769 matches
-
Țene Publicat în: Ediția nr. 380 din 15 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Poezie de TITINA NICA ȚENE Întrebare A cita primăvară-i asta? Au înflorit din nou castanii iute și pe nesimțite trecură peste mine, anii. Izvoare reci și-nvolburate brăzdară fața mea curată luând cu ele tinerețea ce nu se-ntoarce niciodată. Drumul vieții ce am parcurs e mult mai lung că cel din față și nici nu pot că să-nțeleg că șanț la margine de viață. Mă
INTREBARE , POEZIE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361317_a_362646]
-
al interiorului tulbure, un fel de prindere, în formă genuină, a fluxului memoriei: “Un sat cu rostul între dealuri,/ Mai greu privit de ochi străin,/ Cu-ncondeieri de ritualuri/ Pe temelie de stăpân.” (Archiud). Poetul e însă la limita dintre confesia învolburată și delirul suav, într-o regie destul de echilibrată, împletind referința cultural-geografică cu amânuntul biografic, după o logică cel puțin bizară, de realism autentic. Darian Marcoci are, indiscutabil, pregnanța imaginii, a metaforei, însă pierde ușor controlul analogiei, al asociației lirice. Amestecul
DORUL CA SENTIMENT AL ADUCERILOR AMINTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364022_a_365351]
-
cercurile înalte/ din care am fost smulsă, ........, cum de un veac șterg cu lacrimi/ dinții ei/ până sau tocit vârfurile”.(Roata destinului) Impresia este puternică în acele poeme în care mă unește revolta, în care eul este tulburat de apele învolburate ale unei existențe tumultoase, și aici poate fi găsit filonul de aur al lirismului salvat ”in extremis”. Viforul strânge în corset/ luni trase prin anotimp,/ țurțurii mușcă din brazi/ în cercuri care desenează sănii albastre/ dansând cu girofarul aprins/ la
FLOAREA POEMULUI SAU EFECTUL MORGANATIC de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362798_a_364127]
-
au simțit atrase una de cealaltă, amândouă suple și frumoase, una blondă, cealaltă brunetă, cu ochii negrii și părul ca pana corbului, lăsat în plete să-i curgă peste umerii săi firavi, ca norii prevestitori de furtună pe o mare învolburată. Fata era internistă, stătea la căminele studențești. A încercat să-și găsească o gazdă unde să locuiască cu o altă colegă, însă chiriile erau prea scumpe față de o cameră la cămin. Și pentru această cameră de cămin a trebuit să
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362824_a_364153]
-
credeai capabil și iată, îl obții în urma unor „invocații” destinate aparent și exclusiv celor mici.” prof. GEORGE NICOLAE PODIȘOR, Rucăr, Brașov. DACĂ... dedicație specială de Gheorghe A. STROIA dacă pădure n-aș avea m-aș face râu la umbra ta învolburată apă născută din rouă un curcubeu ce-mparte ceru-n două dacă albastru cer n-ai fi m-aș așterne ocean cu stele peste întinderi fără nume din ochii tăi mirați de lume dacă apa vieții n-ar picura din
LA MULŢI ANI, DE ZIUA TA, MARICICA STROIA! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362859_a_364188]
-
pământul negru. Te simt în fiecare undă de frig care-mi șiroiește pe spate. Ești încă ziua rece care ascunde lumină. Încă o hartă gălbejita ce tăinuiește o comoară. Și eu tot încerc că unul din pirații de pe acele mari învolburate să te găsesc. Eu într-o epavă așteptând veacul în care celelalte corăbii vor ajunge prizoniere în mare. Atunci , am rămâne doar noi, iar eu aș sparge ușa temniței tale și aș pătrunde prin ceață ce-mi îmi scofâlcește trupul
NO ORDINARY LOVE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362913_a_364242]
-
