KorAP: Find »[drukola/base=șam & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...7 8 9 ...37 >

914 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243

Ce joc? — Jocul de-a celebritatea, spuse Adrian. N-am nimic de pierdut. Spre deosebire de Șam, mie unuia nu-mi pasă de ce-o să zică Fanny Tarrant despre mine. — Așa crezi tu... Oricum, ce rost are să dai niște bătălii în numele lui Șam? — Mi-a promis c-o să adapteze Adăpostul pentru BBC, răspunse Adrian. — N-o să iasă nimic din povestea asta, prezise Eleanor. — Știu, spuse Adrian. — Și-atunci de ce o faci? — Dacă iese mișcarea, o să-ncasez niște drepturi de autori... Cei de la Chronicle

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
doar pe jumătate convinsă. — Vrei să zici că ai include în ea și interviul lui Fanny Tarrant cu tine? — Ar fi o turnură cu totul inedită, nu crezi? — Și dacă iese la fel de-al naibii că și interviul lui Șam? Asta l-ar face reprezentativ. Iar mie mi-ar merge vestea că-s un tip haios. — Și dacă nu-ți dă permisiunea să-l publici? — În cazul ăsta mi-aș putea publică propriul meu text despre ea, spuse Adrian. În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
Simt că se pune la cale niscai psihanaliza, zise Adrian. Hai să iau poziția cuvenită, adaugă el, întinzându-se pe șezlong. Eleanor nu se lasă descurajata de ironia lui. — Încerci să te-ntorci la vremurile de aur, când tu și Șam erați cei mai buni prieteni, nu doar vechi prieteni. Cand amândoi aveați tot viitorul în față. — Continuă, o îndemna Adrian, privind tavanul. — Când erați egali din toate punctele de vedere. Sau poate că tu erai deasupra lui. Așa credeau cei mai mulți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
buni prieteni, nu doar vechi prieteni. Cand amândoi aveați tot viitorul în față. — Continuă, o îndemna Adrian, privind tavanul. — Când erați egali din toate punctele de vedere. Sau poate că tu erai deasupra lui. Așa credeau cei mai mulți. Dar acum, cănd Șam a ajuns să aibă un succes atât de mare, iar tu esti... Eleanor se opri, căutând cuvântul potrivit. — Un ratat? îi sugera Adrian. — Voiam să zic un fel de semi-pensionar. Zi-i cum vrei, dar asta a afectat legătură voastră

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
de mare, iar tu esti... Eleanor se opri, căutând cuvântul potrivit. — Un ratat? îi sugera Adrian. — Voiam să zic un fel de semi-pensionar. Zi-i cum vrei, dar asta a afectat legătură voastră. Îți închipui că dacă-i faci lui Șam această favoare, o sa reînnodați prietenia de altădată. — Iată o teorie interesantă, comenta Adrian, sculându-se în picioare. Trebuie să recunosc că acum, cu gândul la proiectul asta, mă încearcă o emoție cum n-am mai avut de mult. Niciodată nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
care ieși. Eleanor privi o clipă în gol, cu un aer necăjit. Apoi se așeza la masă, despături suplimentul duminical al lui Sentinel și se apucă să citească articolul lui Fanny Tarrant din punctul în care o întrerupsese vizita lui Șam Sharp. 2 Peste o săptămână, într-o dimineață târzie de luni, Adrian aștepta sosirea lui Fanny Tarrant. Era singur acasă. Fotograful de la Sentinel venise ceva mai devreme, făcuse o grămadă de poze și plecase, lăsându-l pe Adrian să pună

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
planului. Adrian îi povestise agentului sau literar, Geoffrey, despre interesul manifestat de Fanny Tarrant pentru un interviu cu el, iar Geoffrey discutase cu Fanny și aranjase dată și locul interviului. Peter Reeves, editorialistul lui Sunday Chronicle, pus în temă de Șam, îl sunase pe Adrian și se arătase mai mult decat interesat de un portret al Reporterițe Invidioase. Adrian primise un fax de la Șam cu adresa și numerele lui de telefon din Los Angeles, în care acesta îl întreba dacă s-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
Fanny și aranjase dată și locul interviului. Peter Reeves, editorialistul lui Sunday Chronicle, pus în temă de Șam, îl sunase pe Adrian și se arătase mai mult decat interesat de un portret al Reporterițe Invidioase. Adrian primise un fax de la Șam cu adresa și numerele lui de telefon din Los Angeles, în care acesta îl întreba dacă s-a mai întâmplat ceva între timp, dar Adrian nu-i răspunsese. Îi spuse lui Eleanor c-o să aștepte să vadă cum o să decurgă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
s-a mai întâmplat ceva între timp, dar Adrian nu-i răspunsese. Îi spuse lui Eleanor c-o să aștepte să vadă cum o să decurgă interviul cu Fanny Tarrant înainte de-a se angaja să ducă la bun sfârșit planul lui Șam. Răspunsul lui Eleanor a fost că nu vrea să audă nici o vorbulița pe tema asta. Ea aranja lucrurile în așa fel încât să petreacă ziua interviului la nepoata ei, Rosemary, care locuia în East Grinstead, si se urcă la volanul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
el, înapoindu-i cartea lui Fanny, care aruncă o privire scurtă peste dedicație. — Mulțumesc, zise ea și puse cartea la loc în geantă. — Am crezut c-ați urmat școală de stat din Basildon, spuse Adrian. — Cine v-a spus așa ceva? — Șam Sharp. — Chiar mă-ntrebam când o să aducem vorba de el, zise Fanny. Problemă cu domnul Sharp este că n-ascultă nimic din ce-i spun alții. De fapt i-am spus că mi-aș fi dorit să pot urma cursurile

