573 matches
-
cu Stela. Că sé nu mai deseneze prostii. El fu primit tîrziu În aprilie, Împreuné cu Bohanțov și alți cîțiva care aveau notă trei și cu Vițea Gurskii, care a spart geamul cu piatră și a bétut-o pe Stela. Dar Șasa voia sé fie pionier. Dar din noiembrie, de cînd au fost primite În pionieri Stela și Catereva, pîné-n aprilie era mult. El se uită la cravatele lor, cravate roșii pe care le bétea vîntul și fîlfîiau așa cum aveau pionierii partizani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
lor, cravate roșii pe care le bétea vîntul și fîlfîiau așa cum aveau pionierii partizani pe tablourile din Școala cea mare și În cérți. Dar el nu avea cravaté și nu era pionier. El nu era un urmaș al lui Lenin. Șasa se uită la portretul din fața clasei și promitea solemn cé nu va mai desena niciodaté prostii. El Învéța pe de rost poezii și le spunea În gînd, céci el știa cé Lenin le aude și Șasa l-a visat În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
urmaș al lui Lenin. Șasa se uită la portretul din fața clasei și promitea solemn cé nu va mai desena niciodaté prostii. El Învéța pe de rost poezii și le spunea În gînd, céci el știa cé Lenin le aude și Șasa l-a visat În somn. Șasa și-a pus În gînd sé scrie literele rotunjite și sé le Încline pe dreapta și sé nu le mai ménînce niciodaté. 12 Din autobuz se vedea stradă, alte autobuze, blocuri, case, oameni care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
uită la portretul din fața clasei și promitea solemn cé nu va mai desena niciodaté prostii. El Învéța pe de rost poezii și le spunea În gînd, céci el știa cé Lenin le aude și Șasa l-a visat În somn. Șasa și-a pus În gînd sé scrie literele rotunjite și sé le Încline pe dreapta și sé nu le mai ménînce niciodaté. 12 Din autobuz se vedea stradă, alte autobuze, blocuri, case, oameni care treceau și copaci. PÎné a ieși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
totul. Nimeni nu putea sé deschidé fereastră, céci toți stéteau cu mînicile la nas. CÎnd coborau din autobuz, Angela și Sveta Își arétau batistele care erau negre acolo unde a fost nasul, și erau doué puncte și mai negre. Dar Șasa nu ținea nici mînecă la nas. El stétea pe bancheta din spate, laté cît tot autobuzul, si aștepta hopurile. Lui Șasa Îi era totuna dacé Îl lésa cu fereastră deschisé sau nu, céci el nu avea morișcé. Lui Șasa chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Își arétau batistele care erau negre acolo unde a fost nasul, și erau doué puncte și mai negre. Dar Șasa nu ținea nici mînecă la nas. El stétea pe bancheta din spate, laté cît tot autobuzul, si aștepta hopurile. Lui Șasa Îi era totuna dacé Îl lésa cu fereastră deschisé sau nu, céci el nu avea morișcé. Lui Șasa chiar Îi plécea șoferul cu mustațé, céci mergea mai tare. Ajuns acasé, Isi scoase jachetă albastré de la costum și-și préji patru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Dar Șasa nu ținea nici mînecă la nas. El stétea pe bancheta din spate, laté cît tot autobuzul, si aștepta hopurile. Lui Șasa Îi era totuna dacé Îl lésa cu fereastră deschisé sau nu, céci el nu avea morișcé. Lui Șasa chiar Îi plécea șoferul cu mustațé, céci mergea mai tare. Ajuns acasé, Isi scoase jachetă albastré de la costum și-și préji patru oué, si le mîncé cu pîine cu unt și cu ceai. MÎncé din picioare, ca și cum n-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Înoaté În iaz - peștii din apele Patriei sale. Cea mai bogaté și cea mai frumoasé. Cea mai dreapté și cea mai Întinsé. Patria să, Uniunea Sovieticé. Patrie liberé. Patrie mamé. Scroafa mînca din treucé tot ce i se turnă și Șasa Îi aducea mere stricate din beci, coji de cartofi și resturile de pîine murdare de gélbenuș, care Îi rémîneau de la mîncare. Primévara ieșea iarbă verde și tata Îl trimetea cu sacul dupé buruian și Șasa pleca de dimineațé În zilele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
