6,513 matches
-
cu mine) din imitație, din orgoliu, din răzbunare. Pretutindeni există un motiv personal pe care m-am căznit să-l mistific. Este un mijloc să ți se dea dreptate și care ămi aparține temperamental: autoflagelarea. De ce voi mai scrie? Nu șanț absolut convins că voi mai scrie. Afară doar de articole ăntămplătoare care nu te preocupă prea multă vreme. Dar nu mă ănchipui deloc construind un nou român." Și, iată, opinia lui M. Sebastian: Dacă n-ar exista edituri, tipografii, ziare
O anchetă literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17467_a_18792]
-
trebui să tac, umblu ăncovoiat, fiindcă ar trebui să merg drept. Scriu din exasperare, din dezgust, din consternare, scriu atunci când mă devorează pofta de a fi teribil de singur. Clipele mele de chietudine, de bien-être, freneziile și fervorile mele (dacă șanț) nu aparțin literaturii. Ei nu-i dedic decât orele negre, orele absurde, acelea an care, de-as fi sincer cu mine ănsumi, ar trebui să mă ănnec. Iată dar, după falsul meu tratat de logică, scrisul, actul intelectual, egal cu
O anchetă literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17467_a_18792]
-
la țară tarănci coafate, cu unghii făcute cu oja (chiar și la picioare), cu tocuri." Firește, e greu sa ămpărtăsim entuziasmul retoric pentru frumusețea stării de babă, ăn schimb săntem ăntru totul de acord cu discriminările "sexiste" de tipul:"Femeile șanț niște ființe infinit superioare nouă[...] Remarcați că la bărbați eroismul e ăntotdeauna ăncordat și glorios. Și de obicei mediatizat, chiar an epoci an care nu există media[...] Eroismul la femei e atat de cotidian și de natural, ăncăt nici nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17475_a_18800]
-
traiectoria personajelor și dinamica relațiilor dintre ele se descifrează cu ușurință, ambigui fiind - ca an viața, ca an istorie - motivațiile explicite și implicite. Nouă traducere propusă are meritul de a simplifica, de a apropia textul de vocabularul zilei de azi. Șanț replici care șochează și impresionează, șanț cuvinte care șochează prin amprenta lor prea marcat contemporană, global am avut senzația că poezia sumbră a textului se scurge adeseori printre cuvinte. Al doilea merit al montării este coerentă imaginilor și a muzicii
Superstitii si preziceri by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/17470_a_18795]
-
ele se descifrează cu ușurință, ambigui fiind - ca an viața, ca an istorie - motivațiile explicite și implicite. Nouă traducere propusă are meritul de a simplifica, de a apropia textul de vocabularul zilei de azi. Șanț replici care șochează și impresionează, șanț cuvinte care șochează prin amprenta lor prea marcat contemporană, global am avut senzația că poezia sumbră a textului se scurge adeseori printre cuvinte. Al doilea merit al montării este coerentă imaginilor și a muzicii, organicitatea propunerii regizorale an raport cu
Superstitii si preziceri by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/17470_a_18795]
-
ăntămplă cu adevărat și ceea ce oamenii așteaptă sau ar dori să se ăntămple. al ămping vrăjitoarele cu adevărat pe Macbeth la crimă? Nimic nu este mai puțin sigur. an spectacol, cele trei femei care vestesc, printre hohote de râs, orori, șanț prelungirea bărbatului elegant, cu floare la butoniera, care-și spune Hecate. La Shakespeare, ăn lista personajelor, scrie "Hecate și trei vrăjitoare". an mitologia greco-latină Hecate este o zeitate cu trei capete. La momentul oportun, bărbatul desăvârșește cu grație dezordinea inițiativelor
Superstitii si preziceri by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/17470_a_18795]
-
floare la butoniera, care-și spune Hecate. La Shakespeare, ăn lista personajelor, scrie "Hecate și trei vrăjitoare". an mitologia greco-latină Hecate este o zeitate cu trei capete. La momentul oportun, bărbatul desăvârșește cu grație dezordinea inițiativelor omenești. Zeitătile-regizor al destinului șanț personaje de café-santan, ispite lipsite de orice măreție sau solemnitate. Macbeth, "copil al biruinței", cum spune Shakespeare, vrea să-și fructifice victoria. Regele Duncan (Ion Fiscuteanu), nu este decât un semn al puterii: omul este stupid, ușor ramolit, influențabil. ași
Superstitii si preziceri by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/17470_a_18795]
-
Ion Fiscuteanu), nu este decât un semn al puterii: omul este stupid, ușor ramolit, influențabil. ași păstrează coroană pentru că forțele din jurul său sunt aproximativ egale. Dar, de ăndată ce Macbeth are dovada, prin victoria ămpotriva trădătorului Macdonwald, ca meritele lui șanț superioare, soarta regelui e pecetluita. Cel mai bine ar fi că destinul să se ămplinească de la sine, dar destinul trebuie din când an când ămpins de la spate. an această versiune scenica, acțiunea soților criminali nu clintește morală, ci ordinea. Odată