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
l-am menționat, dar a fost tăiat. Avocații au început să se agite cum că n-am martori la scenă respectivă. Chestia asta, arată ea spre reportofon, nu înregistrează și sunetul unui genunchi luat la pipăit. — Și cu prietenul meu Șam Sharp v-ați purtat la fel de crud. S-a simțit jignit. — O să supraviețuiască, îi aruncă Fanny. — Mda, îndrăznesc să cred că da, spuse și Adrian. Totuși trebuie să recunosc că am fost un pic surprinsă când ați acceptat să mă primiți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
c-ar putea fi vorba de-o capcană. Adrian tresari involuntar. — O capcană? Ce fel de capcană? M-am gandit ca, poate, domnul Sharp o fi ascuns pe-aici pe undeva. Adrian izbucni în hohote de râs. — Aș, nici vorbă! Șam e plecat la Los Angeles. Dar la ce v-ați gândit? Ce-ar fi putut să vă facă? Să vă tragă o mamă de bătaie? — S-au mai pomenit cazuri, răspunse Fanny. Ați auzit de Brett Daniel? — Actorul? — La o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
anunță Adrian. L-ați dat în judecată? — I-am trimis o notă de plată astronomica pentru o rochie nouă. Dar el le-a spus amicilor săi c-a meritat până la ultimul penny. — Doar nu vă așteptați să-l vedeți pe Șam sărind la dumneavoastră aici și azvârlind cu pahare de vin, nu-i așa? Mă așteptam să-l văd sărind și azvârlind cu invective, răspunse Fanny. Adrian își împreună palmele și își împunse bărbia cu vârful degetelor. — Nu va deranjează să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
cu mâna lor, zise ea. Eu nu fac decât să relatez faptele. — Spuneți-mi, vorbi Adrian pe tonul cuiva care dorește sincer să fie lămurit, când ați terminat de scris unul din articolele dumneavoastră cu adevarat urâte, ca acela despre Șam... A, pot să scriu și mai urât de-atâta! exclama Fanny. — Nu mă-ndoiesc de astă, zâmbi Adrian. Dar când ați terminat un asemenea articol și el vede lumină tiparului, vă imaginați victima citindu-l? Vreau să spun, vi-l

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
scriu și mai urât de-atâta! exclama Fanny. — Nu mă-ndoiesc de astă, zâmbi Adrian. Dar când ați terminat un asemenea articol și el vede lumină tiparului, vă imaginați victima citindu-l? Vreau să spun, vi-l imaginați pe bietul Șam, să zicem, dându-se jos din pat duminică dimineață și coborând pâș-pâș în salon, în halat și păpuci, luând suplimentul lui Sentinel de jos, de pe preș, ducându-l în bucătărie ca să-l citească la prima ceașcă de ceai a zilei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
de supă. — De obicei sar peste masă de pranz, însă dacă vă este foame, o să vă țin de urât și-o să ciugulesc și eu ceva în timp ce ne continuăm discuția. — Săriți peste masă de pranz? se minuna Adrian. Țin minte că Șam era furios la culme că l-ați făcut praf după ce i-ați mâncat bunătatea de rasol de somon pe care v-a gătit-o. — De fapt el a mâncat cea mai mare parte, spuse Fanny. Și a băut aproape tot

