190 matches
-
Ottomanica?!" Pe fereastra spătăriei năvălește zarva vrăbiilor gureșe ce se bucură de primele raze de soare ale primăverii. La Stambul se adună nori negri, glăsuiește Ștefan, încruntat, măsurând cu pași rari spătăria și boierii, cu capetele plecate, tac. S-au înturnat păsările noastre călătoare. Și nici Apusul nu pare mai însorit... Ioane, ochi și urechi suntem, să ascultăm povestea cu cocoșu-roșu. Țamblac, cu ochii în pământ, amărât, bolborosește: Rău îmi pare... Noi ne-am dat osteneala... Am căutat să... "Lasciate ogni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
gorganul de cenușă și oase arse, bombăne el sarcastic. Și turcaleții ce s-au bucurat de milosârdia Măriei mele... Să și-i ia, destul mi-au împuțit temnițele și mi-au mâncat păsatul! Altceva! Ce mai pohtește Prealuminatul?! "Să fie înturnați tinerii talieni din Caffa, fugarii pripășiți în Moldova!" De unde să-i iau?! I-am slobozit! Parcă nu știe!? Poate... poate câțiva oploșiți la câte un sân de moldovancă... Rău îmi pare... Primim! Altceva?! Cere: "Să fie înturnată și comoara hrăpită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Prealuminatul?! "Să fie înturnați tinerii talieni din Caffa, fugarii pripășiți în Moldova!" De unde să-i iau?! I-am slobozit! Parcă nu știe!? Poate... poate câțiva oploșiți la câte un sân de moldovancă... Rău îmi pare... Primim! Altceva?! Cere: "Să fie înturnată și comoara hrăpită de pe corabie!" Comoara?! Ce comoară?! Care comoară?! Aia era "Comoară"?! Și-apoi, era jefuită de la neguțătorii genovezi și moldoveni din Caffa, pe care osmanlâii au avut milosârdia să-i descăpățâneze! Cu aiastă "Comoară" am cumpărat niște săbii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Preasfânta Creștinătate"! schimbă el brusc tonul. Acu, cel puțin, am aflat adevărul: "Suntem singuri!"... Prea bine! Nu datorăm nimănui nimic! Știm că nu ne bizuim decât pe noi înșine, pe puterea noastră, așa mică cum e! Numai de s-ar înturna oștenii mei zburătăciți... Prea puțini s-au întors încă... N-am pierdut nădejdea... Nu mă lasă ei, spune Ștefan fără convingere. Și dacă, totuși... i-o retează Stanciu. Tomo! Tomo! Necredinciosule! strigă Ștefan. Dacă, totuși... spune, chinuit, mai mult pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Și nu te mai biciui! se revoltă Daniil. Ai făcut tot ce omenește era posibil! "Ați luptat singuri... Ați murit singuri"... Aista ne e Destinul! Nu poți porunci Sorții! Destinul?... Da! spune Ștefan cu un zâmbet ironic. Am încercat să întorn aist Destin vitreg după dorința, după voința mea! Se spune că "Soarta" ține cu cei ce îndrăznesc... Am cutezat! Am sfidat-o chiar! Se vede treaba că am fost pedepsit... Nu m-am bizuit niciodată pe soartă, pe noroc, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
lucrez, căci am o bibl. Întreagă de manuscrise pentru... sertar. Din cele trimise cu poșta de azi sunt unele lucrări date numai cu Împrumut (Cum e Sărmanul Enric - fiind unicul și ultimul exemplar), pe care veți binevoi să mi le Înturnați cu vreun prilej. Descoperind Încă unele lucrări, despre care Dv. nu aveți de unde să le cunoașteți, Vă trimit extrase, rezumate din ele, sau numai indicația unde se găsesc - pentru completarea Monografiei. Sunt foarte curios să văd Muzeul pentru lit. și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
haiducii. Vechi poeme sunt rescrise în lumina noilor realități: într-un nou Pătru Opincă, „noaptea când pe uliți trec domol,/ nu mai așteaptă pe nici un podmol/ fete mari cu țâțe ca de piatră/ pe cei flăcăi ce nu se mai întoarnă/ din a Siberiei grea, veșnică iarnă” (subliniată - noutatea adusă prin rescriere). Limbajul îl continuă și dezvoltă (în sensul proclamației și îndemnului incendiar) pe cel interbelic; inedit este apelul la prozodia populară, a doinei, a cărei muzicalitate atenuează reliefurile colțuroase ale
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
