283 matches
-
tu știi limbile vechi ale pământului. Tot ce va citi omul acela din cartea cea mare, tu să scrii pre limba ta pe foi”. Apoi își roti privirea asupra celorlalți: „Sunteți gata?”, „Yes, oui, igen, tak, si, ja, ya”, răspunseră învălmășit călugării. „Da”, răspunse și Iovănuț. „Atunci dă-i drumul!”, spuse îngerul către cel ce aștepta în picioare. Omul înalt își masă puțin ochii, se aplecă asupra cărții și începu să citească rar. Iovănuț recunoscu imediat vechea limbă și cu scris
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
-l Antihrist; paharnicul Surdu, ce-i pusese ardei iute în vin, vel-postelnicul Gherman, ce-i schimbase iapa, și alții și alții. — Bine v-am găsit, boieri! - zise Barzovie, stând în picioare. — Să ne trăiești întru mulți ani, Măria-Ta! - strigară învălmășit toți. — Și ce treburi v-aduc la mine, boieri, de-ați bătut atâta cale pe zăpușeala asta? - întrebă Barzovie-Vodă. Venerabilul Samoilă făcu un pas înainte și dădu să deschidă gura, dar atunci Vodă spuse cu blândețe: — Da’ de ce stați în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
nu aici, În salonul nostru și dincolo de masă: afară. - I-auz’!, tresare Moș Iacob și se ridică În grabă. O venit Grabenko cu jăndarii lui! - Ieșiți prin spate, să nu-mi intre-n casă porcul, face mama. Și totul se Învălmășește: fata Îi dă drumul mamei din strânsoare, știu, sunt sigur, vrea să mă strângă pe mine-n brațe, dar Mătușa Domnica o ia de mână și o trage după ea - spre bucătărie, ca să iasă din casă pe ușa din spate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
de șampanie. Era plină de acel farmec dezvoltat odată cu obișnuința unei vieți pline de bunăstare. Facă-se voia ta, se învoi Ovidiu și trecură împreună pragul restaurantului. Prin ochii ei, lumina se filtra tot mai anevoie. Oameni, fapte, ani, se învălmășeau. Un haos liniștitor. Ce importanță mai aveau toate când exista balanța naturală, zi, noapte, rău, bine. Important e să știi să aștepți ora care vine, să nu te neliniștești. Privea cu lăcomie în jur. Nu voia să-i scape nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
spun e o poveste fericită. Hovhannes Stamboulian a strâns din buze, În timp ce mintea Îi lucra febril, iar vârtejul scrisului Îl Înghițea cu totul. Cu fiecare rând adăugat la această ultimă poveste din cartea lui pentru copii, generații de povețe se Învălmășeau din nou În mintea lui, unele descurajante, altele ridicându-i moralul, Însă răsunând toate dintr-un alt timp, un timp fără Început și fără sfârșit. Poveștile pentru copii erau cele mai vechi povești din lume, prin cuvintele lor vorbeau fantomele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
vrea să privească undeva, pe fereastră, în grădină și cu coada ochiului citi: "Parola garnizoanei pentru ziua Z este Pavel-Palanca. Pentru Z + 1 este Tudor-Tîrgu Jiu. Să ne ajute cel de Sus." Simți cum i se usucă gura. Totul se învălmăși în mintea lui, acum chiar că i-ar trebui un pahar cu apă. Cantacuzino era în posesia unui secret de gradul zero, parola garnizoanei pe două zile, două zile anume hotărîte pentru acțiunea grupului de la Arsenal, cu siguranță. Nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
pentru că la Wan2 Stage începea concertul Yonderboi and the Oblivion, care după prestația de la București m-au racolat total la gloata de admiratori. Și ăsta era doar începutul, pentru că urma o noapte lungă, care acum, ce-i drept, mi se învălmășește în cap. Asta și din cauză că dusul la culcare s-a întâmplat la ora șase, și nu în cort, pentru că uitaserăm bețele acasă, ci la Ambient. Perfect, după o noapte de rupt tendoane pe breakbeat și drum’n’bass la Mokka
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
în apropierea cătunului există, da, să nu vă mire, o rezervație de cerbi. Se pot organiza acolo vânători în mlaștină, singurele evenimente care îi scoală de la mesele lor pe pescari"... Atunci ascultasem destul de absent. Dar acum aveam puțin trac. Se învălmășeau în mine, într-un amestec confuz, gânduri și stări contradictorii; curiozitate, "ce dracu de vânători mai sânt și astea? să vânezi cerbi în mlaștină?", ambiție, "acum, dacă tot am plecat n-aș vrea să mă fac de rîs", teamă, "dacă
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