le poți da sensul adânc și pe ce căi reușești să-ți umpli brațele apoi să le golești iar și iar într-un strigăt de saturație. ciudată fântână mai este omul. gustă continuu din pânza freatică, se scufundă în apele învolburate ale necunoașterii căutând un strop de nimic, un strop de lumină albă, un strop de răsărit, de apus, de amurg și un murg prieten în plin galop... când prin inele lovește zidurile de piatră scapără cuvinte apoi le înghite ca
CIUDATĂ FÂNTÂNĂ ESTE OMUL de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362986_a_364315]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > PESCĂRUȘ PE MAREA VIEȚII Autor: Curelciuc Bombonica Publicat în: Ediția nr. 1079 din 14 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Sunt pescăruș pe marea-nvolburată-a vieții Și port pe aripi albe doruri ancestrale, Cu-amărăciune mă întâmpină scaieții Când mă opresc pe țărmul mângâierii Tale, Să-mi oblojești nevindecate răni din suflet Și să mă luminezi cu binecuvântare, Un sâmbure de-ncredere să-mi
PESCĂRUŞ PE MAREA VIEŢII de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363502_a_364831]
-
Acasa > Orizont > Selectii > NU AM ALTĂ MISIUNE Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 898 din 16 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Nu am altă misiune Într-o lume trecătoare Decât din Cuvânt minune Să-ntrupez, din beznă soare, Din învolburate semne Diademe și-aurore, Din învățături nedemne Tălmăciri ca de Tagore... Din povețe răsucite Revelații nefurate, Din predicăciuni pocite Cumpătări ca de Socrate... Din înțelepciunea lumii Noi înțelepciuni și tâlcuri, De la embrionul mumii La întâiul supt din sfârcuri, De la primul
NU AM ALTĂ MISIUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 898 din 16 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363512_a_364841]
-
invitați într-o altă cameră, canapeaua de piele maro, moale și confortabilă, îi îmbia la odihnă. Ajunși în așternut, au simțit, fiecare în parte și amândoi deodată, un val de căldură ca o binecuvântare. Ploaia încetase. Însă de pe dealuri apele învolburate, continuau să prăvale crengi și bolovani amețiți. Mihai adormi cu gândul la câinii săi, întrebându-se cine și de ce i-a omorât. Ilona mulțumi cerului că pentru moment aveau un acoperiș sigur. Mintea îi era limpede precum dimineața ce urma
PROMISIUNEA DE JOI (XVI) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363511_a_364840]
-
Te invitau în viața de apoi, Zeița , nu lasă parfumul să te- mbete, Si mai rămâi o viață printre noi! N-am înțeles iubirea niciodată. Deci poate te- am iubit , sau poate doar, Ca pe o perla ascunsă-n marea-nvolburată, Mi te-am închipuit Dumnezeiescul dar! Referință Bibliografica: ZEIȚA / Marius Mircea Ganea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1934, Anul VI, 17 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marius Mircea Ganea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
ZEITA de MARIUS MIRCEA GANEA în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363585_a_364914]
-
Și-o sabie cu vârful ascuțit Cu versul tău lovește fără teamă Nevolnicii care te-au prigonit Nu suporta o viață de cazarmă Și nici destinul celui urgisit! Iubirea ce durează-n veșnicie N-acceptă plânsete și lamentări Nici marea-nvolburată, pe-o tipsie, Nu te va duce-n raiul din visări! Scrâșnind din dinți, cu sabia dreptății Croiește-ți drumul către nemurire Ridică sus stindardul libertății Nu accepta nici dram de umilire Nu îndura un jug impus cu sila Nu
FRĂMÂNTĂRI AMARE de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362329_a_363658]
-
