189 matches
-
Un membru delegat de Bancă Națională și din directorul centralei băncilor populare, care va avea vot deliberativ. În caz cînd vreuna din aceste instituțiuni azi refuză să numească reprezentanții săi, ministrul agriculturii va împlini locurile. Consiliul de administrație alege din șanul sau un președinte și un vice-președinte. Durata mandatului membrilor consiliului de administrație este de trei ani. Articolul 9 Pentru alegerea membrilor din consiliul de administrație al centralei băncilor populare delegați de bănci și federale, se va convoca la fiecare trei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140894_a_142223]
-
din directori; ... f) Un delegat al federalelor, cooperativelor de producție și consum din circumscripția respectivă. La alcătuirea consiliului, membrii de drept vor fi repartizați în secțiunile cărora aparțin. ... 3. Camerele agricole și Camerele de muncă din circumscripția respectivă deleagă din șanul lor cate un membru în consiliul Camerei de comerț și de industrie. Calitatea lor încetează odată cu mandatul consiliului care i-a ales. 4. Membrii corespondenți se aleg de consiliul Camerei, dintre persoanele cari sînt bine cunoscute prin capacitatea lor în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/133585_a_134914]
-
decret regal, dat pe temeiul unui jurnal al Consiliului de Miniștri. La Camerele din nou înființate repartiția în chestiune se va propune la început de către Uniunea Camerelor de comerț și de industrie. Consiliul Camerei, după constituirea lui, va alege din șanul sau, cu vot secret și cu majoritatea absolută a membrilor ce-l compun, un președinte. În același mod fiecare secțiune va alege, separat, cate un vice-președinte, care va avea calitatea de vice-președinte al Camerei și de președinte al secțiunii respective
EUR-Lex () [Corola-website/Law/133585_a_134914]
-
se întrunește odată pe lună și dă directive generale pentru conducerea Uniunii. El aduce la îndeplinire hotărîrile luate de adunarea generală. ... Articolul 36 Conducerea Uniunii este încredințată unui comitet de direcție compus dintr'un președinte și 3 vice-presedinti, aleși din șanul consiliului, dintre membrii aleși și din secretarul general al Ministerului Industriei și Comerțului în consiliu. Directorul general al Uniunii face parte din comitetul de direcție, cu vot consultativ. Doi din membrii comitetului de direcție vor avea domiciliul permanent în București
EUR-Lex () [Corola-website/Law/133585_a_134914]
-
de la sociologie, PUF, Paris, 1991. [6]�BOTTOMORE Thomas B. et NISBET Robert (ed.), A History of Sociological Analysis, Basic Books, New York, 1978. [7]�COSER Lewis, Masters of Sociological Thought. Ideas în Historical and Social Context, Harcourt Brace Jovanovitch, New York, Chicago, Șan Francisco, 1971. [8]�GURVITCH Georges et MOORE Wilbert E. (ed.), La Sociologie au Xxe și�cle, PUF, Paris, 1947. [9]�HAWTHORN Geoffrey, Enlightenment and Despair. A Historical of Sociology, Cambridge University Press, Cambridge, 1976. [10]�JONAS Friedrich, Histoire de la sociologie
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a coastei. Osteoloaie în sens transversal și prezintă 1. Corp vertebral 2. Gâtul coastei 3. Fa]a articulara a tuberculului costal 4. Suprafa]ă costală transversală 5. Apofiză spinoasă 6. Apofiză transversă 7. Fa]a superioară a corpului coastei 8. Șan] pulmonar 9. Capul coastei 10. Cartilajul costal 11. Corpul sternului 12. Incizura costală Fa]a externă este convexă și prezintă unahiurile coastei, deja descrise. Fa]a internă este concavă și vine în raport cu oraanele din interiorul cutiei toracice. Marginea superioară este
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Fa]a externă este convexă și prezintă unahiurile coastei, deja descrise. Fa]a internă este concavă și vine în raport cu oraanele din interiorul cutiei toracice. Marginea superioară este ascu]ită și la acest nivel se inseră mușchii intercostali. Marginea inferioară prezintă șan]ul subcostal în care se găsește pachetul vasculo-nervos intercostal. Pe buza externă și internă, ce delimitează șan]ul, se inseră mușchii intercostali. Extremitatea posterioară prezintă: -un cap (caput costae): format din două fa]ete articulare angulate care vin să se
