430 matches
-
a rămas repetent unul din cauza neîntrunirii mediilor la limba română și aritmetică. După rezultatul obținut s-a constatat că doamna învățătoare și-a dat silința ca elevii să-și apropie cât mai temeinic cunoștințele cerute prin programa analitică. Deci această învăț ătoare cu gradul de suplinitor a fost Lucia Popescu, cu greutăți deosebite în închirierea spațiului școlar, ce efectua munca cu cinci clase. A funcționat din anul școlar 1906/1907 până la sfârșitul anului școlar 1908/ 1909.” (XVIII, pag. 180). Faptul dovedește
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
nici vreun fel de distracție. Singurul eveniment de asemenea amploare a mai avut loc în urmă cu exact 30 de ani, pe 3 oct. 1981, organizat de prof. dr. Dumitru Trică MARIN (și atunci din Vaslui) și prof. Costică Petroni, învăț ător la Lehancea, care a răscolit satul binișor, de vreme ce au fost prezenți vreo 300 de oameni (veniți și localnici). Programul cu frații Chiriac, memorabil raportul vietii, unic. Asemenea emoții și trăirile personale și colective, însemnătatea pentru fiecare în parte și
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
pot lipsi în context general, așa cum nu pot fi uitate tradițiile și obiceiurile locale cu strălucirea excepțională a PLUGULUI MARE de Anul Nou și Jocurilor cu măști. Am mai apucat strigarea peste sată Școala locului ar fi din 1906, prima învăț ătoare, Lucica Popescu, dar învățătorul din comună completa Chestionarul lui Hașdeu ! (în 1878 răspunzând la majoritatea întrebărilor). Dintr-o panoplie a valorilor satului nu pot lipsi cei din familiile, în general plecate prin lume, Balan, Barbărasă, Basoc, Bufnilă, Chirilă, Chitic
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
GÎNDIRI ȘI CU IMAGINI Cu gândiri și cu imagini Înnegrit-am multe pagini: Ș-ale cărții, ș-ale vieții, Chiar din zorii tinereții. Nu urmați gîndirei mele: Căci noianu-i de greșele, Urmărind prin întuneric Visul vieți-mi cel chimeric. Neavând învăț și normă, Fantazia fără formă Rătăcit-a vai! cu mersul: Negru-i gândul, șchiop e viersul. Și idei, ce altfel împle, Ard în frunte, bat sub tîmple: Eu le-am dat îmbrăcăminte Prea bogată, fără minte. Ele samănă, hibride, Egiptenei
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
din traducerea metrică germană, din care traduc mai ușor, și apoi să compar șir cu șir cu textul grec. în 6 luni să fie gata cântul I Limba română are cantitate. Horaz tratat ca Homer O Mercur, cu al cărui învăț deprinsul Amphion urni după cântec și stânca Și tu, liră-mi, care cu foc din șapte Coarde suna-vei. Templele, ospețele mari răsfeți tu Cânt la care neînduplecata Lide Plece-și urechea Ich brauche ein Lexicon zu Homer [2] 2292
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
în mod logic această noțiune am folosit metoda ciorchinelui, cerându-le să găsească cuvinte înrudite prin înțeles: Elevii au găsit: învățător, învățătoare, învățat, neînvățat, învățătură, învățământ. Comparând, au constatat că în corpul sonor al acestor cuvinte există o parte comună, învăț, deci, un cuvânt de bază de la care s-au format. Fixarea cunoștințelor privitoare la această noțiune se face în cadrul lecției Cuvântul Ăactualizare), din calsa a III-a, cu ajutorul unor exerciții variate: recunoașterea într-un șir sau într-un text a
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
și privirea blândă și bună din ochii lui. Nu-ș mai putu înfrânge ispita... hotărârea ei, gata luată, dădu pe dinafară, ca laptele în clocot. Și, într-o zi, îl zăpăci cu totul pe bătrân... - Bunicule, vreau la școală... vreau sa învăț și eu ca Fănuță! Bătrânul, când a auzit așa o tărășenie, întâi rămase făra glas, iar când își reveni sări ca ars, de parcă ar fi călcat pe cărbuni aprinși cu piciorul gol. - Cum...?! cum, să‟nveț?! - Ioti-așa... vreau să‟nvăț
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
ar plăcea să descopăr cât mai multe noutăți despre civilizațiile trecute. Am însă tot timpul să hotărăsc pe ce drum să o iau, dar știu că am mult de muncit până atunci. Mă numesc Ștefan Manole, am 11 ani și învăț la Colegiul „Mihai Eminescu” din Iași. Acasă mi se spune uneori Fifiloi, iar colegii îmi zic Padawan Tano. Sunt un băiat destul de înalt și subțire, dar plin de energie.Am ochii albaștri verzui și părul blond, mai tot timpul ciufulit
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
Am făcut și expoziții, de grup sau numai cu lucrările mele. Mi-aș dori foarte mult ca în viitor să fiu un jucător profesionist de snooker. Am început să joc cu vărul meu, mă uit la campionatele de snooker și învăț câte puțin din mișcările jucătorilor. Mi-a plăcut mult să scriu acest autoportret, deoarece m-am gândit la lucrurile bune și mai puțin bune legate de mine și mi-am dat seama că mai am mult de învățat și destule