întâlnit-o, va dăinui ca o frumoasă amintire în memoria ta. Însă scopul acestei călătorii este vizita la un pustnic în carne și oase. - Doar n-o să apară așa deodată ca un înger pe vârful unei stânci sau din apele învolburate ale cascadei!? - Se află într-o grotă. Urmează-mă cu încredere! Preda pășește către șuvoiul de apă care se revarsă de pe culme. Parcă vrea să se arunce în vâltoarea lui. Dar spre uimirea tânărului, căpitanul își continuă drumul pe lângă peretele
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
veselie și voie bună, iar cei doi tineri se retraseră într-un salonaș unde, nestingheriți, să se poată cunoaște mai bine și să-și spună șoapte de iubire! A urmat o nuntă ca-n povești. După căsătorie și liniștirea apelor învolburate ale amorului s-a făcut mare sfat domnesc la care au participat boieri de rang din cele patru ținuturi. Acolo se decise unirea principatelor sub domnia lui Mihai Valdescu. În anul următor se strânse mult aur și domnitorul, însoțit de
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
Gură de Aur - Față de păcat nu mor decât aceia care-l urăsc din tot sufletul.Avva Ilie Ecdicul - Cauți bogăție? Făți-L prieten pe Dumnezeu și ești cel mai bogat. Sfanțul Ioan Gură de Aur - Nu este alta mare atât de învolburata că viața preotului, și el nu are altă scăpare decât rugăciunea neîncetata. Sfanțul Ioan Gură de Aur - Mulți oameni doresc virtuțile, dar se codesc să meargă pe calea care duce la ele; alții sunt de părere că nu există virtute
CITATE MEMORABILE (50) de ION UNTARU în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362518_a_363847]
-
viziuni lirice menite să-i înscrie în marele catalog al creatorilor de opere nemuritoare. Păstrând proporțiile, Georgeta Resteman - cu o cumințenie brâncușiană, își decantează prin propriul filtru fărâmele cunoașterii universale, într-o albie prin care curg aluviuni, când limpezi, când învolburate, dar toate având același sens, spre marea revărsare cosmică. Poemele din volumul de față, adunate cu migală pe parcursul a doi ani și mai bine (primul ei poem datând din 13 martie 2009), sunt firișoarele de aur din mușuroaiele de nisip
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
La ora când mergeam la masă în fața vilei Belvedere era servit de un călugăr cu aceeași mâncare cu care eram serviți noi la vilă! Orașul stațiune Băile Herculane este străbătut de apele râului Cerna. Râu domol pe timp secetos dar învolburat atunci când timpul este ploios. Podurile peste râul Cerna sunt lăsate și ele să se autodistrugă, căci asfaltul ce ar trebui să le acopere e plin de gropi, grilajele din fontă turnată se pare sunt cu vopseaua coșcovită, iar capetele de
PLIMBĂRI PRIN BĂILE HERCULANE...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360829_a_362158]
-
același ritm, spuma ochiului din vale era ca o mireasă tomnatică, ușor melancolică. Și pe Ilona acel loc o legăna între prezent și trecut. Știa că a stat acolo, pe piatră, într-o noapte tulbure, de vară. În rest, clipe învolburate se revărsau în mintea sa. Îl vedea pe Tudor cu capul în apă, peste pietre. Ar fi vrut să-i fi acordat ajutor din instinct, nu să aștepte să i se ceară. Începuse să bată vântul. Chemară un taxi. Apariția
PROMISIUNEA DE JOI (XX) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 925 din 13 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364153_a_365482]
-
care a avut-o pentru mine. Am admirat ținuta sobră a dirijorului, dar care prin gesturi s-a apropiat prietenește de public și orchestră. „Dunărea Albastră” ne-a oferit ritmuri și armonii care au trezit în noi freamătul asemănător valurilor învolburate, un freamăt sublim, căutând parcă să limpezească mersul firii demiurgice, iar „Marșul Radetzki" a dat o notă deosebită acestui concert. A fost interpretat, ca de fiecare dată, în ritmul aplauzelor publicului, în timp ce dirijorul a dat mâna cu fiecare instrumentist, dovedind