completezi foile pe o parte și pe alta, inevitabil cu multe locuri goale, și te întrebi de ce? urmează altul, care așteaptă afară ori pe care ți s-a spus să-l trimiți acolo, întrebările fără răspuns se amestecă și se învălmășesc în capul fiecăruia, chiar și al celor mai vâstnici, obișnuiți cu fișele de cadre și cu verificările dintr-o altă vreme, de început a comunismului: de ce toate astea? are vreo legătură cu...? dar fiecare își continuă cu teamă întrebarea numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
el lăsând neașteptat de multă tăcere înaintea răspunsului „Nimic nou, toate la fel de rele“ și n-au mai discutat despre asta, pentru că ea îi spusese îndată - punându-și capul pe umărul lui și anulând orice discuție - „Te iubesc“, încât toate se învălmășeau. Și faptul că se uitase o clipă la ea surprins de cele spuse și cu o sprânceană ușor ridicată n-a fost luat în seamă și n-a înțeles că emoția lui era brusc prea mare, dar prea stăpânită. Iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
au povestit în literaturile tuturor popoarelor istorii de iubire și n-ar mai fi rămas nimic de spus Îgândul ăsta, dacă l-aș crede, n-ar fi decât o stupiditate), ci pentru că atâtea nuanțe și finețuri neștiute de mine se învălmășeau într-o țesătură filigranată în sufletele lor, încât lucrarea mea n-ar fi decât cutezanță prea mare, mișelie și poate defăimare. De aceea trebuie spus numai despre focul mistuitor în afară de care nimic nu a existat în acele aproape o mie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
mi-era teamă să plec. După un timp am început să răsfoiesc hârtiile și hărtiuțele acelea, m-am înfundat în ele, aproape speriat de ce aflu. Nimic din tot ce era scris acolo nu știusem și crezusem că știu tot. Se învălmășeau toate într-o rară dezordine, se amestecau timpii, lunile, anii, uneori nu înțelegeam cu exactitate despre care I sau M sau R sau S vorbește, abia deslușeam că-i femeie ori bărbat. Dar după o vreme toate au început să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
MacArthur. Doctorul Ransome se opri să-și tragă sufletul. Forță aerul să-i intre În pieptul osos, uitîndu-se la imaginea lui reflectată În bombeurile pantofilor lui Jim. Încearcă să nu te gîndești la asta. Ai atîtea lucruri care ți se Învălmășesc În minte. S-ar putea ca americanii să nu debarce acolo. Dacă au să debarce, japonezii au să se lupte. — Jim, au să se lupte. După cum ai susținut cu credință, japonezii sînt soldații cei mai curajoși din lume. — Păi... Discuțiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
s-a întâmplat nimic deosebit. Să-ți desfunzi urechile, că ai să mai ai ce afla... Nu uita să-i dai un pupic... Știi tu cui... Am să aștept în...” - am mai apucat să aud, în timp ce prin gând mi se învălmășeau cuvintele: “Te ții de rele, mehenghi bătrân ce ești!”... Abia m-am ridicat de la masă, că bătrânul îmi și zâmbea din ușa chiliei mele. --Bună dimineața, dragule! Cum ți-a fost somnul de astă noapte? --Nu mă pot plânge, sfințite
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
direct cu el. Judecând după aparențe, deocamdată aș spune că e un descendent care a degenerat într-o stare primitivă. Corl se opri la câțiva pași de ființele cele mai apropiate. Nevoia de id era din ce în ce mai imperioasă. Gândurile i se învălmășeau, târându-l parcă spre marginea unei prăpastii. Avea senzația că tot trupul îi e scăldat într-un lichid vâscos, iar vederea, din ce în ce mai tulbure. Oamenii se apropiaseră de el și-l priveau, curioși. Corl le vedea buzele mișcându-se în căștile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
vehicul se apropie de el, iar când se opri în fața lui, o cameră de luat vederi începu să înregistreze, bâzâind. Un perforator gigantic începu în clipa aceea să atace o stânca. Corl privea distrat toate aceste lucruri, care i se învălmășeau în minte, în timp ce trupul îi era mistuit de dorința de a porni pe urmele omului care plecase singur în oraș. Deodată, simți că nu se mai poate stăpâni. O spumă verzuie îi umplu gura. I se păru că, în clipa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
îi fuseseră foarte ascuțite, dar de când începuse să- și piardă puterea nu mai capta semnale decât de la o distanță de câțiva ani-lumină. Așa și acum, abia dacă desluși primele semnale ce-i indicau prezența navei. Energie, materie... Impresii vagi se învălmășeau în creierul lui amorțit. Simți o durere aprigă, ca și cum un mușchi, multă vreme nefolosit, ar fi prins să-i zvâcnească. Durerea se potoli. Gândul se spulberă. Creierul se scufundă din nou în somnu-i adânc. Ixtl se întoarse în vechea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
