4,741 matches
-
și reguli cvasijuridice, în funcție de contribuția financiară la bir și alte cheltuieli ale comunității . Regulile cvasijuridice nu sunt menționate clar în documente, ci reprezintă mai degrabă reguli stabilite prin hotărârea obștii. Pe lângă modalitățile prezentate mai există regula de acces prin înzestrare. Înzestrarea copiilor era făcută de către părinți și consta în împărțirea averii familiale în timpul vieții părinților, fiind o obligație a acestora impusă de conștiință și de presiunea opiniei publice a satului (Costa-Foru și Stahl, 1932, p. 448). Înzestrarea era de asemenea o
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
de acces prin înzestrare. Înzestrarea copiilor era făcută de către părinți și consta în împărțirea averii familiale în timpul vieții părinților, fiind o obligație a acestora impusă de conștiință și de presiunea opiniei publice a satului (Costa-Foru și Stahl, 1932, p. 448). Înzestrarea era de asemenea o regulă de acces stabilită la nivel operațional și nu a îmbrăcat forma juridică a Codului civil . Totuși, regulile după care se făcea înzestrarea erau destul de stricte și de clare. Astfel, un părinte își împărțea averea în
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
și de presiunea opiniei publice a satului (Costa-Foru și Stahl, 1932, p. 448). Înzestrarea era de asemenea o regulă de acces stabilită la nivel operațional și nu a îmbrăcat forma juridică a Codului civil . Totuși, regulile după care se făcea înzestrarea erau destul de stricte și de clare. Astfel, un părinte își împărțea averea în părți egale (corespunzătoare numărului de copii + 1), își înzestra fiecare copil, iar el rămânea cu o parte egală cu a acestora și cu casa bătrânească. Aceasta din
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
Aceasta din urmă deținea un rol important în cadrul sistemului de distribuție a proprietății. Casa bătrânească devenea proprietatea acelui copil care rămânea în familie pentru a avea grijă de părinți (Costa-Foru și Stahl, 1932). Unul dintre criteriile care stăteau la baza înzestrării era munca depusă pe proprietatea familiei. Apartenența obșteanului la comunitate era o condiție fundamentală pentru a putea beneficia de dreptul de folosință asupra bunurilor devălmașe. Regulile de intrare și ieșire din comunitate erau nașterea și moartea, adică principalele condiții biologice
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
începe să se destrame odată ce regulile de la nivelul constituțional permit individualizarea drepturilor și posibilitatea tranzacționării acestora. Odată cu apariția unor astfel de reglementări, se modifică și anumite reguli operaționale. Un exemplu în acest sens este modificarea regulilor după care funcționa obiceiul înzestrării. În Nerej, înzestrarea fetelor devine regulă odată cu apariția legilor care reglementează dreptul la moștenire (Costa-Foru și Stahl, 1931). Astfel, ceea ce reprezenta un drept natural al tatălui devine subiectul unei norme juridice. Conflictul dintre cele două tipuri de norme poate conduce
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
destrame odată ce regulile de la nivelul constituțional permit individualizarea drepturilor și posibilitatea tranzacționării acestora. Odată cu apariția unor astfel de reglementări, se modifică și anumite reguli operaționale. Un exemplu în acest sens este modificarea regulilor după care funcționa obiceiul înzestrării. În Nerej, înzestrarea fetelor devine regulă odată cu apariția legilor care reglementează dreptul la moștenire (Costa-Foru și Stahl, 1931). Astfel, ceea ce reprezenta un drept natural al tatălui devine subiectul unei norme juridice. Conflictul dintre cele două tipuri de norme poate conduce la conflicte juridice
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
și insignifianții ajunși în funcții înalte își dau ifose. Cunoaștere Cine se cunoaște temeinic pe sine poate descifra o bună parte dintre enigmele universului uman. Realism Stăpânirea de sine în situații dramatice evidențiază puterea voinței și înțelegerea corectă a realității. Înzestrare Inteligența (istețimea, agerimea minții) se dobândește genetic iar deșteptăciunea (zestrea intelectuală) prin învățătură. Înfumurare Nu-ți atribui calități și merite închipuite. Lasă-i pe alții să facă acest lucru, dacă e cazul. Sfat Nu e bine să te subapreciezi. Fii
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
viața socială și politică din secolele XIX și XX după modelul Columnei lui Traian. Mult prea aluvionar, cumulativ de dragul monumentalului, Petru Dumitriu e un prozator de modă veche, nu cu mult peste mentalitatea lui Nicolae Filimon. Ce rămâne indubitabil din înzestrarea lui sunt virtuțile portretisticii. Panoramările, substituirile otrăvite de istorie caricaturizată a boierimii sau a aristocrației, ținta ideologizantă dinspre final ce face ca totul să curgă spre triumful prezentului comunist al anilor 1950, sunt pricini de suspiciune sau chiar de plictis
