198,887 matches
-
totul are importanță"), în construcția răbdătoare și discretă. Iar prietenia, despre care atît de mult s-a vorbit și pe care tîrgoviștenii au transformat-o în-tr-un fenomen fără precedent în cultura română, ar merita cîndva comparată cu aceea propusă de Școala de la Păltiniș, de epistolarul recuperat de Gabriel Liiceanu. Deși multe lucruri comune se pot găsi, printre care cel mai important probabil ar fi antrenamentul cultural continuu, o mare deosebire se poate bănui: tîrgoviștenii posedă un firesc al prieteniei lor, un
Viața privată în "obsedantul deceniu" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14870_a_16195]
-
Breban sau D. R. Popescu (oameni nu cu totul lipsiți de merite) continuă să fie plasați pe primele locuri. Ei bine, abia cînd vom înțelege că marii scriitori și gînditori ai Cercului literar de la Sibiu, abia cînd vom înțelege că "Școala de la Tîrgoviște" sau Alice Botez sau Nicu Steinhardt reprezintă autenticele valori postbelice, în vreme ce N. Stănescu și I. Alexandru și I. Gheorghe și M. Preda pot fi coborîți, iar L. Dimov și M. Ivănescu urcați, abia atunci vom începe să scriem
Un româno-american (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14873_a_16198]
-
sine", perversa Laide (nume derivat din Adelaide, dar ales prin sugestia de laidezza, urâțenia morală spre care face deschidere) îl cucerește. Impresia că a mai văzut acea fată este de fapt revelația contemplării eternului feminin. Nu uit că Buzzatti are școala romantismului german, concretizată în primele scrieri (Barnabo, omul munților și Secretul pădurii bătrâne), așa că pot risca să afirm că nici Goethe nu i-a fost străin. Lectura lui Faust a lăsat urme ușor detectabile în acoperirea cu pulbere autobiografică a
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14913_a_16238]
-
a Primăriei a intrat în circuitul lăcașurilor de cultură muzicală de la noi, iar aceasta prin obținerea de fonduri provenite din Elveția, fonduri ce au făcut posibilă achiziționarea în urmă cu doi ani a unui nou pian de concert; ...iar elevii școlii de muzică din localitate au primit de-a lungul anilor mai multe pianine destinate studiului. Eforturile de ultimă oră vizează conservarea și amenajarea clădirii în care va ființa Centrul European de Cultură denumit Casa �Albert"; este rememorat numele unui important
Sezonul estival by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14908_a_16233]
-
Ziarele centrale au anunțat demisia prefectului de Iași, Corneliu Rusu Banu. După cum se știe, prefectul a provocat două scandaluri prin declarațiile sale. În cea dintîi prefectul își exprima opinia că țiganilor ar trebui să li se interzică accesul în spitale, școli și facultăți. Cea de-a doua, și mai gravă, e că el, prefectul, ar fi stat de vorbă cu șeful SRI-ului local care l-ar fi informat că ziariștii l-ar fi anunțat pe șeful Delegației Comisiei Europene în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14889_a_16214]
-
puternic și din punct de vedere politic. Excelentă este și analiza Universității Friedrich-Wilhelm, instituția în care Eminescu și-a făcut studiile. Universitatea era într-o vizibilă cădere de valoare. După ce trecuseră pe acolo profesori precum Schleiermacher, Fichte, Hegel sau Schelling, școala suferise o drastică scădere de popularitate și de calitate - mai ales în domeniul filosofiei, cel care îl interesa în mod direct pe Eminescu. Și apoi, se petreceau mari schimbări și în ce privește mai vechea ierarhie a științelor: " Ipoteza mea este că
Despre Eminescu, așa cum trebuie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14897_a_16222]
-
v.) asemenea orori, mă gîndesc la Lombroso și la contestatele lui teorii despre criminalii înnăscuți, pe care i-ar da de gol trăsăturile feței. Societatea modernă aruncă vina, în astfel de cazuri, pe deficiențele de educație, în familie ori la școală, pe carențe emoționale ale unor copii abandonați ori maltratați de părinți. Dar dacă nu cultura, ci natura poartă răspunderea? Cum să împlînți de zeci de ori, pînă îl îndoi, un cuțit într-un om cu care ai stat la masă
Politică și modă by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14940_a_16265]
-
-ți omori mama, femeie bătrînă, împingînd-o peste balustrada balconului, în pofida rugăminților și țipetelor ei? Ce tratament suferit în copilărie poate explica astfel de acte de cruzime ori criminale? * Știrile de pe mai multe canale t.v. ne-au încunoștințat că, la școala de vară de la Amara a tinerilor politicieni PSD, au participat Irina Schrotter, Cătălin Botezatu și Dana Săvuică. Mai exact, au ținut conferințe pe tema imaginii. Cum, adică, să procedeze viitorii guvernanți ca să-și construiască o imagine publică favorabilă. Cum să
Politică și modă by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14940_a_16265]
-