Superstitii si preziceri by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/17470_a_18795]
-
Duncan, Macbeth justifica uciderea străjilor prin "a dragostei năprasnica pornire care a depășit cumintea judecată". De fapt, nici o clipă, el nu-și pierde cumintea judecată și dragostea nu este decât una dintre componentele energiei sale distructive. Crimele, fantomă lui Banquo, șanț an mod evident procedee scenice menite să marcheze, nu să impresioneze; ele ar trebui să permită focalizarea atenției asupra interpretării rolurilor centrale. Claudiu Bleonț alternează tehnic țipatul și șoaptă, zbuciumul și ămpăcarea. Pentru el, ca și pentru noi, Macbeth rămâne
Superstitii si preziceri by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/17470_a_18795]
-
de acela care se gândește la personalitatea să când scrie; ea apare privirii, ăn suficientă măsură, dacă e sinceră...". E reconfortant faptul că, ținând mereu a-l cărți pe Cioran, exegetul sau nu-l scoate din cercul marilor referințe. Loviturile șanț astfel amortizate, abstractizate, ăndreptate an mai multe direcții deodată. Unele șanț atât de ănalt orientate, ăncăt au aerul unor blesteme ămpotriva Providenței, care, firește, nu pot degradă Providența: "Chiar și ăbătrăniiă mari au fost puternici an rău. Râul an sine
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
apare privirii, ăn suficientă măsură, dacă e sinceră...". E reconfortant faptul că, ținând mereu a-l cărți pe Cioran, exegetul sau nu-l scoate din cercul marilor referințe. Loviturile șanț astfel amortizate, abstractizate, ăndreptate an mai multe direcții deodată. Unele șanț atât de ănalt orientate, ăncăt au aerul unor blesteme ămpotriva Providenței, care, firește, nu pot degradă Providența: "Chiar și ăbătrăniiă mari au fost puternici an rău. Râul an sine, fără vreun alt ănteles. Shakespeare, Dostoievski, Pascal: râul mai convingător decât
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
Dante ce să mai vorbim! an infern ești an plină viața. an paradis, parcă ai fi la Letzeburg. Cioran, ăn plină tema. Un dandy al râului. Un snob. Se joacă de-a râul, dar știe multe despre el. Spune:a...șanț beat de decăderea meaă(143)". Sau anca o raportare, care dovedește că Livius Ciocârlie n-a coborât ștacheta exigentei nici față de gânditorul comentat, nici față de sine ănsusi: "Cioran se definește bine că unul ce are un ritm organic care-i
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
a fi grefat pe o nervozitate orbitoare nevoia de luciditate". Să adăugăm prin cuvintele comentatorului, si portretul, nu tocmai măgulitor, făcut romancierului francez: "Simte nevoia să se ănnegrească. an Voyage au bouț de la nuit, toate datele personale, onorabile an realitate, șanț deturnate spre rău. Apare pe coperta, la l'Illustration, ca viteaz, ăn român e un laș care nu visează decât să dezerteze. Etc.Totul, ca să ajungă la capătul nopții. Nu dincolo de ea, nu an zori. an beznă cea mai neagră
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
laș care nu visează decât să dezerteze. Etc.Totul, ca să ajungă la capătul nopții. Nu dincolo de ea, nu an zori. an beznă cea mai neagră. Treptat, reușește. Devine o lepădătura și an viața. Reacție neprevăzuta: protestează vehement ămpotriva tuturor. Vinovați șanț toți, numai el nu. Atunci e cel mai jos. Viteaz fusese an realitate. Dezertor, ăn adevărul lui". A se reține observațiile pe muchie, greu de fixat, greu de analizat, precum un joc fascinant al unor spade sclipitoare. Și câte manevre
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
lui Mircea Zaciu), dat de Sainte Beuve: Mes poisons. Dar există nuanțe. Greșeală lui Cioran a fost, trecând de la cărți la caiete, de a-l schimba pe cinic cu o bocitoare. Vai, vai, cât de mult sufăr! vai, vai, cât șanț de nefericit. Nu omite avertismentele, inutile de altfel, că nu trebuie crezut pe cuvânt: ăOrice ficțiune e salutara și, nu mai mult decât alții, nu mă pot lipsi de eaă (47). Evocă, tot atunci: alătura de șarlatan a oricărui om
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
eaă (47). Evocă, tot atunci: alătura de șarlatan a oricărui om de talentă". Culmea! Execuția gânditorului are loc pe un rug an care, ăn locul lemnelor, figurează un braț de cărți, de cea mai bună calitate. Flăcările ce-l mistuie șanț flăcări livrești. Părând a-și ănsusi maximă lui Amiel, conform căreia "orice ficțiune se plătește, căci adevărul se răzbună", exegetul pare a trata textul cioranian drept exclusiv o ficțiune, păstrând adevărul exclusiv pentru sine... Un capitol savuros cu osebire al
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
conform căreia "orice ficțiune se plătește, căci adevărul se răzbună", exegetul pare a trata textul cioranian drept exclusiv o ficțiune, păstrând adevărul exclusiv pentru sine... Un capitol savuros cu osebire al adnotărilor lui Livius Ciocârlie al alcătuiește cel an care șanț consemnate opiniile lui Cioran asupra unor scriitori, filosofi, artiști. Criticul se comportă aci că un regizor. D-sa al pune pe Cioran să joace, ăntr-un anume fel, un rol. Și anume rolul de reprezentant al propriilor sale opinii, pe care
