923 matches
-
Ta, Iisuse, nu fie în zadar! Nu mă lăsa Iisuse, să dau tributul morții! Nu mă lăsa în gânduri să cad ca în genune! Când grijile lumești dori-vor să mă-ngroape, Tu, Doamne, mă trimite napoi, la rugăciune! Mă-nvrednicește, Doamne, să mă hrănesc din Tine, Să beau din al tău har o rouă de credință, Chiar de tristețea vieții adesea bate-n mine, Ajută-mă, Hristoase, să cânt în suferință! Mă-nvrednicește, Doamne, mă întărește-n greu! Dă-i
MĂ-NVREDNICEȘTE, DOAMNE! de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383506_a_384835]
-
Doamne, mă trimite napoi, la rugăciune! Mă-nvrednicește, Doamne, să mă hrănesc din Tine, Să beau din al tău har o rouă de credință, Chiar de tristețea vieții adesea bate-n mine, Ajută-mă, Hristoase, să cânt în suferință! Mă-nvrednicește, Doamne, mă întărește-n greu! Dă-i gurii mele glas să-ți cânte-n rugăciune, Căci lut sunt pe pământ și fiu de Dumnezeu! Și-n fața Ta, Hristoase, mă-îndoi cu plecăciune. Referință Bibliografică: MĂ-NVREDNICEȘTE, DOAMNE! / Gabriela Munteanu
MĂ-NVREDNICEȘTE, DOAMNE! de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383506_a_384835]
-
frumoasă, locașul cel de Dumnezeu zidit, veselia cea nesfârșită și desfătare, mărirea drepților, frumusețea profeților și sălășluirea sfinților, cu sunetul frunzelor tale roagă pe Ziditorul tuturor să-mi deschidă ușile pe care cu neascultate le-am închis și să mă învrednicesc a mă împărtăși de pomul vieții și al bucuriei cu care mai înainte întru tine m-am desfătat“. (Imn în Duminica Izgonirii lui Adam din Rai) Prin post creștinul se așază într-un alt mod de existență care reprezintă calea
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383458_a_384787]
-
tine? Și ce ai, pe care să nu-l fi primit? Iar dacă l-ai primit, de ce te fălești ca și cum nu l-ai fi primit?“ (I Cor. 4, 7). A pune pe seama lui Dumnezeu tot binele pe care ne-a învrednicit să-l facem, virtuțile noastre și toată fapta bună și orice gând curat aduse ele. Rugăciunea neîncetată este de cel mai mare folos pentru vindecarea părerii de sine. Toate acestea ne ajută să ne așezăm în smerenia lui Iisus Hristos
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383458_a_384787]
-
Sfânta Cruce este atât de mare, încât nu ne putem apropia de Cruce decât după ce ne-am curățit în timpul celor trei săptămâni de post, premergătoare Duminicii Sfintei Cruci: "Cu mulțimea milei Tale, Preaîndurate Doamne, curățește mulțimea păcatelor mele și mă învrednicește a vedea cu suflet curat Crucea ta și a o săruta întru această săptămână a postului", se spune în Stihira a II-a de la Vecernia din Duminica Crucii. Numai postul poate lumina îndeajuns pe om pentru a-l face în
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383458_a_384787]
-
este "mai scânteietoare decât soarele". De Cruce ne putem apropia, nu numai prin post, ci prin toate virtuțile Postului Mare, a căror făptuire a devenit cu putință prin patimă: "Doamne, Cel ce Ți-ai întins mâinile pe Cruce de bunăvoie, învrednicește-ne pe noi să ne închinăm Ei, întru străpungerea inimii, luminându-ne bine cu postirile și cu rugăciunile, cu înfrânarea și cu facerea de bine ca un bun și de oameni iubitor", spune o altă stihiră. Sădită în mijlocul Postului Mare
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383458_a_384787]
-
armonia în noi înșine, adică o ordine a gândurilor, sentimentelor și acțiunilor generale. Și pentru a realiza această ordine, este necesar a pătrunde în adâncul ființei noastre, a urma îndemnul lui Socrate: „Cunoaște-te pe tine însuți”. „Cine s-a învrednicit a se vedea pe sine însuși, este mai bun decât cel ce s-a învrednicit a vedea îngerii”, spune Cuviosul episcop sirian - Isaac Sirul (658-680), fiindcă dacă reușești să te cunoști, înseamnă că vei știi ce vei voi, pe ce