Roxana Racaru Iepurii nu mor e un roman în care lumea sovietică văzută prin ochii unui copil amestecă absurdul (de tip suprarealist) cu un soi de radiografie a lumii școlii și a satului socialist făcută cu pretențiile romanului-frescă (descrieri cît mai fidele ale anormalității, de fapt). Pasaje poetice și dialoguri absurde însoțesc firesc o lume care pierduse simțul realității. Lenin discută cu diferite personaje, își leagă un iepure mort sub
Amintiri despre copiii sovietici by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14948_a_16273]
-
radem porcul cu lanterna, căci luminează cerul înstelat. Și drumul omului beat, cînd întunericul îi pune cărăbuși stelari în ochi. Să-i dăm un smoc de păr descreierat în crăpătura lui de la măsea". Discursul comunist este la fel de absurd: "noi avem școala gratuită și caiete bune, dar copiii din țările capitaliste plătesc pentru școală și mulți copii nu pot să învețe, pentru că părinții lor sînt săraci. ș�ț Nu este ca la noi cînd te trezești dimineața și mama îți dă bucăți
Amintiri despre copiii sovietici by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14948_a_16273]
-
cînd întunericul îi pune cărăbuși stelari în ochi. Să-i dăm un smoc de păr descreierat în crăpătura lui de la măsea". Discursul comunist este la fel de absurd: "noi avem școala gratuită și caiete bune, dar copiii din țările capitaliste plătesc pentru școală și mulți copii nu pot să învețe, pentru că părinții lor sînt săraci. ș�ț Nu este ca la noi cînd te trezești dimineața și mama îți dă bucăți de pîine cu unt și dulceață, și cu ceai cu zahăr. Copiii
Amintiri despre copiii sovietici by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14948_a_16273]
-
pierdut fundamentele, se văd semnele bolii. Pînă și visele intercalate parăzilor interminabile, cele în care Sophie se plimbă cu tatăl ei printr-o zi-vară eternă, sînt purtătoare de morb: "se strecurase boala ca un puf alb de pe copacii mari din fața școlii, care le intra în nas și în ochi. Vîntul ușor îl purta peste tot și-l așeza, jos în păr și pe haine. îl respirau amîndoi și ea își ducea degetele mici la nas să se scarpine. Și-l scotea
Amintiri despre copiii sovietici by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14948_a_16273]
-
punct de vedere valoric. Faptul că această diversitate e acceptată (în ciuda preferințelor clare ale unora dintre comentatori) spune ceva despre sistemul literar național pe care cenaclul virtual îl reflectă (în care s-au ars etape și au coexistat stiluri și școli variate), dar și despre natura mai deschisă a comunicării în rețeaua electronică (solidaritatea creată prin canalul de comunicare ar putea fi mai puternică decît diferențele de orientare estetică (cenaclurile reale sînt adesea mai exclusiviste). în plus, comparînd site-urile românești
Comentarii de poezie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14928_a_16253]
-
aș dori să întreb dacă aici se vorbește despre iubire...". E interesant că sînt aproape absente taxinomiile, clasificarea tematică sau formală a textelor: o tendință care, de fapt, caracterizează în genere critica și istoria noastră, devenind și o tradiție a școlii (ca și preferința pentru formă). La fel de puternică este evitarea depistării de modele (adesea evidente: de la Sorescu la Cărtărescu), probabil nu dintr-o lacună culturală, ci ca o strategie de menajare a susceptibilităților autorilor. Existența unor asemenea spații virtuale mi se
Comentarii de poezie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14928_a_16253]
-
din PSD, mai liberi de prejudecăți decît mai marii partidului ori poate mai atenți la detalii precum cele de mai sus or fi văzut în Cătălin Botezatu un ins de succes care a trecut și prin momente grele. Căci la școala de vară de la Amara, tinerii PSD-iști nu s-au simțit deloc iritați să fie școliți într-ale bunelor maniere de top modelul Dana Săvuică, inimoasă fată de vechi ambasador român, care nu s-a sfiit să pozeze pentru ediția
Nudismul în PSD by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14941_a_16266]
-
și are o curiozitate nealterată... Acum, există un curent în Franța, care susține că gustul a fost pervertit, că lumea nu mai știe ce e adevăratul gust. Se țin și cursuri de educare a gustului. Între altele, anual, în toate școlile din Franța, are loc o Semaine de goût. Tînăra despre care am pomenit are o prietenă care e institutoare la Nice și căreia i-a trimis cartea mea. Iar această doamnă a ales Un brin d'aneth..., ca temă pentru
Sanda Nițescu - Cum pot comunica două culturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14938_a_16263]
-