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
vine în raport cu oraanele din interiorul cutiei toracice. Marginea superioară este ascu]ită și la acest nivel se inseră mușchii intercostali. Marginea inferioară prezintă șan]ul subcostal în care se găsește pachetul vasculo-nervos intercostal. Pe buza externă și internă, ce delimitează șan]ul, se inseră mușchii intercostali. Extremitatea posterioară prezintă: -un cap (caput costae): format din două fa]ete articulare angulate care vin să se articuleze cu fa]etele laterale ale corpilor vertebrelor toracale; -un gât: mai îngust care delimitează capul coastei
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
ale coastelor COASTA \-a (Figura 22) Corpul acestei coaste are fe]ele orientate în așa fel încât o fa]ă privește cranial și alta caudal. Pe fa]a superioară a acestei coaste și în por] iunea mijlocie se găsesc două șan]uri transversale: - unul anterior (sulcus venae subclavies) produs de vena subclaviculară; - altul, posterior (sulcus arteriae subclaviae) determinat de artera subclaviculară. între cele două șanțuri se oăsește tuberculul lui Lisfranc (tuberculum musculi scalene anterioris) pe care se inseră mușchiul scalen anterior
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
carpului; -posterioară, dorsală este sinaura nearticulară. Cele opt oase ale carpului sunt solidarizate între ele prin forma]iuni liaamentare realizânduse în ansamblu un masiv osos convex posterior, concav în sens transversal. La nivelul fe]ei anterioară se formează astfel un șan] cu direc]ie verticală - șan]ul carpian. Marainile acestuia sunt formate lateral de trapez șu de tuberculul scafoidului iar, medial de piziform și cârliaul osului cu cârlia și sunt locurile unde se inseră retinaculul flexorilor. Datorită elementelor anatomice care au
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
nearticulară. Cele opt oase ale carpului sunt solidarizate între ele prin forma]iuni liaamentare realizânduse în ansamblu un masiv osos convex posterior, concav în sens transversal. La nivelul fe]ei anterioară se formează astfel un șan] cu direc]ie verticală - șan]ul carpian. Marainile acestuia sunt formate lateral de trapez șu de tuberculul scafoidului iar, medial de piziform și cârliaul osului cu cârlia și sunt locurile unde se inseră retinaculul flexorilor. Datorită elementelor anatomice care au fost descrise se formează un
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Epifiza distală humerală reprezentată prin trohlee, capitul, șanțul intermediar. Trohleea humerală - Fiaura 58 este situată lateral intern la nivelul epifizei distale a humerusului prezentând două versante: unul extern mai mic și altul intern mai mare despărțite între ele print-un șan] cu direcție antero-posterioară, oblic de jos în sus și dinăuntru în afară. Anterior și superior față de trohlee se aăsește foseta coronoidiană. Posterior și superior față de trohlee este situată foseta olecraniană. Capitul humeral este sferic orientat spre anterior și lateral extern
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
ceea ce du? manii Rom�niei numeau o �parad? triumfal? la?? �235, �n mă? ina prin? ului Br�ncoveanu. A str? b?țuț nordul Bulgariei �n compania lui Aristide Blank. Bulgarii cu care s? a �ntre? inut concepeau Bulgaria numai �n termenii tratatului de la Șan Stefano, adic? ai Bulgariei Mari236. Noul guvern liberal al lui I.�C. Br? tianu a promis o reform? agrar? imediat? (fapt aproape ignorat de Iorga) ? i reform? electoral? limitat?. Cu ocazia Conferin? ei de Pace de la Bucure? ți, Iorga l? a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
vitale ale Statelor Unite: Gary, Cleveland, Akron, Youngstown, Campbell ? i Detroit. Dup? aceea, Iorga a plecat cu trenul �n California. S?a �ndr? gostit pe loc de San Francisco. A vizitat Universitatea Statului California de la Berkeley, a plecat apoi la Los Angeles ? i Șan Diego (unde s? a �nt�lnit cu Pre? edintele C. Coolidge) ? i ? i?a �ncheiat vizită �n California la Universitatea Pomona. Din California, șo? îi Iorga s? au �ntors la Washington D.C., unde Iorga a observat cu satisfac? ie c�ț de multe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]