DESPRE EMPATIE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382807_a_384136]
-
a realiza această ordine, este necesar a pătrunde în adâncul ființei noastre, a urma îndemnul lui Socrate: „Cunoaște-te pe tine însuți”. „Cine s-a învrednicit a se vedea pe sine însuși, este mai bun decât cel ce s-a învrednicit a vedea îngerii”, spune Cuviosul episcop sirian - Isaac Sirul (658-680), fiindcă dacă reușești să te cunoști, înseamnă că vei știi ce vei voi, pe ce drum vei merge în viață, devii mai sigur pe tine și vei știi să dai
DESPRE EMPATIE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382807_a_384136]
-
vină la Mine și nu-i opriți, căci a unora ca aceștia este împărăția lui Dumnezeu. Adevărat zic vouă: Cine nu va primi împărăția lui Dumnezeu ca un copil nu va intra în ea.” (Viitorul metafizicii) Din câți s-au învrednicit să-L caute pe Dumnezeu doar puțini L-am găsit, dar nu în această lume ci în pustie, în liniștea tainică a solitudinii celei mai adânci, acolo unde nu se văd decât pașii și unde nu se aud decât gândurile
MARIN MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
vină la Mine și nu-i opriți, căci a unora ca aceștia este împărăția lui Dumnezeu. Adevărat zic vouă: Cine nu va primi împărăția lui Dumnezeu ca un copil nu va intra în ea.” (Viitorul metafizicii)• Din câți s-au învrednicit să-L caute pe Dumnezeu doar puțini L-am găsit, dar nu în această lume ci în pustie, în liniștea tainică a solitudinii celei mai adânci, acolo unde nu se văd decât pașii și unde nu se aud decât gândurile
MARIN MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
mine număram cinci copii. Mama ne punea ciorbă într-un vas mare din care mâncam toți, erau cinci linguri din lemn care luau odată din strachină, eu eram mai lent, apoi când am văzut că rămân nemâncat, dacă nu mă învrednicesc să plimb mai repede lingura de la strachină la gură, am băgat tupeul la înaintare și devenisem cel mai vrednic, așa de vrednic că Ion mereu mă apostrofa : ”mai ușor mă că nu ești singur la masă!” Când făcea tocăniță, punea
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ IV de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385346_a_386675]
-
și a insistat asupra pregătirii cu vrednicie pentru Sfânta Împărtășanie. Astfel, marele pastor ("Pastorul lui Herma") scria: Sunt împrejurări când preotul nu se deosebește de cel supus, adică de cel mai jos decât dânsul, de pildă când trebuie a se învrednici de tainele cele înfricoșate, fiindcă cu toții ne învrednicim de aceleași taine, iară nu ca în Legea Veche, când pe unele le maănâncă preotul, iar pe altele cel ce nu era preot, așa că poporului nu-i era slobod de a se
DESPRE SENSUL SFINTEI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN VIZIUNEA PREOTULUI, CE SE AFLĂ ÎNTRE SPOVEDANIE ŞI DUHOVNICIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385317_a_386646]
-
Sfânta Împărtășanie. Astfel, marele pastor ("Pastorul lui Herma") scria: Sunt împrejurări când preotul nu se deosebește de cel supus, adică de cel mai jos decât dânsul, de pildă când trebuie a se învrednici de tainele cele înfricoșate, fiindcă cu toții ne învrednicim de aceleași taine, iară nu ca în Legea Veche, când pe unele le maănâncă preotul, iar pe altele cel ce nu era preot, așa că poporului nu-i era slobod de a se împărtăși din cele ce se împărtășea preotul. Acestea