Sindromul de captivitate by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9494_a_10819]
-
bar, Marilena îl lasă să-i atingă sînii. Ceea ce impresionează în filmul lui Cristian Nemescu nu este cîtuși de puțin limbajul crud al cartierului cît oaza de inocență pe care dragostea o creează, mirajul ei. Momentul magic este dublat de înzestrarea paranormală a Marilenei, capabilă să provoace un scurtcircuit de toată frumusețea în tot cartierul, efect împrumutat probabil lumii de magie a lui Kusturica în special din Vremea țiganilor (Dom za vesanje, 1988). Adolescentul își trăiește visul între grotesc și sublim
Marilena, Marilena... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9618_a_10943]
-
de nume care s-au impus în tabloul nostru literar, însă... nu pentru că au optat pentru o poetică anume ("o dată cu noua generație intră cu adevărat în poezia noastră biografia omului comun, adevărurile vieții cotidiene, colocvialitatea vorbirii" etc., etc.), ci pentru înzestrarea lor imanentă, pentru harul lor poetic intrinsec. "Ei nu cred în acea simbolistică ieftină mimînd eroismul condiției umane sau tragedia autohtonă a clasei țărănești, nu mai agresează orficul și oracularul, originile și increatul, nu mai idealizează natura, nu mai resping
Poezie și ontologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9608_a_10933]
-
De aceea, orice demonstrație este de prisos: autorul ar fi trebuit să-și suspende voința explicativă și să-și lase, pur și simplu, instinctul verbal să lucreze. Așa cum a procedat în alte ocazii, evitând să intre în contradicție cu propria înzestrare. Să vedem câteva exemple: "Sunt tânăr și am un diamant în cap./ Un diamant care taie sticla. Măsor și tai toate ferestrele din lume, spre orice,/ toate ferestrele care merită să fie tăiate. Măsor și tai./ Diamantul meu este plurifacial
Sex și mistică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9631_a_10956]
-
învăluite în luminile rampei, de a cunoaște mirajul mizanscenei. Urez mănunchiului de "versiuni scenice" ce se rânduiesc în această carte, intitulată după un vers eminescian Toate-s vechi și nouă toate..., să se bucure de această șansă. Sunt oricum mărturia înzestrării nedezmințite a unui om de teatru care, cu o fericită inspirație, oferă cititorului, virtual spectator, un adevărat spectacol de limbaj. Florin FAIFER FĂT-FRUMOS DIN TEI (poveste obișnuită) versiune scenică după scrieri de Mihai Eminescu Personaje Făt-Frumos din Tei (Ieronim) Frumoasa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
o ofertă suplimentară pe aceeași treaptă. Referitor la factorii care determină cerea și oferta de muncă, se constată chiar o relativă unanimitate pentru a include În sfera acestora nivelul productivității muncii, ritmul creșterii economice, durata muncii, ritmul ocupării, gradul de Înzestrare cu factorii de producție, pământ și capital, gradul de utilizare a capacităților de producție și evoluția relativă a salariului În raport cu prețul celorlalți factori de producție. Chiar dacă factorii prezentați se exprimă prin indicatori al căror conținut are un grad de sinteză
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
de muncă sau de la inactivitate sau șomaj la ocuparea unui loc de muncă. Odată ce au găsit un loc de muncă, tinerilor ar trebui să li se dea posibilitatea să avanseze În carieră. Creșterea și Îmbunătățirea investițiilor În formarea tinerilor În vederea Înzestrării acestora cu competențele cerute pe piața muncii, garantând un echilibru mai bun pe termen scurt și, pe termen lung, o mai bună anticipare a competențelor necesare. Acțiuni care trebuie realizate de statele membre și de Comisie În domeniile lor de
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
autoreglare a pieței forței de muncă. Referitor la factorii care determină cerea și oferta de muncă, se constată chiar o relativă unanimitate pentru a include În sfera acestora nivelul productivității muncii, ritmul creșterii economice, durata muncii, ritmul ocupării, gradul de Înzestrare cu factorii de producție, pământ și capital, gradul de utilizare a capacităților de producție și evoluția relativă a salariului În raport cu prețul celorlalți factori de producție. Chiar dacă factorii prezentați se exprimă prin indicatori al căror conținut are un grad de sinteză
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
mai ivească, de aceea... Te rog Mona, te rog domnișoară, trebuie să plec, ceea ce s-a întâmplat aici, acum, e o nebunie, o adevărată catastrofă... Ea nu-l slăbi nici o clipă din strânsoarea care, prin forța declanșată, părea nefirească pentru înzestrările unei femei. La un moment dat, se îndură de el și-l eliberă, lăsându-și mâinile să-i cadă inerte, de parcă s-ar fi predat. Avea postura înșelătoare a unei învinse, dar de fapt i se vedea în ochi lumina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