frumoasă denainte-ne în picioare stătea, carea cu ochii sigeta, cu sprâncenele arcul încorda, cu fața singe vărsa, cu budzele inima spintica, cu mijlocul viața curma, cu statul morții râdica, cu cuvântul dzilele în cumpănă măsura, cu răspunsul sufletul de la mormânt înturna, iar cu singur numele Biruinții toată frumsețe biruia și covârsiia"47. Trăsăturile pe care Hamelonul le reține sunt în primul rând fizice, semn că, deși neprihănită, Biruința emană un erotism paralizant. Singura ei rivală, din acest punct de vedere, este
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
razele sale; cugetarea, simțământul, forma au fiecare frumusețile lor dintr-o altă lume"105. Scriitorul își închipuie varietatea ansamblului sub forma unui dispozitiv ce ține de tehnica imaginii, caleidoscopul, un fel de substitut mai modern al mozaicului: "daleoscop ce se înturnă neîncetat"106. Însă lucrul cel mai interesant în această tentativă de a traduce experiența estetică a antologiei lui Alecsandri e dublarea codului metaforic. Pe lângă reprezentările geologice ale varietății, Bolintineanu introduce și o serie de reprezentări vegetale. Printr-un soi de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Daos și pentru nepotul meu Tudorică - " Codrule, frunză rotată, Tu-mi ești mamă, tu-mi ești tată!" (poporală) Semeață-verde-strajă-legendară, Străbunul meu altar ocrotitor; Cu sufletul festiv ca o fanfară, De când ieream dănac mi te ador! Numai spre tine dorul mă înturnă Să îmi ogoi vreun ancestral frământ, Sub vigilența șoimilor-dejurnă, Cu aripi ghintuite-n Cerul Sfânt. Tixit de ani, mereu îmi bat cărare - Uitând puhoiul inșilor meschini - Către stejari cu fibre seculare Și blagiene scânduri în tulpini. Tu, braniște cinstită și
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-website/Imaginative/8091_a_9416]
-
cu băutură și bucate, socăcița (bucătăreasa nunții) sau una dintre druște mai bună de gură, închină nânașilor o găină fiarta așezată pe un paltou și ornamentata cu grijă, prilej de dialog hăzos cu nânașa, căci ea era cea cu care înturna răspunsul. În acompaniament muzical, socăcița/drușca chiuie: La aceasta stăruitoare invitație, nânașa punea banii în pliscul găinii și răspundea (sau nu) socăciței. După plata găinii răspunsul (dacă îl dă) nănșei, socăciț îi spunea: Trecerea în rândul femeilor căsătorite a nevestelor
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
putut " Orișicine mi-a cerut. "Vai săracă lumea mea " Că greu am trăit în ea "De la paisprezece ani "Trebuia să câștig bani "La lucru greu de pădure "Cu țapin și cu săcure. "Tata -n război a plecat " Înapoi n-o înturnat. "Trei copii noi am rămas "În lume cu greu năcaz. "Vrut aș fi să mai trăiesc "Și planul să mi-l plinesc. "Din șaizeci și nouă țări "M-au vizitat până ieri. "Din conducători de stat " Foarte mulți m-au
Stan Ioan Pătraș () [Corola-website/Science/310473_a_311802]
-
în care este manționat schitul mănăstirii Căpriana (adică Condrița)”, în care se precizează hotarele moșiei Ciuciuleni, ce aparținea urmașilor boierului Eonașco Banaura: „...am mers tot fundul cu Drăgușenii și am mers până în deal pe d-asupra... de aicea ne-am înturnat pe despre Horohei, și am mers pe vale înnainte și pen Cârlanei am mers spre miazănoapte lungul, și alăturea cu Ulmul și cu mănăstirea Căprianei, rămânând mănăstirea denspre răsărit și înnaente pen codrul până diasupra dialului, am găsit piatre hotăra
Stejăreni, Strășeni () [Corola-website/Science/313732_a_315061]
-
-mea Trei zile de mai trăia Zăceam eu și cetea ea. Voi care treceți pă aici Încercați să n-o treziți Că acasă dacă vine Iarăi cu gura pă mine Da așa eu m-oi purta Că-napoi n-a înturna Stai aicea dragă soacră-mea </poem>
Cimitirul Vesel din Săpânța () [Corola-website/Science/297425_a_298754]
-
Omu'n lume cât trăie/ Se străduie agonisi/ Se străduie ca furnica/ Când moare n-are nimica. Și mai am una: 'Dar-ar Dumnezeu cărare/Pe sub pământ umblătoare/ Să se-ntoarcă cel ce moare'. Dar-ar Dumnezeu să ne putem înturna înapoi. Oricum, de sărbători, de nașterea Mântuitorului se pune un colac pe masă, se leagă picioarele de la masă. Asta ce înseamnă? Că la masă sunt morții și viii la un loc. Astea sunt sărbătorile. Numai că trebuie să știm să
De la “Drumul lui Leșe” la muzica divină a compozițiilor lui Dinu Lipatti by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105862_a_107154]