murit cu sabia În mână, fără a se putea apăra. Acolo a rămas o vale a sângelui, pe care o ocolesc cu groază toți călătorii. Cuvintele Cuceritorului se opriră, dar murmurul lor nu Încetă În mintea lui Amir. Totul se Învălmășea. Luptătorul necunoscut, Înfruntarea din deșert, uciderea Cuceritorilor, toate erau fragmente dintr-o derulare imposibilă a evenimentelor. Așa ceva nu putea exista. Deși privirile Celor Patru spuneau că totul e real. Târziu Își dădu seama că se aștepta un răspuns de la el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
valul mulțimii. Privirile În jos. Abia atunci Alexandru Înțelese pe deplin că misiunea era anulată. Nu-i venise să creadă prima oară, când, de altfel, era mult prea concentrat să-l descopere pe ciudatul cerșetor. Prea multe Întrebări i se Învălmășiră În minte, dar știa că nu poate pune nici una. Chiar dacă era vorba acum de secunde, nu-l scăpa din ochi pe ienicer. Care rămase În poziția de gardă la trecerea sultanului, dar (lui Alexandru nu-i veni să creadă) imediat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
care te frămîntă și asta e bine. E bine pentru că, vezi tu, sunt mulți cei care cred că le știu pe toate și nu mai Întreabă nimic pe nimeni. Parcă mă văd pe mine la vîrsta ta, cînd mi se Învălmășeau În minte tot felul de gînduri și mult Îmi mai doream să mă ajute cineva să mi le pun În ordine, dar cei despre care credeam că o pot face, nu aveau timp pentru mine, iar cei care mă ascultau
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
români, revenea la suprafață cu incandescența unui fier înroșit aflat pe ilău. * La acest ceas târziu de noapte bulibașa Iorgu Stănescu își amintea cu obidă că alergase cu ai săi, săptămâni și zile multe la număr, fiindcă fusese și el învălmășit de zvonul că oamenii legii umblă din șatră în șatră în căutarea unui lucru, a ceva nerostit pe care, din precauție, nu-l deconspirau. Goana fără istov, în derută, prin locuri dosite, schimbarea în timpul nopții a locurilor de tabără, nebunia
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
și privește carnea sfârâind pe sticla de gheață și mâna lui rămâne lipită de pahar, în timp ce disprețul cade în pahar ca o măslină. Apoi dorința de răzbunare se înfige ca un pai exotic în cocktailul ucigaș și toate ingredientele se învălmășesc unele-ntr-altele și culo rile sentimentelor se atrag unele pe altele și se topesc în ele însele și Cavanosa învârte paiul în pahar până când amestecul devine uniform. Acum, o singură culoare unește tot ce a pus el acolo, într-un singur
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
ratate. Cinci dintre ele nu au im portanță. Celelalte două sunt prețioase. A sunat-o. A sunat-o pe ea. Mâna lui a format numărul ei. Ure chea lui a așteptat ca vocea ei s-o umple. Gândurile i se învălmășesc în minte, dar ochii ei continuă să lucească mat în lumina camerei. Nebuna joacă acum un rol, pe o scenă clădită doar în capul ei. Și ea e singurul spectator din sala goală. Iar spectatorul o aplaudă frenetic. Nebuna se
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
înțeles că prințul Charles le-a spus tinerilor prinți de moartea mamei lor.“ Fanny demara de lângă bordura, tăind calea unei limuzine, al cărei șofer frână disperat și claxona furios. Tânără accelera, părăsind locul unde era să se tamponeze. Cu gândurile învălmășindu-i-se în minte, cu ochii în lacrimi, cu urechile ciulite la știrile de la radio, uită să iasă din aeroport pe șoseaua M23 și se trezi pe un drum de țară liniștit. Înainta cu viteză redusă, uitându-se atentă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
sunt beat, că el nu poate să-i țină minte pe toți mușteriii care beau un rom și mănâncă un pilaf cu pește, că la el nu-i jandarmerie..." Carol nu mai avea mult. Doar câteva case. Gândurile i se învălmășeau în cap, fără control, galopând haotic, cu schimbări neașteptate de direcție. "... L-aș căuta pe birjarul scopit. Pe Nikolai cu drag de cai. El mi-ar spune, poate, cu chipul său bonom și vocea blajină: Sigur, gospodin, cum să nu
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]