2,148 matches
-
din 17 octombrie 2017, citată anterior, Curtea a constatat că dispozițiile art. 434 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură penală, care exclud posibilitatea atacării cu recurs în casație a soluțiilor pronunțate ca urmare a aplicării procedurii privind recunoașterea învinuirii, sunt neconstituționale. De asemenea, prin Decizia nr. 573 din 20 septembrie 2018, precitată, Curtea a constatat ca fiind neconstituționale și dispozițiile art. 434 alin. (2) lit. g) din Codul de procedură penală, care exclud posibilitatea atacării cu recurs în casație
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
referitor la rolul Ministerului Public, întrucât, pe de o parte, creează pentru părți o vădită inegalitate de tratament prin împiedicarea accesului la justiție în situația soluționării apelului prin pronunțarea unei hotărâri definitive nelegale ca urmare a aplicării procedurii privind recunoașterea învinuirii, respectiv ca urmare a admiterii acordului de recunoaștere a vinovăției, iar, pe de altă parte, lipsesc procurorul de pârghiile necesare exercitării rolului său specific în cadrul fazei de judecată a procesului penal. ... 16. Revenind la obiectul prezentei excepții de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
pentru a dovedi că și persoanele aflate în situația autorului excepției, având în vedere atitudinea sinceră și cooperantă în fața organelor judiciare, trebuie să beneficieze de procedura simplificată și de tratamentul sancționator prevăzut de legea procesual penală în cazul recunoașterii învinuirii. ... 4. Reprezentantul Ministerului Public se opune acordării unui nou termen de judecată, întrucât actele existente la dosar sunt suficiente pentru soluționarea excepției, în condițiile în care Curtea nu analizează poziția exprimată de inculpat în procesul penal, ci neconstituționalitatea dispozițiilor de
DECIZIA nr. 267 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258592]
-
14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât inculpatul trimis în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni care se pedepsește cu detențiune pe viață nu poate să beneficieze de procedura prevăzută în cazul recunoașterii învinuirii. Subliniază că autorul excepției, în calitate de inculpat, a avut o poziție sinceră pe tot parcursul procesului și nu are antecedente penale. Solicită amânarea pronunțării pentru a depune concluzii scrise. ... 7. Reprezentantul Ministerului Public apreciază că nu este necesară amânarea
DECIZIA nr. 267 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258592]
-
în cazul infracțiunilor pedepsite cu detențiunea pe viață nu afectează principiul egalității în fața legii. Astfel, prin Decizia nr. 975 din 22 noiembrie 2012, Curtea Constituțională a reținut că egalitatea nu înseamnă uniformitate, iar procedura de judecată în cazul recunoașterii învinuirii nu reprezintă un drept fundamental și nu capătă valențe discriminatorii, având o justificare obiectivă și rezonabilă ce ține de gravitatea extremă a faptei comise, pedeapsa detențiunii pe viață fiind ultima pe scara graduală prevăzută de sistemul represiv românesc. ... 13. Potrivit
DECIZIA nr. 267 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258592]
-
în raport cu tratamentul aplicabil în materie penală unde persoanele acuzate de conflict de interese se bucură de toate garanțiile constituționale privind procesul penal, respectiv principiile prezumției de nevinovăție și aflării adevărului, ce presupun administrarea probelor în ceea ce privește învinuirile aduse; (iv) în raport cu normele comune de drept civil, sunt utilizate concepte juridice obscure, neclarificate și care nu beneficiază de o definiție legală anterioară, care să îndeplinească cerințele de calitate a legii impuse de Constituție; (v) se permite autorității
DECIZIA nr. 271 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259450]
-
subliniat că nicio altă probă (în afară de Procesul-verbal întocmit la 8 iunie 2011 de I.N.) nu a confirmat acuzațiile de purtare abuzivă și a subliniat că înregistrarea audio-video se întrerupsese brusc chiar înainte de faptele care stau la baza învinuirii sale, astfel încât era lipsită de relevanță. ... 5. Prin Sentința penală din 18 decembrie 2013, Tribunalul București l-a achitat pe reclamant, reținând că faptele care au stat la baza acuzațiilor nu au fost confirmate de nicio probă. În ceea
HOTĂRÂREA din 29 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259753]
-
acestui scop, în interesul urmăririi penale, al procedurii de cameră preliminară sau al judecății. ... 18. Cu privire la punerea în mișcare a acțiunii penale, Curtea reține că aceasta constă în efectuarea actului procesual prevăzut de lege prin care se formulează învinuirea (acuzarea) împotriva unei persoane și se declanșează activitatea de tragere la răspundere penală a acesteia. Prin această activitate se naște raportul procesual penal fundamental dintre stat și făptuitor, iar suspectul devine inculpat (parte în procesul penal), urmând a fi adus
DECIZIA nr. 133 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258324]
-