Ei bine, lunile veneau și se duceau necontenit, în alunecușul lor de neoprit. Cu fiecare zi, acesta începea să dovedească, prin ceea ce scria, un talent deosebit, aproape înrudit cu geniul. Lucrul cu adevărat extraordinar este că și el își vedea înzestrarea literară ca fiindu-i de acum o parte constantă a eului său. „Am să scriu o carte și am s-o dedic anonimului din mine!, își spunea acesta. Numai așa, aș putea eu mulțumi talentului meu lăuntric, ce-mi conduce
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
prețioase, face ca arama să împrumute culoarea lunii în nopțile de mai. Fără țigani, pământul ar fi foarte sărac, pentru că ar lipsi cântecul. Noi dăruim oamenilor, o dată cu toate acestea, o parte din sufletul nostru încălzit la flacăra mereu vie a înzestrărilor cu care Bunul-Bunilor ne-a dăruit. Ceea ce vă spun eu vouă acum nu e o poveste; e viața celor care au fost demult, tare demult. Moșii noștri au străbătut pământul, din îndepărtata și marea Indie, flămânzi și goi și însetați
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
Ce zisăși? Mo, nu fi godixal . Ce v-a apucat pe amândoi? Nu vedeți mai departe de lungul nasului. Vișinel va intra într-o viață nouă, deosebită de a noastră, dar el va ști întotdeauna să păstreze și să prețuiască înzestrările ce i le-au dat șatra și ai lui. - Bulibașă mo, dacă îmi cereai să-mi rup inima în două, nu m-ar fi durut mai mult. - Știu, Lisandre, știu, spuse de această dată cu blândețe bulibașa, dar trebuie să
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
și calmurile ei, umplând întreaga încăpere. Deși unul dintre membrii comisiei ar fi vrut să-l oprească, semn că s-a edificat, președintele îi făcu semn acestuia să nu-l întrerupă, să-i îngăduie concurentului să-și demonstreze întreaga sa înzestrare. Când Mihăiță lăsă vioara în poziție de repaos, președintele nu se putu abține să nu exprime: - Bravo, tinere, bravo! Cu cine te-ai pregătit înainte de examen? - Cu nimeni, spuse acesta sincer nedumerit. Nu bănuise că trebuia să aibă un anume
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
vrednicia prin aproape tot timpul ce s-a scurs de-atunci încoace până în vara anului 1929, când se bolnăvi de cord, fără a-și mai reveni. Ca primar al comunei târgului Vama a prezidat, colaborând cu zel și abnegațiune, la înzestrarea comunei cu 3 școli primare de stat de 1,3 și 6 clase, la crearea unui parc în jurul monumentului istoric Stâlpul lui-Vodă, la transformarea târgului Vama în comună urbană, la înființarea judecătoriei mixte de ocol din localitate, la punerea temeliei
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
înfrunta intemperiile pe orice mare, oricât ar fi aceasta bântuită de furtuni. I se părea chiar că pe orizontul ființei sale se deschisese o fereastră prin care putea să-l vadă pe Alex așa cum era el cu adevărat, cu toate înzestrările lui. își imagina că într-o zi, relațiile lor ar putea deveni foarte apropiate. Poate aștepta și el un semn, cât de palid din partea ei, dar ea continua să fie rezervată. Nu-și imagina cum ar putea să-i transmită
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
stătea în picioare, având alura zeiței Venus, Olga punea în evidență un bust atrăgător, plin de chemări, gata a se dărui viitorului mire. Această ipostază explica o dorința care dăinuia de multă vreme în sufletul Olgăi. Voia să-și arate înzestrările de femeie, neținând cont de conveniențe. Alex o privi întrebător. Bănuind o întrebare, în loc de răspuns, ea își mângâie sânii, apoi purtă mâinile pe coapse, în jos, făcând câteva mișcări de balerină, scontând să l incite. Văzând că Alex nu reacționează
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
timp, clipe care Inei i se părură o veșnicie. - Ina, dragostea mea! Îi luă mâinile amândouă și i le sărută pe rând, îndelung, apoi continuă: îți promit să-ți sărut toată viața această spusă alături de sufletul tău înnobilat cu atâtea înzestrări. Ai făcut în această clipă din mine, cel mai fericit om de pe Pământ. Acum pot spune, câteva cuvinte auzite cândva ce mi se par a fi mai mult decât potrivite în acest moment: dragostea mea, te asigur, vom fi toată
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
ea a format conceptele generale „pentru etică”. Filosoful german se ocupă caracteristic și preferențial de Aristotel, când sintetizează astfel viziunea clasicului grec: „Fiecare ființă Își vrea viața, vrea dezvoltarea și activitatea forțelor caracteristice ale speciei sale În această viață desăvârșită. Înzestrarea caracteristică a omului este «rațiunea»; și de aceea este el, cu știința și voința sa, Îndreptat spre natura sa Însăși, spre dezvoltarea și manifestarea acestei forțe superioare. Aptitudinile sale, dezvoltate În capacități sunt virtuțile umane, cele etice și cele intelectuale
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]