâni de zile Într-o ignorare voită a tuturor celorlalți, a etichetelor care ne fuseseră puse, a ideilor pe care știam că le Împrumutaserăm din cărți etc. Rezultatul, n-am uitat aceasta nici azi, a fost o Întunecare treptată a imaginii de sine pe care speraserăm să o clarificăm, o descoperire surprinsă a neantului care trăise până atunci În noi ca un substrat cu totul invizibil. Ne-am oprit poate prea devreme, cel mai degrabă din comoditate și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mai pierdut în durere”, el simte că totul îi este străin, că se face „tot mai frig și mai pustiu”, ceea ce îl conduce la o desfășurare textuală monotonă, jalonată de titluri elocvente: Destrămare, Pustiu, Suflet tulbure, Litanie, Părăsire, Amurg, Stingere, Întunecare. Dezorientarea, senzația de netăgăduit a lipsei oricărei speranțe, o egală trecere a timpului îl fac să se simtă pierdut „în frig și-n întuneric”, sorbit de „vâltorile neantului”. Deși contemplarea unor „priveliști” îi oferă prilejul evadării în exterior și al
DUMITRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286908_a_288237]
-
începând din 1950, stăruind îndeosebi asupra prozei contemporane și interbelice. Traduceri: Mihail Sadoveanu, Mitrea Cocor, Varșovia, 1951, Wyspa Kwiatów [Nada Florilor], Varșovia, 1955, Zaginiony [Baltagul], Varșovia, 1960; Vladimir Colin, Mladen, syn miedxwiedzia [Mladen, fiul ursului], Varșovia, 1957; Cezar Petrescu, Mrok [Întunecare], Varșovia, 1957; Liviu Rebreanu, Bunt [Răscoala], Varșovia, 1959; Camil Petrescu, Ostatnia noc miloșci, pierwsza noc wojny [Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război], Varșovia, 1963; Șmierć Ipu. Opowiadania rumunskie [Moartea lui Ipu. Povestiri românești], Varșovia, 1971 (în colaborare); Marin
FLORANS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287025_a_288354]
-
Scarlat Struțeanu, Mihail Ilovici, Gh. H. Popa, Vl. Corbasca și Carol Drimer comentează cărți de Ion Barbu (Joc secund), Lucian Blaga (Eonul dogmatic), Ionel Teodoreanu (Fata din Zlataust), Ion Călugăru (Omul de după ușă), Tudor Arghezi (Cartea cu jucării), Cezar Petrescu (Întunecare), Ion Agârbiceanu (Arhanghelii), Mateiu I. Caragiale (Craii de Curtea-Veche), Mihail Sadoveanu (Zodia Cancerului). La „Cronica teatrală”, Camil Petrescu semnează articolul Producțiile Conservatorului, iar Al. Halunga scrie despre spectacolul de la Compania Bulandra cu Primul rol, comedie în trei acte de C.
LIMBA ROMANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287810_a_289139]
-
tendințele, de a oferi texte variate, aparținând unor scriitori de prestigiu din generații diferite, se observă și în ce privește proza: Mihail Sadoveanu cu fragmente din Divanul persian, cu povestirile Meșter dulgher și Luna mănăstirilor, Cezar Petrescu cu un fragment din romanul Întunecare și cu două scurte nuvele (Învierea omului și A zburat o pasăre neagră), Victor Ion Popa cu fragmente din romanul Maistorașul Aurel, ucenicul lui Dumnezeu, Gala Galaction cu notele de călătorie intitulate În Arhipelag și La Mănăstirea Neamțu, Ion Agârbiceanu
ROMANIA LITERARA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289322_a_290651]
-
Carré (2002), metoda concasării presupune modificarea obiectului ori a situației urmărindu-se noi strategii de aplicare sau noi configurații ale acestora; activitățile prin care se poate desfășura un asemenea demers sunt: micșorare, mărire, transpunere, transformare, inversare, creștere, ascundere, îndepărtare, colorare, întunecare, complicare etc. Autorii observă că metoda concasării presupune cu necesitate ca înainte de aplicare să fie utilizată o altă tehnică intitulată analiza valorică. Aceasta din urmă presupune operarea unui decupaj formal al obiectului sau al procedeului studiat pentru a-i detecta
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
tuturor legilor cerești. Lactanțiu introduce o serie de prodigia tipice literaturii „de criză” a autorilor latini păgâni, care abundă, de asemenea, în Oracolele sibiline. Minuni nemaivăzute, săvârșite în cer, vor arunca spiritele oamenilor în cea mai mare groază. Cozile cometelor, întunecările soarelui, culoarea lunii, ploaia stelelor căzătoare, toate acestea vor fi neobișnuite. Se vor ivi pe neașteptate aștrii necunoscuți, nemaivăzuți vreodată; soarele va fi tot timpul întunecat, încât cu greu se va deosebi ziua de noapte; eclipsa lunii nu va dura
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
profeților mincinoși (24,11); înmulțirea fărădelegii și răcirea iubirii (24,12); propovăduirea universală a Împărăției cerești (24,14); urâciunea pustiirii care va sta în locul cel sfânt (24,15); mari tulburări (24,16‑22); falșii Mesia și falsele minuni (24,24); întunecarea soarelui; stelele care vor cădea din cer (24,29). . Chiril citează de la Mt. 24,15; 2Tes. 2,3‑13. . B. McGinn, op. cit., p. 94 și nota 64. Legenda lui Simon Magul are la origine episodul din FA 8,9‑15
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
față a Rusiei sovietice. Cât s-a aflat în țară, ziaristul, lăudat și detestat totodată („șacalul”, ins apt de malversațiuni, celebră în epocă fiind formula „șantajul și etajul”), devenit personaj în Gorila de Liviu Rebreanu, Ultima oră de Mihail Sebastian, Întunecare de Cezar Petrescu, Sectarii de Ion Agârbiceanu, Sfârșit de mileniu de Radu Tudoran, Al optulea păcat de Tudor Mușatescu, Delirul de Marin Preda, s-a preocupat mai puțin de problemele literaturii. Însemnările sale sunt catalogate a fi ale „ultimului critic
SEICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289605_a_290934]
-
refac evenimentele primei etape a războiului mondial. Antiteza între combatanți și profitorii din spatele frontului, întâlnită în majoritatea scrierilor românești despre prima conflagrație mondială, constituie axa epică a romanului. Conceput în 1923, la un an după Pădurea spânzuraților și înaintea romanelor Întunecare de Cezar Petrescu și Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu, Hârdăul lui Satan prefigurează o serie de modalități ale tratării temei. Realitatea coșmarescă dobândește dimensiunile unei viziuni apocaliptice. Marin Oprea, ordonanța lui Dinu Bordea, un
TODIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290205_a_291534]
-
fi subiect de literatură. În eseul Romancierul, după ce semnalează faptul că în anii 1933-1934 romanul s-a detașat ca specia literară cea mai apreciată de cititori și enumeră figurile de romancieri valoroși - Liviu Rebreanu, Ionel Teodoreanu, Cezar Petrescu (exclusiv pentru Întunecare) -, comentatorul se oprește la alți trei scriitori afirmați acum: Camil Petrescu - „cronicar al iubirii”, George Mihail Zamfirescu - „cântăreț al grotescului și realității exagerate” și C. Stere - „exemplul cel mai frumos al romancierului cu tendință”. O „sinteză bibliocritică” intitulată 1935 literar
SURU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290022_a_291351]
-
delimitată (Georget, 1820; Delasiauve, 1851; Chaslin, 1895; Regis, Bonhoeffer). Astăzi sindroamele confuzionale reunesc o largă paletă de tulburări complexe și diferențiate ale tulburărilor de conștiință, cu caracter net individualizat, așa cum se poate vedea mai jos: 1) Obnubilarea este starea de întunecare a percepțiilor, lentoare a asociațiilor, dezorientare temporo-spațială, dificultăți de vorbire și de evocare mnezică, de înțelegere, somnolență cu tendință la comă sau „apsihismul” descris de P. Guiraud. 2) Delirul este o tulburare de conștiință caracterizat prin următoarele aspecte psihopatologice: - dezorientare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
poetul dialoghează cu neantul, ce întunecă până și blagiana lumină. Casa, culorile, satul, lucrurile devin reprezentări duale ale stărilor celui ce are percepția dureroasă a marii aglomerări citadine unde omul se simte alienat, pierdut. Sunetul grav al discursului și semnele întunecării viziunii despre lume, evidentă în ultimii ani ai deceniului ‘80-’90, își fac simțită prezența încă de acum. Fum, carte datată 1971, dar apărută și difuzată cu un an mai devreme, exploatează capacitatea de a delimita, cu simplitate expresivă, imagini
PITUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288831_a_290160]
-
a lumii exterioare. Acesta este teritoriul de emergență al figurației învinșilor, pentru care P. manifestă o adevărată predilecție, începând cu protagoniștii elegiaci din Scrisorile unui răzeș și sfârșind cu cei mai cunoscuți eroi ai romanelor sale: sinucigașul Radu Comșa din Întunecare (I-II, 1927-1928), retrasul din lume Paul I. Năgară din Cheia visurilor (1935), iluminații tranșeelor din Ochii strigoiului (I-III, 1942) ș.a. Fatalitatea este însă justificarea „planetară” a crizei. Pentru a o face mai plauzibilă, prozatorul îi găsește și o
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
care vor intra în culegerile de nuvele editate până spre anul 1930 - Aranca, știma lacurilor (1927), Somnul (1927), Omul care și-a găsit umbra (1928) -, chiar de unele romane - Simfonia fantastică (1929), Baletul mecanic (I-II, 1931). Și personajele din Întunecare, elaborat în această epocă, dezbat cu dezinvoltură ultimele teorii asupra mecanismului de configurare a visului, iar convertirea romancierului nu trece neobservată. Prozator de formație tradiționalist-sadovenistă, investigând realitatea prioritar social și comportamentist, P. ajunge să prețuiască revelațiile psihanalizei și să facă
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
Tolstoi, Dostoievski și cu modele în contemporaneitate, precum Jules Romains, Jean Giraudoux, François Mauriac, Jacob Wassermann, Sigrid Undset ș.a. Va da prioritate tentației de radiografiere a conștiinței și mentalității congenerilor, propunându-și o frescă paradigmatică a momentului. Primul său roman, Întunecare, se dorește un panoptic socio-moral al deceniului 1916-1926, cuprinzând epoca participării la primul război mondial și a reașezărilor politice de după conflagrație. P. îl închipuie a fi romanul generației sale, adică al „generației sămănătoriste”, și va construi în jurul unui protagonist de
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
trupește și sufletește. Dar lumea de după război, deși cu mari elanuri naționale, ambiții și realizări, nu mai are pentru Radu Comșa nici un preț, mai ales pe fundalul înstrăinării iubitei și al incomunicării erotice, ceea ce culminează cu sinuciderea protagonistului. De altfel, Întunecare a sedus cu deosebire ca roman al acestei ratări sentimentale, profilat pe ecranul primului război mondial, care nu ocupă prim-planul, ci este intermediat, ca la Tolstoi în Război și pace, printr-o dramă credibilă, care iradiază un pacifism manifest
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]