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
îngrijesc cu drag papagalul, pe care îl cheamă Coco. Îmi plac foarte mult câinii, rasele preferate fiind bichonul maltez, chihuahua și chow-chow. Aceastea sunt eu! Voi ce părere aveți despre mine? Eu mă numesc Miruna Simina-Bogdan, am 11 ani și învăț la Colegiul Național „Mihai Eminescu”. Am părul blond închis, ochii albaștri și sunt destul de înaltă pentru vârsta mea. Eu sunt o fire jucăușă, mă împrietenesc ușor cu toată lumea, sunt amuzantă în toate și fac glume foarte bune. Sunt sociabilă și
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
întreb: Oare bătrânii castani vor mai fi? Oare livada în care ne place să ne jucăm va arăta ca și acum? Acestea sunt întrebările care mă frământă. Totdeauna îmi va rămâne în minte și în suflet imaginea școlii în care învăț și îmi petrec o bună parte a copilăriei. De vorbă cu Luna Corina Lungu Nu voi uita curând acea seară frumoasă și senină de vară pe când mă aflam pe o plajă din Mangalia și așteptam ca soarele să plece la
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
despre perdaful ce a urmat! Bineînțeles că mi-a cerut scuze și l-am iertat. Mă enervează Însă atitudinea lui Iloni, care susține În gura mare că Dinu este sub papucul meu, ceea ce nu-mi convine absolut deloc. Toată ziua Învăț după noua mea metodă. Într-adevăr, cere muncă! Sunt pe calea de a câștiga prietenia lui Dinu și sunt sigură că totul se va sfârși cu bine și... bucurie! 11 aprilie 1960 (luni) Am asistat Împreună cu Dinu la cercetările făcute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
cealaltă, l-a văzut astfel. Ce să mai cred? Să comentez această durere insuportabilă? Nu. Știu doar atât: că În noaptea asta Îmi voi face lecțiile mai conștiincioasă ca totdeauna, ca să răzbun visurile În care m-am scăldat după-amiază, În loc să Învăț. În mine clocotește ceva crud, ceva strivit prea mult, o mirare, o uimire, o revoltă, nici eu nu știu. Am primit vestea destul de calmă, dar i-am simțit din plin efectul. Nu mă zbat, nu disper, e de prisos. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Înstrăinarea gheții este cea mai mare durere posibilă, pot spune chiar că o depășește pe aceea pentru Petre. Timpul va hotărî. Deocamdată, cert este că trec printr-o perioadă foarte critică cu Învățătura. Nu mai pot Învăța decât noaptea, dacă Învăț. Notele Însă sunt excepționale. Am luat singurul 10 din clasă la extemporal la geologie. Dar dacă nu mă țin serios de lucru, aceasta nu va mai dura. Deci nu te lăsa! Mă obsedează gheața. Mă obsedează părăsirea lui Petre, plecarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
spus nimic. Am salutat-o în mjlocul străzii. Mi-a spus că pleca, trebuia să lase casa noilor proprietari. — Și unde te duci? — Deocamdată mă întorc la mine în sat, apoi vom vedea, poate mă duc în Australia. — Vorbești engleza? — Învăț. Mama ta a născut în seara următoare. Contracțiile au început în primele ore ale după-amiezii. Mă aflam în spital și am plecat imediat. Era în capot, în fața televizorului stins din sufragerie. A întins mâna spre divanul gol. — Vino. M-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
vândut pe ruble un pământ ce nu era al lor nu e motiv ca românii să-și vânză pe ruble pământul patriei lor străveche. Prin urmare vom ieși din război c-o mulțime de esperiențe dureroase, care vor servi de învăț M. Sale, cu pierderi de oameni și bani, ruinați poate - dar nu vom pierde Basarabia, și desigur nu cu bunăvoia noastră. [21 februarie 1878 ] {EminescuOpX 53} ["VENIM ÎNCĂ O DATĂ ASUPRA SCRISORII... Venim încă o dată asupra scrisorii adresate directorului ziarului "Le
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
În timpul lecției mă gândesc la altceva. h) Vorbesc cu colegii în oră. ( ) i) Îmi plac curiozitățile geografice. ( ) j) Nu-mi place să scriu mult în caiet. ( ) Acasă : k) Îmi fac tema în ziua în care mi s-a dat. l) Învăț numai din caiet. m) Răsfoiesc manualul de geografie din curiozitate. n) Nu mă uit pe caietul de clasă. o) Am acasă Harta geografică a României. p) Folosesc harta în pregătirea temelor. q) Culeg informații prin observarea elementelor din mediul geografic
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
care îi determină pe elevi să învețe sunt de mai multe feluri: sociale, cognitive, de ordin afectiv, profesionale, ale autorealizării, succesul sau insuccesul școlar, aptitudinile speciale. 8 În categoria motivelor sociale intră cele care au scopuri cu un caracter social: „învăț din datorie față de clasă”, „învățând contribui la prestigiul clasei”, „vreau să fiu cât mai folositor oamenilor”. Cât și motivul reciprocității exprimat de elevi în diferite forme: „îmi place să învăț la școală pentru că sunt împreună cu alții”, „uneori de la alții înveți