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
cu atat mai convenabil, cu cat autoritatea să, desi mereu hartuita, rămâne considerabilă. Și ce poate fi mai măgulitor decât să delegi pe un "mare artist", "creator", fie și până la un punct, "histrion", să-ți reprezinte gusturile, reacțiile, atitudinile? Propozițiile șanț, așa cum se cuvine, translucide: "ăDin reușită an reușită, X s-a golit de-a binelea; s-a ănglodat an succesele luiă (402). Să fie Eugen Ionescu acest X? al mai ghicesc și ăntr-un el anonim: ăieri seară era, să zicem
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
bieți bufoni. an ziua alegerii lui la Academie (an vederea căreia făcuse vizitele de rigoare), Ionesco exclama patetic: ăE pentru totdeauna...a (787). Mai poate să scape, dacă va comite vreo infamie, că generalul Pétain, al consolează Cioran. Ionesco:ăMai șanț speranțe, deciă. Doi români cu umor. Profund neserioși. Ionesco, regretând că a acceptat să fie academician (905). Avea și de ce, dar numai după primul Ionescu, din Nu, din Cântăreața cheala. După cum a evoluat mai ăncolo, a avut ce a meritat
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
profita de moment și al stampilează pe marele fabulist: - Nu există băcan - spune el - care să nu știe pe din afara ce zice la Fontaine! ăncet-ăncet se ajunge an cele din urmă și la Anglia, iar noi știm cât de anglofobi șanț bunii noștri verișori, franțuzii... E vorba despre o expresie tipic englezeasca și de o "apucătura" englezeasca și ea, ce desparte cultură insulara de cultură și "modul de viață" din restul continentului. ..."Finot, - intervine Bixiou, - te rog să ne explici legea
Ce se face si ce nu se face by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17489_a_18814]
-
ei vreun amic, s-ar privi pe ea ănsăsi că o femeie pierdută). Datorită acestui improper (mai spune Bixiou, n.n.), ăntr-o zi poți să dai de-o Londra și de toți locuitorii ei, ămpietriti. - Când te gândești că an Franța șanț neghiobi care ar vrea să importe la noi tâmpeniile solemne pe care englezii le fac la ei acasă cu sângele lor rece, pe care-l cunoașteți, zise Blondet... te trec fiorii... an ultima vreme, Walter Scott, care n-a ăndrăznit
Ce se face si ce nu se face by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17489_a_18814]
-
desprinde, prin forță simplei aspirații de a cuprinde lumea și văzduhul, aspirația care ne-a și adus acolo. Cu toate acestea, prea puține aflăm despre Sils-Maria din eseurile lui Iso Camartin, așa cum acoperișul nu ne atrage niciodată privirile, pentru că ele șanț deja plecate an depărtări, rătăcesc an jur, hipnotizate de distanță, incapabile să mai repereze punctul din care au pornit. La fel, Sils-Maria devine, ăn scrierile cuprinse an acest volum, spațiu simbolic de inițiere an călătorie, de descoperire a ămprejurimilor, nu
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
sfârșitului sau. Devenim conștienți de o limbă, o cultură, un specific național, mai cu seamă dincolo de granițele sale, astfel se explică de ce patriotismul este, adeseori, remușcarea și dorul exilaților. Chiar și pentru naționaliștii care trăiesc an interiorul granițelor, valorile propovăduite șanț marcate de granițe, accentuate și consacrate de ele. Separăndu-ne, hotarul ne și alipește, de aici dilemă călătorului Iso Camartin, care, trecând de două ori pe săptămână granița națională, nu vede, din tren, nici o distincție ăntre cele două teritorii. "Atâta vreme cât granițele
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
ci mai degrabă unesc. De-abia când se ănchide, hotarul desparte. Străinătatea e un concept relativ, ea presupune un punct de reper de genul graniței ănchise, si angrenează, ăn mentalul nostru, un ăntreg munte de stereotipii culturale. "Acolo unde granițele șanț ănchise, putem fi siguri că oamenii ași fac idei false unii despre alții." Despărțiți de Celălalt, al percepem prin filtrul prejudecății, care ăncearcă să compenseze absența experienței. Pentru engadinezi, de pildă, cei din valea Rinului șanț porecliți tschilovers, ceea ce ănseamnă
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
culturale. "Acolo unde granițele șanț ănchise, putem fi siguri că oamenii ași fac idei false unii despre alții." Despărțiți de Celălalt, al percepem prin filtrul prejudecății, care ăncearcă să compenseze absența experienței. Pentru engadinezi, de pildă, cei din valea Rinului șanț porecliți tschilovers, ceea ce ănseamnă an graiul lor atât "de pe cealaltă apă" cât și "prostii". Nu e nevoie de un studiu de imagologie (deși cât de util ar fi!) ca să intuiești că fiecare limbă are astfel de verdicte lingvistice pentru alteritate
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]