la procedura audierii anticipate, titlul II „Camera preliminară“ din Partea specială a Codului de procedură penală (art. 342-348), art. 353 referitor la citare, art. 365 „Participarea celorlalte părți la judecată și drepturile acestora“, art. 374 privind aducerea la cunoștință a învinuirii, lămuriri și cereri, art. 378 „Audierea inculpatului“, art. 380 „Audierea persoanei vătămate, a părții civile și a părții responsabile civilmente“, art. 407 privind comunicarea hotărârii, art. 409 referitor la persoanele care pot face apel, art. 436 privind declararea recursului în
DECIZIA nr. 867 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253578]
-
a formulat sesizarea: 15551/320/2019 Nr. de înregistrare a sesizării: 854/1/2022 Data înregistrării sesizării: 18.04.2022 Conținutul sesizării: În situația în care un minor, căruia i s-a aplicat anterior o măsură educativă privativă de libertate, fiind judecat în baza procedurii recunoașterii învinuirii, este judecat ulterior pentru o infracțiune concurentă, tot conform procedurii simplificate, determinarea limitelor în care se prelungește măsura educativă privativă de libertate se face prin raportare la prevederile art. 396 alin. (10) teza finală Cod de procedură penală sau la
COMUNICAT din 18 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/207885]
-
a fost săvârșită, prin ce mijloace și pentru ce motive etc., fiecare faptă expusă și fiecare afirmație făcută în rechizitoriu fiind sprijinite pe referiri la probele existente. De asemenea, în rechizitoriu trebuie menționate explicațiile date de inculpat cu privire la învinuirea care i se aduce, atât atunci când acesta și-a recunoscut vina, cât și atunci când nu și-a recunoscut-o, în acest ultim caz arătându-se obiecțiile și probele pe care le-a prezentat în apărare. Curtea a observat
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
-o, în acest ultim caz arătându-se obiecțiile și probele pe care le-a prezentat în apărare. Curtea a observat că, deși rechizitoriul trebuie să cuprindă descrierea faptei reținute în sarcina acuzatului, încadrarea juridică și probele pe care se întemeiază învinuirea, încadrarea juridică dată de procuror este una provizorie, fiind supusă cenzurii instanței de judecată și susceptibilă de a fi schimbată ori de câte ori aceasta constată că fapta reținută în sarcina acuzatului a primit o încadrare juridică eronată din partea
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
amânării aplicării pedepsei, cât privește îndeplinirea condițiilor pozitive și negative reglementate prin codificarea penală în vigoare, Curea reține că aceste din urmă instituții juridico-penale constituie în continuare o prerogativă a instanței de judecată, care în rezolvarea acțiunii penale, hotărând asupra învinuirii aduse inculpatului, „poate dispune“, după caz, renunțarea la aplicarea pedepsei, respectiv amânarea aplicării pedepsei, sub condiția ca, până la momentul pronunțării hotărârii, inculpatul să fi respectat protocolul programului integrat de asistență a persoanelor consumatoare de droguri. Aceasta din urmă constituie
DECIZIA nr. 127 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271849]
-
a infracțiunilor se realizează de către judecătorie, tribunal, tribunal militar, curtea de apel sau Înalta Curte de Casație și Justiție, în funcție de competența legală. În temeiul dispozițiilor art. 396 alin. (1) din Codul de procedură penală, instanța hotărăște asupra învinuirii aduse inculpatului, pronunțând, după caz, condamnarea, renunțarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, achitarea sau încetarea procesului penal. Soluționând cauza, prima instanță de judecată pronunță, potrivit prevederilor art. 370 alin. (1) din Codul de procedură penală, o sentință. Conform dispozițiilor
DECIZIA nr. 134 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272358]
-
cunoștința membrilor Bisericii locale. (3) Măsura de încetare a slujirii sau sancționarea unui prezbiter se va consemna în procesul-verbal al întrunirii Comitetului de prezbiteri. Articolul 37 (1) Comitetul de prezbiteri hotărăște limitarea activității unui prezbiter asupra căruia au fost formulate învinuiri, pe perioada clarificării acestora. (2) Hotărârea de încetare a slujirii sau sancționarea unui prezbiter poate fi contestată în 30 de zile calendaristice la Comitetul zonal. (3) Comitetul zonal are obligația ca în maximum 30 de zile să soluționeze contestația. Hotărârea
ORDIN nr. 71 din 4 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270966]
-
la Comitetul zonal. (3) Comitetul zonal are obligația ca în maximum 30 de zile să soluționeze contestația. Hotărârea Comitetului zonal este definitivă. (4) De la data comunicării în scris a hotărârii de încetare a slujbei de prezbiter, ca urmare a învinuirilor, și până la primirea deciziei Comitetului zonal, prezbiterul în cauză are dreptul să participe doar la Masa Domnului în Biserica locală, iar în cadrul BCER nu mai poate îndeplini nicio slujire. (5) După soluționarea eventualei contestații, măsura disciplinară este adusă
ORDIN nr. 71 din 4 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270966]
-
fizică și psihică. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 2 referitor la dreptul la viață din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autorul acesteia apreciază că aplicarea procedurii recunoașterii învinuirii și în ceea ce privește infracțiunile intenționate având ca urmare moartea victimei nu asigură o protecție efectivă a dreptului la viață, încălcând dispozițiile constituționale ale art. 22 alin. (1), precum și prevederile art. 2 privind dreptul la viață din Convenția