cu un aparat auxiliar exhaustiv", "fără a uita să vizeze, cu aceeași instrumentație detaliată, "raporturile dintre creația autohtonă și evoluția mondială a cinematografului"". Grea ștafetă de purtat pentru secundul B. T. Rîpeanu, după dispariția prematură în 1975 a șefului de școală neînvestit ca atare! Și o dilemă în același timp - nu știm dacă sau în ce măsură conștientizată ori posibilă în condițiile lucrului colectivist și instituționalizat: cu cine și cum să continue opera. Cantacuzinul nefiind ramplasabil, inchietantă rămînea opțiunea de direcție: căutarea unei
Enciclopedie... și încă ceva by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/14937_a_16262]
-
după ce focul se stingea. Plita era curățată cu un praf special și marginile nichelate erau frecate cu șmirghel (Schmirgelpapier), pînă cînd ajungeai să te oglindești în ele. Hîrtia de șmirghel era aspră, cu zgrunțuri mari și cenușii. Mai tîrziu, la școală, am regăsit șmirghelul, mult mai fin, de culoarea nisipul, cînd trebuia să răzuim, la fiecare sfîrșit de an, pupitrele de lemn pe care apăruseră tot felul de desene și inscripții în cerneală, a căror elaborare migăloasă era o distracție în
Gesturi pierdute by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14977_a_16302]
-
milion de oameni, că populația unei țări a îmbătrânit, ca în poveștile de groază în care tinerelului vlăstar într-o clipă îi crește un bărboi până la pământ, că din puținii copii la vârsta școlarizării încă și mai puțini calcă pragul școlii, toate acestea se rezumă în constatarea statistică a unui trai cu 40% scăzut față de anul 1989, an de criză răsturnătoare de regim. Victimelor situației le stau la îndemână două reacții, cu ținte diferite: a da vina pe specificul absolut stresant
Obsesiva, irepresibila imagine by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14945_a_16270]
-
concepției, precizia aplicării sale în practică, țin de înțelesul complex dat de editori muncii lor, căreia nu-i lipsește nici conștiința că de ea depinde veridicitatea întregului univers scriitoricesc pus în mișcare, nici percepția că o ediție critică este o școală, o convenție, un stil. Trei surprize de interpretare am descoperit în studiul-prefață semnat de Eugen Simion, plin de sugestii de direcție în critica literară, în special, și în cercetarea umanistă, în general. Astfel, propune spre meditație Căldură mare, ca argument
Integrala Caragiale (I) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14954_a_16279]
-
învețe și pe alții e prilej de mirare maximă pentru d-na ministru. Dacă s-ar face și un concurs pentru verificarea titularilor - cinstit și cu un grad mediu de dificultate - uimirea d-nei Andronescu ar crește pînă la stupefacție. Mustesc școlile de dascăli titulari față de care dl Vucea (personajul lui Delavrancea) e un geniu pedagogic. Inspectoratele sînt și ele grele de impostori vinovați de titularizarea unor săraci cu duhul sau a unor ignoranți periculoși. ( Am scris, mai mult, un microscop despre
Uimiri de ministru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14962_a_16287]
-
na Andronescu ar putea afla cît mai costă, în dolari, un examen de grad sau la cît a ajuns în euro. Ceea ce mă necăjește în istorioara asta e că ea îi poate face și pe oamenii cinstiți și învățați din școli să se simtă atinși de cele scrise pînă aici. De fapt, acest microscop lor li se adresează. Celor care se încăpățînează să-și cumpere cărți, deși au un salariu de supraviețuire, celor care mai vorbesc la ore despre idealuri, deși
Uimiri de ministru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14962_a_16287]
-
programa, celor care roșesc în fața elevilor de rușinea care le lipsește altor dascăli. Oamenii aceștia s-au resemnat să tacă și să-și vadă de treabă, sfidați în cancelarii de impostori susținuți de alți impostori. Unii dintre cei ce poluează școlile cu catalogul sub braț sînt foști turnători de nădejde ai Securității care și-au provocat și apoi trădat colegii și elevii fie pentru bani, fie pentru funcții, fie din complexul nebăgării în seamă, adică din ranchiuni de proști, de frustrați
Uimiri de ministru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14962_a_16287]
-
uimită de lucruri evidente, mă tem că nu va îndrăzni să facă mare lucru. Cei care ar putea aduce învățămîntul autohton, dacă nu la linia de plutire, măcar undeva între ape sînt tot amărîții care tac la această oră din școlile țărișoarei noastre. Acești amărîți fiindcă sînt conștiincioși, fiindcă dau notele cinstit și fiindcă își iubesc atît de mult meseria asta prost plătită și adesea umilitoare încît nu se îndură să se ducă în altă parte unde ar fi plătiți de
Uimiri de ministru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14962_a_16287]
-
nu se îndură să se ducă în altă parte unde ar fi plătiți de zece ori mai bine, ei sînt cei ce ar trebui să se opună mediocrilor, securiștilor și pleșcarilor care îi fac de rîs și care ucid lent școala din România.
Uimiri de ministru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14962_a_16287]