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
și în ceea ce privește evitarea insuccesului. Ca urmare, în categoria „succesului insuccesului școlar” am inclus motive enunțate de elevi cu forme foarte diferite dar care exprimă totuși aceleași tendințe: „învăț ca să obțin note bune”, „învăț să nu am rezultate slabe (note proaste)”, „învăț ca să fiu printre primii”, „învăț să nu rămân corigent”, „învăț pentru că doresc să am succes la admiterea în liceu”, „vreau să-i depășesc pe alții”, „învăț ca să fiu un exemplu pentru colegii mei”, „doresc să câștig prețuirea colegilor”, „n-aș
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
proiect este, statistic vorbind, extrem de răspândită. Cu cât o societate oferă mai puține alternative, cu cât proiectele indivizilor decurg din cele câteva proiecte și norme oficial recunoscute, cu cât o societate lasă mai puțin loc pentru cultura îndoielii și pentru învățul dezvățului, cu atât prostia ca încremenire în proiect câștigă teren și scleroza acelei societăți este mai mare. Prostia mobilizează o imensă cantitate de energie mentală și are nevoie de ea; într-un anume fel, de mai multă decât are nevoie
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
lor, astfel încât aceș tia să ajungă la trebuinț a de a-ș i valorifica propriul potenț ial, la trebuinț ele cognitive și estetice, prin care ei pot atinge randamentul maxim al dezvoltării personale.” (Albu, 2002, pag. 67). Pentru a putea învăț a bine, temeinic, profund, elevii au nevoie, mai întâi, să se simtă confortabil din punct de vedere fizic, să se simtă simpatizați, încurajați și să aibă relații cât mai bune cu colegii. Cercetările au relevat că elevii au tendinț a
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
tinț ele anterioare ale elevilor; a utiliza ideile elevilor; a utiliza curiozitatea naturală a elevilor; a provoca elevii prin solicitările la care trebuie să răspundă; a utiliza instruirea individualizată adică a realiza o proiectare diferenț iată a activităț ilor de învăț are în funcție de nevoile, interesele ș i abilităț ile elevilor; a utiliza (cu multă grijă) competiț ia; a reduce anxietatea elevilor neliniștiți ce nu se pot concentra; a utiliza întăririle pentru a recompensa comportamentele dezirabile. De nenumărate ori comportamentul dezirabil este
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
ei cognitiv. Prin urmare, este necesar să acordăm o egală (și justificată) atenț ie atât universului afectiv- motivaț ional al elevului, cât și celui al educatorului” (Albu, 2002, pag. 14). Pentru că relația profesor-elev are un impact decisiv asupra activității de învăț are, educatorul trebuie să lupte permanent pentru construirea unei relații educative autentice iar una dintre premisele realizării acestei legături sensibile o constituie cunoașterea frustrărilor elevilor dar și conștientizarea propriilor frustrări pentru a-i ajuta pe elevi să depășească stările negative
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
validează propriile experiențe ori subliniază diferențele față de experiența noastră. Persoana ce-și povestește viața este profesorul, iar cea care ascultă este elevul. A aborda povestea vieții cuiva este ca și cum ai avea un mentor. Te-ai putea întreba: „Ce am de învăț din această experiență?”, „Ce înseamnă această poveste a vieții pentru mine din perspectiva propriei mele experiențe?”, „Ce anume din viața mea regăsesc în această poveste?”, „Ce anume pot învăța pentru a-mi spune propria poveste mai eficient?”. Reacția noastră față de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
României. Ministrul învățământului, Liviu Maior Anexă 1 NORME privind acordarea de reduceri cu 50% ale tarifelor pentru transportul local în comun, de suprafață și subteran, precum și pentru transportul intern auto, feroviar și naval de care beneficiază elevii și studenții din învăț��mântul de stat 1. Elevii și studenții români din învățământul de stat, cursuri de zi, elevii și studenții bursieri ai statului român, care studiază în România, beneficiază de tarife reduse cu 50% pentru transportul local în comun, de suprafață și
ORDIN Nr. 4.055 din 5 iunie 1996 pentru stabilirea Normelor privind acordarea de reduceri cu 50% ale tarifelor pentru tranSportul local în comun, de suprafaţa şi subteran, precum şi pentru tranSportul intern auto, feroviar şi naval de care beneficiază elevii şi studenţii din învăţământul de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116750_a_118079]