DESPRE SENSUL SFINTEI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN VIZIUNEA PREOTULUI, CE SE AFLĂ ÎNTRE SPOVEDANIE ŞI DUHOVNICIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385317_a_386646]
-
fiu minunat, spre care mi-am eliberat întreaga afecțiune pe care mi-aș fi dorit-o și eu cândva, dar de care nu am avut parte. În speranța că măcar câteva suflete vor fi sensibilizate de versurile mele, m-am învrednicit și aventurat să scriu această carte de poezie și de epigrame. Dacă elanul mi se va păstra, speranța mă va însoți, sănătatea îmi va permite, sper să ofer dragilor cititori și alte versuri, mai interesante în perioada următoare. Sunt convinsă
Drumul vietii, carte a debut a iesencei Angela Pistol – octombrie 2016, Iasi, Romania [Corola-blog/BlogPost/93301_a_94593]
-
mucenicului este preamărirea sa în ceruri (dar și pe pământ), adică trăirea lui împreună cu Iisus Hristos și în unire veșnică cu Dumnezeu. De bună seamă, suferin-ța îndurată aici pe pământ nu are comparație cu slava cerească de care s-a învrednicit. Mucenicul sau Martirul trăiește în comuniune cu Dumnezeu în viața pământească, iar după sfârșitul său locuiește în comuniune permanentă și neîncetată cu Domnul, în viața cea cerească, cu-noscând în mod desăvârșit fericirea deplină în iubirea dumnezeiască. El va primi însutit
Sfinţii Martiri Brâncoveni / Drd. Stelian Gomboş [Corola-blog/BlogPost/93346_a_94638]
-
ca popor! Mai putem vorbi oare despre o evaluare a prezentului ca probă a Viitorului? Semnul fatal al Uitării, incultura, neputința „aleșilor noștri” de a pricepe și apăra valorile ființei românești ne așează sub anatema poetului: „...De-așa vremi se-nvredniciră cronicarii și rapsozii/ Veacul nostru ni-l umplură saltimbancii și irozii....” Memoria, Educația, Învățământul rămân gravele noastre întrebări fără răspuns! În lumea mileniului trei, în care se vorbește despre o societate a cunoașterii, noi am desființat ori am lăsat în
Despre Educaţie, Memorie, Uitare…et quibusdam aliis.. [Corola-blog/BlogPost/93525_a_94817]
-
Sihăstria a devenit, pentru mai bine de patru decenii, altar, amvon și bolniță. În aceste cuvinte ale mele, nevrednicul, prea sărace să ilustreze bogăția vieții duhovnicești și a darurilor îmbelșugate ale Duhului Sfânt de care Părintele Ilie Cleopa s-a învrednicit, aș vrea să amintesc, totuși, starea de har pe care toți cei care erau în preajma Părintelui o simțeau, efectul vindecător al cuvântului său ce avea putere multă, înnoirea omului lăuntric pe care o încercau toți cei care veneau la Sihăstria
TOŢI ACEŞTI MARI PĂRINŢI AI ORTODOXIEI NOASTRE SUNT, PENTRU MINE CEL PUŢIN, (CA) NIŞTE SFINŢI AI BISERICII, POPORULUI ŞI NEAMULUI NOSTRU ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2232 din 09 februarie [Corola-blog/BlogPost/383125_a_384454]
-
Mărite vistiernice Ximachi! Dintre toate părțile trupului pe care Domnul Dumnezeu mi le-a îngăduit să le am, cel mai mult îmi blestem urechile. Aceste zgârciuri cernite ce de-atâtea ori le purtăm fără nici un folos! Căci iată, degeaba mă-nvrednicesc să le port, cum se cuvine, de o parte și de alta a capului, dacă în găoacea lor n-a intrat niciodată, cum cu rușine o recunosc, frumosul luminăției-tale nume! Ajuns aici, Metodiu se uită cu coada ochiului spre Ximachi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
lor congestionată, teribilă, Îl căutau și-l aflau, căci numai ochii aceia Îl priveau, Își Întorceau privirea după el, se milostiveau să-l țintuiască, pentru că ologii care tîrau cu cioturile membrelor și Îi sărutau picioarele cu buze Înghețate, nu Îl Învredniceau cu o privire, Îl Îmbrățișau și-l implorau bezmetic, nătîng, ridicînd spre el doar brațele schiloade Într-o scălîmbă Îmbrățișare, Împreunîndu-și sinistru cioturile mîinilor a rugă, care se terminau la coate Într-o piele smochinită, cîrpitura jumătății de braț schilod