ce i se turnă și Șasa Îi aducea mere stricate din beci, coji de cartofi și resturile de pîine murdare de gélbenuș, care Îi rémîneau de la mîncare. Primévara ieșea iarbă verde și tata Îl trimetea cu sacul dupé buruian și Șasa pleca de dimineațé În zilele de duminicé, iar În celelalte dupé ce venea cu autobuzul de la școalé. El zébovea cu sacul ore Întregi, céci era un motiv bun că sé stea degeaba. Trecea pédurea, céci niciodaté nu rupea buruianul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
se ducea departe, dupé pédure, unde era o alté pédure, dupé ce trecea printr-o livadé de nuci foarte mici, pe care de fiecare daté Încerca sé-i smulgé, dar niciodaté nu reușea, pentru cé nucii se țineau foarte bine și Șasa se miră de fiecare daté cum niște nuci așa de mici se țin atît de bine În pémînt, cé el nu poate sé-i smulgé. Oare cînd va crește mai mare va putea sé smulgé nucii? Dar cînd va crește el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
niciodaté. Îi pérea réu cé lucrurile stau așa. Se gîndea dacé copilul Lenin ar fi putut sé smulgé nucii și a hotérît cé da, pentru cé Lenin Învéța bine la școalé și a avut putere sé facé Revoluția. Pe urmé Șasa intra În pédurea de dupé pédure și Începea sé rupé buruian. Dar buruianul nu era buruian și asta l-a mirat pe Șasa Întotdeauna, cé buruianul nu era buruian, ci erau brebenei și viorele, și alte flori frumoase. Dar erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
da, pentru cé Lenin Învéța bine la școalé și a avut putere sé facé Revoluția. Pe urmé Șasa intra În pédurea de dupé pédure și Începea sé rupé buruian. Dar buruianul nu era buruian și asta l-a mirat pe Șasa Întotdeauna, cé buruianul nu era buruian, ci erau brebenei și viorele, și alte flori frumoase. Dar erau atît de multe florile frumoase, Încît toaté lumea mergea cu sacul sé le rupé și sé le dea la porc. Șasa se gîndea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
mirat pe Șasa Întotdeauna, cé buruianul nu era buruian, ci erau brebenei și viorele, și alte flori frumoase. Dar erau atît de multe florile frumoase, Încît toaté lumea mergea cu sacul sé le rupé și sé le dea la porc. Șasa se gîndea cît de interesant este cînd rupi un buchet de brebenei și el se cheamé buchet de brebenei și poți sé-l duci mamei acasé, așa cum probabil l-a dus și Lenin pe vremea cînd era școlar, céci Șasa nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
porc. Șasa se gîndea cît de interesant este cînd rupi un buchet de brebenei și el se cheamé buchet de brebenei și poți sé-l duci mamei acasé, așa cum probabil l-a dus și Lenin pe vremea cînd era școlar, céci Șasa nu putea sé-l vadé pe Lenin decît cu brebenei și cît de ciudat este cînd pui mai multe buchete de brebenei În sac și le călci cu picioarele, ca sé fie plin și ele nu mai sînt buchete de brebenei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
și cît de ciudat este cînd pui mai multe buchete de brebenei În sac și le călci cu picioarele, ca sé fie plin și ele nu mai sînt buchete de brebenei, ci sînt un sac de buruian pentru porc. Dar Șasa nu célca sacul cu piciorul, céci de cele mai multe ori se așeza pe sac și stétea pur și simplu. Din cauza asta nu avea timp sé-l umple și-atunci Îl lega la guré și cînd ajungea aproape de casé Îi dédea drumul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
stétea pur și simplu. Din cauza asta nu avea timp sé-l umple și-atunci Îl lega la guré și cînd ajungea aproape de casé Îi dédea drumul din deal sé se rostogoleascé, iar cînd ajungea În vale, sacul pérea mai plin. Lui Șasa Îi plécea sé se ducé dupé brebenei, céci brebeneii erau frumoși și-i ajungeau pîné la genunchi, și el célca numai pe brebenei. Brebeneii erau albaștri și violeți, si roșiatici, si galbeni, si albi. În autobuz primévara Întotdeauna era plin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
célca numai pe brebenei. Brebeneii erau albaștri și violeți, si roșiatici, si galbeni, si albi. În autobuz primévara Întotdeauna era plin de brebenei, céci toți copiii și fetele duceau brebenei la Învéțétoare Înveliți În foaie de caiet și gazete. Dar Șasa nu ducea niciodaté brebenei la Învéțétoare, céci nu-i plécea. În schimb duceau ceilalți copii și fetele. Era autobuzul plin de flori și puteai sé călci pe ele, céci aruncau copiii cu flori unul În altul. Dar cum mînca scroafa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