LA CONCERTUL DE ANUL NOU ÎN VIENA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364134_a_365463]
-
culori? // De ce îngheți și timpul ce-a apus / Lăsând o urmă prinsă-n depărtări, / Și-mi scrii cuvinte care nu s-au spus / Redevenind prin umbre doar uitări? // Și, iar, de ce privești marea-n abis / Când inima ți-e mare-nvolburată? / Ți-ai înecat adâncuri într-un vis / Strigând iubirea-n valuri câteodată. Te-ntreb, dar nu primesc nici un răspuns. / Mă pierd în ceață ca o destrămare; / Misterul tău încă nu m-a străpuns, / Rămâne-vei în veci o întrebare!” (Te
UN VIS DE NEMURIRE – TRECÂND PRIN ANOTIMPURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368385_a_369714]
-
mare,în cealaltă mână. Camera de execuție a celor care primeau condamnarea la moarte era de fapt poarta prin care condamnatul scăpa din infern,adică,era situată la nivelul Tibrului și avea în mijloc un puț care ducea către apele învolburate ale râului. Victima epuizată de torturi,dar care scăpa cu viață,schilodită,fără putere,era aruncată prin acel puț în apele Tibrului,unde își găsea moartea dar și liniștea că a scăpat din infern.Multe dintre carcere erau închise cu
UN MIC ISTORIC AL CASTELULUI „SANT ANGELO” de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368505_a_369834]
-
adresează slujitorilor Sfântului Altar, teologilor, studenților, intelectualilor și tuturor celor „căzuți între tâlhari” pe drumurile lumii noastre, consumiste și egoiste. Totodată, se adresează și celor care în adâncul sufletului simt și resimt o „Prezență salvatoare, ce îi ajută, în noaptea învolburată, să strige către ceruri: „Avva Părinte!” Tuturor li se va alătura pe calea vieții al treilea Călător spre Emaus, Iisus” - ne convinge autorul cu foarte multe argumente. În sprijinul său și al nostru invocă duhul și cuvântul cel cu putere
PARINTELE DUMITRU MEGHESAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367332_a_368661]
-
și o școală tehnică la seral (vulpea când n-ajunge la struguri, nu știu ce zice...!), greutățile m-au băgat în seamă de mic însă n-am lucrat decât puțin în meseria mea. Gând am avut pentru multe, am hălăduit pe întinderile învolburate ale mărilor și oceanelor lumii, am cochetat cu cascadoria exact când fostul mare cascador Pascu a fugit afară (îl dubla ca numeni altul pe F.P în scenele din Haiducii lui Șaptecai și Zestrea domniței Ralu), alături de bunul meu prieten
de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366947_a_368276]
-
încheie un pact faustic, se leapădă de D-zeu. Vrăjitorul îl descântă și îi face o lostriță din lemn aidoma celei reale, descântată după vechi practici. Lostrița din lemn este aruncată în apă și, probabil, datorită actelor magice, din apele învolburate apare o fată cu trăsături de ființă subacvatică: ochii de culoarea apelor, chip bucălat, șui, dinți ascuțiți ca la fiare, trupul lung, mlădios, se hrănește numai cu pește fript. Este sălbatică, nu știe nici cum o cheamă și băiatul îi
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
privesc spre Dunăre și-n taină suspină. Mai târziu, au hotărât să se scalde împreună, au luat cu ei merinde, vremea este bună. Dunărea curge în valuri încărcată cu poveri, ea transportă înspre mare șlepuri, barje și vapoare. Apa ei învolburată este galbenă, mâloasă, c-a plouat în Europa, nu a fost vreme frumoasă. Malul abrupt de argilă mărginit de sălcii ascunde-o micuță barcă cu vâslele roșii. Este cald, vor să se scalde, în grabă s-au dezbrăcat și în
VACANŢĂ LA DUNĂRE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367016_a_368345]