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
de sus al treptelor apăruse un bărbat cu sufletul la gură, și el pe jumătate dezbrăcat, care, văzându-l, se opri dintr-o dată. Îi adresă lui Dante un zâmbet vag de complicitate, atunci când poetul trecu mai departe fără să Îl Învrednicească măcar cu o privire, Îndreptându-se spre chilia sa. - Oh, messer Alighieri, nu-i cazul să fim atât de trufași, dat fiind că pentru două luni de zile trebuie să stăm Închiși aici, unde-i mai rău decât În temniță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
mai este. Bradul care împodobea camera este strâns și aruncat într-un colț, doar Hrușcă îi dă mai departe, cu glasul lui trist de om care știe că astăzi s-a născut Hristos pentru ca mâine să moară pentru a ne învrednici cu singura putere pe care o avem, aceea de a ne asuma destinele și de a pricepe doar când este prea târziu că am greșit ca niște proști. Am tot stat la televizor zilele astea și am văzut tot felul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
s-a dovedit Foarte silitor. Cu răbdare a citit Cărți dumnezeiești Și astfel și-a însușit Cele creștinești. Unchiul său, ce se numea Tot la fel ca el, Foarte tare îl iubea. Cum era fidel Domnului Iisus Hristos, S-a învrednicit Că un slujitor zelos Și a fost numit Chiar episcop în Pătară. Micul studios, De cu zori și până seara Învăța zelos. Dragii lui părinți i-au dat Binecuvântare Și în grija l-au lăsat Unchiului său, care Permanent l-
SFINŢI ÎNDRĂGIŢI. SFÂNTUL NICOLAE (VERSIFICARE DE OLIMPIA SAVA) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364486_a_365815]
-
om săritor să apere, să ajute să clădească binele din faptele sale...! Pe astfel de oameni noi îi căutăm prea departe, dar locul unde se află ei e chiar în apropiere, adesea! Unul dintre ei este Tudorița Lungu, un om învrednicit prin ființa și spiritul lui să fie prieten mai presus de călăuză, partener mai presus de funcționar, iar mai presus de om, omul de omenie! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Tudorița Lungu. Nu politica a schimbat
TUDORIŢA LUNGU. NU POLITICA A SCHIMBAT-O PE EA, EA A SCHIMBAT POLITICA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362373_a_363702]
-
inimilor cu versuri de o frumusețe negrăită și cu un patetism demn de marile iubiri arse pe rugul sacru al credinței. Două trăsături esențiale îi animă autoarei toate manifestările: floarea din suflet și albul din gând. Câți oameni se pot învrednici de asemenea daruri? Dar și pentru acestea, a fost necesară o luptă continuă pentru a putea beneficia de ele în plenitudine. Vrând să le înmulțească, poeta le dăruiește, după principiul steinhardt-ian și după regula de aur a creștinismului. Aspirația către
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
de dor" însă, căci Țara nu-i este și leagănul Timpului Său. Iar dacă n-am fost destul de convingător cu privire la Omul Frumos în persoana distinsului Ionel Căpiță, îmi iau în ajutor seva unui aforism însușit cu aproximație, fără a mă învrednici să fi reținut și numele autorului, care spune ca omul e frumos în măsura în care chipul exteriorizează un suflet frumos. Ionel Căpiță e "eșantionul" de confirmare a acestei cugetări adânci. El are sufletul pe chip. Și de vreți să știți ce se
UN CLINCHET* DE DOR DIN DREAPTA PRUTULUI, CA RĂSPUNS LA DANGĂTUL DE DOR AL POETULUI BASARABEAN IONEL CĂPIŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361152_a_362481]