niciodaté brebenei la Învéțétoare, céci nu-i plécea. În schimb duceau ceilalți copii și fetele. Era autobuzul plin de flori și puteai sé călci pe ele, céci aruncau copiii cu flori unul În altul. Dar cum mînca scroafa brebenei?, céci Șasa a Încercat de mai multe ori sé-i ménînce, dar niciodaté nu i-a plécut. Aveau un gust réu. Erau frumoși brebeneii și seménau cu niste struguri mici, dar aveau un gust réu. Și merele pédurețe erau frumoase, dar aveau un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
ménînce, dar niciodaté nu i-a plécut. Aveau un gust réu. Erau frumoși brebeneii și seménau cu niste struguri mici, dar aveau un gust réu. Și merele pédurețe erau frumoase, dar aveau un gust réu. Ele numai miroseau frumos și Șasa musca din ele de fiecare daté cînd trecea pe sub copac, céci nu credea cé nu au un gust bun. Prea miroseau bine și erau frumoase. Șasa le-ar fi mîncat cu zahér, dar erau prea acre. Mai bine mînca niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
merele pédurețe erau frumoase, dar aveau un gust réu. Ele numai miroseau frumos și Șasa musca din ele de fiecare daté cînd trecea pe sub copac, céci nu credea cé nu au un gust bun. Prea miroseau bine și erau frumoase. Șasa le-ar fi mîncat cu zahér, dar erau prea acre. Mai bine mînca niște mere bune și nu-i trebuia nici zahér. Dar scroafa mînca și coajé de cartof, desi nici coaja de cartof nu era buné. Și nici féina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
a fécut nu știu ce semn lui Stela și Stela fugi Încetișor pîné la ea, si pioniervojata’ Îi șopti ceva la ureche foarte lung și pe urmé Stela intré În școalé. Ce i-o fi zis? Ceva de réu de mine, gîndi Șasa. Stela reapéru cu steagul roșu cu țurțuri galbeni de métase, pe care era desenat Lenin Într-o flacéré. De ce l-o fi desenat pe Lenin Într-o flacéré?, Ce, i-o dat foc?, gîndi Șasa. Pioniervojata’ lué steagul și-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
de réu de mine, gîndi Șasa. Stela reapéru cu steagul roșu cu țurțuri galbeni de métase, pe care era desenat Lenin Într-o flacéré. De ce l-o fi desenat pe Lenin Într-o flacéré?, Ce, i-o dat foc?, gîndi Șasa. Pioniervojata’ lué steagul și-l ținea cu amîndoué mîinile, pe partea stîngé, așa cum araté la televizor și Stela se Întoarse, țopéind, În rînd . - Copii, iaté cé se Întîmplé la noi la școalé, si mi-i rușine s-o spun, si
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
baloane. De ce o fi fécut Sonia așa? Ce nume interesant, Sonia. Ce frumos mirosea de la ea a parfum de lécrémioare În sticluțé rotundé și lungé cu crestéturi, ca un pépușoi mic de sticlé. De ce nu l-a pîrÎt ea pe Șasa atunci cînd i-a gésit péduchii, de ce nu l-a spus lui Nadejda Petrovna? Șasa ar fi vrut sé aibé și ea péduchi și el sé nu spuné la nimeni. Sé știe numai ei amîndoi. Dar sé nu spuné la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
ea a parfum de lécrémioare În sticluțé rotundé și lungé cu crestéturi, ca un pépușoi mic de sticlé. De ce nu l-a pîrÎt ea pe Șasa atunci cînd i-a gésit péduchii, de ce nu l-a spus lui Nadejda Petrovna? Șasa ar fi vrut sé aibé și ea péduchi și el sé nu spuné la nimeni. Sé știe numai ei amîndoi. Dar sé nu spuné la nimeni. 16 În aceeași zi, Nicolai Arsenievici Își pregéti toporul și merse În pédure dupé
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
pe oasele umérului și-i roase puțin pielea, și-i Înroșise gîtul. Un lemn de frasin de optsprezece pași, pe care Nicolai Arsenievici Îl duse În ogradé și-l trînti dupé casé. Era un lemn bun pentru o scaré mare. Șasa se Întorsese de la școalé, lué sacul și se duse dupé buruian. Trecu pédurea cea micé și intré În livadă de nuci mici, apoi ieși din ea și intré În pédurea cealalté și se duse cît mai adînc, pentru cé acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]