DECIZIA nr. 627 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270861]
-
ca pedeapsă unică [de exemplu, genocidul săvârșit în timp de război - art. 438 alin. (1) și (2)], fie alternativ cu pedeapsa închisorii (de exemplu, omorul calificat - art. 189). ... 18. Din perspectiva protejării dreptului fundamental la viață în contextul procedurii recunoașterii învinuirii, Curtea observă că una dintre condițiile ce trebuie îndeplinite pentru a putea parcurge această procedură este cea potrivit căreia acțiunea penală nu trebuie să vizeze o infracțiune care se pedepsește cu detențiune pe viață. Referitor la acest aspect, instanța de
DECIZIA nr. 627 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270861]
-
dispusă în cauză să nu fie „vădit inadecvată pentru luarea vieții“, în sensul existenței unei disproporții vădite între infracțiunea săvârșită și pedeapsa impusă. ... 21. Așa fiind, plecând de la aceste premise, Curtea Constituțională reține că ansamblul dispozițiilor referitoare la recunoașterea învinuirii [art. 374 alin. (4), art. 375, art. 377 și art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală] reprezintă norme de procedură derogatorii de la dreptul comun, ce presupun soluționarea cu celeritate a unor cauze penale pentru care cercetarea judecătorească
DECIZIA nr. 627 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270861]
-
10) din Codul de procedură penală reprezintă și norme referitoare la individualizarea legală a pedepsei, care vor fi aplicate de către instanța judecătorească în cadrul individualizării judiciare a pedepsei, în cazul admiterii cererii de parcurgere a procedurii abreviate a recunoașterii învinuirii. ... 22. Din perspectiva naturii de procedură derogatorie de la dreptul comun, Curtea observă că simpla opțiune a inculpatului nu este suficientă pentru a parcurge procedura abreviată. Astfel, Curtea a statuat că, având în vedere efectele procedurii de judecată simplificate, instanța
DECIZIA nr. 627 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270861]
-
inculpatului nu este suficientă pentru a parcurge procedura abreviată. Astfel, Curtea a statuat că, având în vedere efectele procedurii de judecată simplificate, instanța poate respinge, în baza unor criterii obiective și rezonabile, cererea formulată de inculpat, întrucât, indiferent că recunoașterea învinuirii este totală sau parțială, ceea ce prevalează este existența unui proces echitabil, despre care nu se poate vorbi în măsura în care se neagă principiul aflării adevărului. Prin urmare, nu simpla recunoaștere a învinuirii, chiar și integrală, este determinantă pentru
DECIZIA nr. 627 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270861]
-
de inculpat, întrucât, indiferent că recunoașterea învinuirii este totală sau parțială, ceea ce prevalează este existența unui proces echitabil, despre care nu se poate vorbi în măsura în care se neagă principiul aflării adevărului. Prin urmare, nu simpla recunoaștere a învinuirii, chiar și integrală, este determinantă pentru a se da eficiență unui proces echitabil desfășurat în limitele legalității și imparțialității, aceasta constituind doar o condiție procedurală, ci stabilirea vinovăției inculpatului cu privire la faptele reținute în sarcina sa (Decizia nr. 220
DECIZIA nr. 627 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270861]
-
17 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 523 din 26 iunie 2018, paragraful 23). Instanța de contencios constituțional a statuat că soluționarea cauzelor penale, chiar și prin aplicarea dispozițiilor ce reglementează procedura în cazul recunoașterii învinuirii, au la bază principiul aflării adevărului, prevăzut la art. 5 din Codul de procedură penală. Potrivit acestuia, instanța de judecată este obligată să verifice faptele reținute în cuprinsul actului de sesizare în sarcina inculpatului și probele administrate în cursul urmăririi
DECIZIA nr. 627 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270861]
-
Partea I, nr. 324 din 27 aprilie 2016, paragraful 18). ... 25. Având în vedere aceste aspecte, rezultă că, deși poate fi aplicată și în cauzele referitoare la săvârșirea de infracțiuni intenționate având ca urmare moartea victimei, procedura simplificată a recunoașterii învinuirii nu se aplică automat, prin simpla manifestare de voință a inculpatului. Dispozițiile procesual penale ce reglementează procedura recunoașterii învinuirii asigură exercitarea de către instanța de judecată implicată în soluționarea cauzei a rolului său constituțional, prevăzut la art. 124 și art.
DECIZIA nr. 627 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270861]
-
poate fi aplicată și în cauzele referitoare la săvârșirea de infracțiuni intenționate având ca urmare moartea victimei, procedura simplificată a recunoașterii învinuirii nu se aplică automat, prin simpla manifestare de voință a inculpatului. Dispozițiile procesual penale ce reglementează procedura recunoașterii învinuirii asigură exercitarea de către instanța de judecată implicată în soluționarea cauzei a rolului său constituțional, prevăzut la art. 124 și art. 126 alin. (1) din Legea fundamentală. ... 26. De altfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat ca fiind o
DECIZIA nr. 627 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270861]