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
Persoanele publice trebuie să se aștepte din când în când la câte un șut. Iar celorlalți oameni le place să le vadă smotocite un pic. — Aha, prin urmare recunoști?! — Bineînțeles. Așa e firea oamenilor. Cand mi-ați citit articolul despre Șam Sharp, n-ați simțit - pe langă compasiune și furie oarbă și tot ce mai trebuie să simtă un prieten într-o astfel de situație - și un fel de plăcere nemărturisita? Vreau adevărul. „Fără măști, fără ipocrizie.“ Se aplecă înainte, sfredelindu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
Mulțumesc. — Dar ce cumplită mărturisire mi-ai cerut, zise Adrian. Tare te mai urăsc pentru că m-ai făcut să mă bucur de suferință prietenului meu. — „Suferință“ e un pic cam mult spus, nu-i așa, în legătură cu eul sifonat al lui Șam Sharp? îl tachina Fanny. — Ești foarte cinica pentru o persoană tânără că dumneata, isi dădu Adrian cu părerea. Nu ți se-ntâmplă niciodată să te-ncerce un regret cât de mic când îți vezi articolele ieșind de sub tipar? — Nu. — Ei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
și-l perfecționeze. Scrie prea mult, prea repede. De ce? — Trebuie să-și întrețină fosta soție. Fostele soții. — Cu cât câștigă mai mult, cu-atât mai mare-i pensia alimentară. Nu nevoia de bani îl face să aibă supraproducție, ci lenea. — Șam leneș? — Da. Scenariile i se revarsă din calculator unul după altul, ca automobilele pe banda de productie dintr-o uzina. Or, asta îl face să n-aibă o clipă de răgaz în care să-și mai și evalueze calitatea produselor

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
pun sub semnul îndoielii natură „succesului“ sau. Următorul lui scenariu va fi ceva mai bun decât ar fi fost în mod normal și asta din cauza că deunăzi i-am tăiat macaroana. — Hmm, făcu Adrian. — Pareți sceptic, remarcă Fanny. — Ei bine, Șam și cu mine ne cunoaștem de secole. Nu-i destul să-i tăi macaroana ca să-l schimbi. În studenție ați fost colegi, nu-i așa? se interesa Fanny. — Da. Am fost colegi de grupa încă din prima săptămână. Am ajuns

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
Într-unul din românele dumneavoastră există o scenă în care doi studenți se îmbată după examenul de licență... — Primăvară vieții, spuse Adrian, pufnind în râs. Da, noi eram aia. Am ieșit din sediul Asociației Studenților și l-am zărit pe Șam mergând pe trei cărări în mijlocul campusului, cu o sticlă în mână și căutându-mă disperat. Băuserăm împreună toată după-amiază, dar la un moment dat nu știu cum s-a întâmplat ca ne-am despărțit. Când m-a zărit, s-a luminat la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
se vor îndepărta tot mai mult unul de celălalt în anii ce vor veni. Asta-i avantajul privirii retrospective, zise Adrian. La vremea respectivă n-am simțit așa. — Dar de fapt asta s-a și-ntâmplat? Cu dumneavoastră și cu Șam Sharp? — E ceva inevitabil. Genul ăsta de prietenie merge la tinerețe. Nu poate dăinui și la maturitate. Viețile încep să difere: fiecare urmează o carieră diferită, se căsătorește, întemeiază o familie... — Vreți să spuneți că prietenia dumneavoastră din anii studenției

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
i-a pomenit numele. — Aha, înțeleg! Ah, chiar că-nțeleg! exclama Fanny. Vasăzică soția dumneavoastră-i față din Primăvară vieții... cum o chema, Fiona? — Nu, nu, Eleanor e o cu totul altă persoană, riposta Adrian. — Dar, în raport cu dumneavoastră și cu Șam, a ocupat aceeași poziție pe care o ocupă Fiona în raport cu cei doi tineri din român? — Până la un punct, răspunse Adrian. — În carte cei doi o împart de fapt pe Fiona până la un moment dat, zise Fanny. Ea se culcă cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
cum a fost. Dar, categoric, rămâne între noi. — Categoric, îl îngâna Fanny, ducând genunchii la gură sub halatul de baie, ca un copil care așteaptă să i se spună o poveste. — În anul al doilea de facultate am scris împreună cu Șam un text de cabaret pentru Societatea de Teatru, iar Ellie s-a prezentat la o probă pentru un rol. Ni s-au aprins pe loc călcâiele după ea, iar ea ne-a simpatizat din prima. Pe amândoi. N-am vrut

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
dea cu presupusul. Și cum stăteau? îl descusu Fanny. — Păi, nu se-ntâmplă nimic din punct de vedere sexual. Mai fumam niscai iarbă în trei și câteodată ne giugiuleam à trois, dar nimic mai mult. Pe urma într-o zi Șam a primit un mesaj, cum că taică-său e grav bolnav și a trebuit să fugă acasă. Am ramas pentru prima oara singur cu Ellie. Într-o seară ne-am binedispus cu niste iarbă de bună calitate și am sfârșit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]