832 matches
-
Contrar teoriilor funcționaliste, studiile empirice din anii ’60 și ’70 au arătat că legătura dintre merit (în accepțiunea restrânsă de coeficient de inteligență) și nivelul școlar dobândit este una relativ slabă. La rezultate egale ale testelor de inteligență, nivelul de școlaritate dobândit de indivizi și, mai mult, poziția lor socială de destinație continuă să rămână diferite într-un număr ridicat de cazuri. În acest sens, la nivel teoretic s-a produs o relativizare a noțiunii de merit prin schimbarea semnificației acestuia
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de destinație continuă să rămână diferite într-un număr ridicat de cazuri. În acest sens, la nivel teoretic s-a produs o relativizare a noțiunii de merit prin schimbarea semnificației acestuia din nivel de inteligență plus efort în nivel de școlaritate dobândit. Confruntarea cu realitatea empirică a acestei noi ipoteze meritocratice s-a dovedit a invalida din nou pretenția de a considera societățile vestice ca promotoare ale unor sisteme educaționale și sociale meritocratice, bazate pe principiul egalitatii de șansă. Studiile întreprinse
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
principiul egalitatii de șansă. Studiile întreprinse (Jencks, 1972; Boudon, 1974; Goldthorpe, 2001a; Bowles și Gintis, 1976) au arătat că pozițiile sociale de destinație ale indivizilor la nivel agregat diferă într-o măsură semnificativă chiar în condițiile în care nivelul de școlaritate este ținut constant. Cu alte cuvinte, indivizi cu origini sociale diferite, vor ajunge în poziții sociale diferite chiar dacă au un același nivel de școlarizare. Breen și Goldthorpe (2001a) consideră că meritul, în sens de efort și aptitudini individuale, nu poate
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
că meritul, în sens de efort și aptitudini individuale, nu poate fi considerat un principiu universal de distribuție a indivizilor în cadrul structurii sociale și că nu anulează în nici un fel efectele originii sociale a indivizilor. Meritul, înțeles ca nivel de școlaritate dobândit, are o influență limitată asupra poziției sociale de destinație. Breen și Goldthorpe contrazic și teza „meritocrației crescânde” (incresead merit-selection), potrivit căreia societățile occidentale nu sunt, în mod efectiv, niște meritocrații, dar în decursul timpului selecția pe baza meritului personal
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
diferite paliere ale stratificării sociale, sunt explicate de către deciziile individuale de mobilitate educațională. În aceste decizii educaționale (nivelul școlar urmărit), indivizii din diverse clase sociale se orientează după același principiu al maximizării interesului personal. În consecință, diferențele în nivelul de școlaritate dobândit între indivizii din clasa de jos față de cei din clasa de sus, spre exemplu, nu pot fi atribuite unor valori diferite la nivelul acestor clase, ci unor constrângeri care acționează diferit în funcție de clasa socială în care sunt poziționați indivizii
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
natală. După gimnaziu urmează Școala de Agricultură din Râmnicu Sărat, Școala Medie Agricolă din Roman și Școala Națională de Viticultură din Chișinău, terminată în 1938. În 1940 trece bacalaureatul și devine student la Facultatea de Agronomie din București. În perioada școlarității, neobișnuit de lungă (începe cursurile secundare târziu), lucrează ca ucenic brutar, acrobat, salahor, paznic, zidar, impiegat, electrician, pedagog, iar după licență (1946) este angajat agronom la Camera Agricolă a județului Roman. Între 1948 și 1960 lucrează ca profesor la Liceul
MANOLESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287989_a_289318]
-
nu le ignoră importanța educativă. Trăind aproape un secol, s-a simțit îndatorat față de societatea care l-a format și pe care a servit-o ca om de știință. El evocă orașul natal, așezările din împrejurimi, familia și vecinii, anii școlarității, studiile universitare, războiul, desenează cu pregnanță chipurile părinților (tatăl - om ponderat, disciplinat, ordonat, calități pe care le-a moștenit și fiul, mama - depozitară a unui tezaur lingvistic popular memorabil și practicantă a unor cutume străvechi). Dense sunt și paginile referitoare
IORDAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287603_a_288932]
-
FAIFER, Laurențiu (1.I.1916, Iași - 6.I.1974, Iași), dramaturg. Este fiul Anei (n. Olivotto) și al lui Ioan Faifer, meșteșugar. A urmat în orașul natal tot ciclul școlarității - clasele primare, apoi Liceul Național. Și-a luat bacalaureatul în 1934, iar în 1940 a terminat Facultatea de Litere și Filosofie a Universității „Al.I. Cuza”, absolvind în 1941 și cursurile Seminarului Pedagogic Universitar. Cariera sa de profesor a avut
FAIFER-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286939_a_288268]
-
HASDEU, Iulia (2.XI.1869, București - 17.IX.1888, București), poetă și prozatoare. Unicul vlăstar al Iuliei (n. Faliciu) și al lui B.P. Hasdeu, copil excepțional dotat, a parcurs neobișnuit de repede treptele școlarității. La opt ani termina clasele primare, la unsprezece, cursul secundar al Liceului „Sf. Sava” din București, iar la șaptesprezece, după ce urmase cursurile Colegiului Sévigné din Paris, își lua bacalaureatul în litere la Sorbona, înscriindu-se apoi la facultate și frecventând
HASDEU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287417_a_288746]
-
în același timp, mâhnirea provocate de constatarea că în descrierea și explicarea diferitelor probleme, carențe, disfuncționalități și traume familiale (certuri, neglijențe, violențe, abuzuri etc.) inclusiv psihologii scot în evidență determinarea tranșantă a factorilor (macro)sociali, dintre care sărăcia (asociată cu școlaritatea redusă) este decisivă. Satisfacție din punct de vedere epistemologic, ca sociolog, adâncă mâhnire, ca umanist, pentru gravele inegalități ce există în lume. Mai precis, în cazul de față, pentru amara concluzie că asistența și terapia, cu toată importanța lor socială
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de copii era alăptat și îngrijit de propria mamă. • Divorțialitatea și recăsătorirea focalizează un număr impresionant de studii. Se urmărește depistarea variabilelor relevante implicate în disoluția mariajului. Patru seturi principale de variabile (independente) sunt considerate răspunzătoare pentru divorț: condițiile premaritale (școlaritate, vârstă, etnie, religie); „investițiile” (materiale și psihologice) pe care partenerii le fac la căsătorie și în timpul ei; forțele pieței de muncă (ocupația soților, veniturile, șomajul etc.); în multe studii, atitudinea față de divorț, înscrisă pe fundalul mai larg al concepției generale
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
intelectuali este pertinentă. (De observat că în asemenea studii se consideră de obicei ocupația tatălui, și aceasta din trei motive principale: în foarte multe familii, apartenența socială și de clasă a soților este diferită, muncitor-funcționar, țăran-muncitor muncitor-funcționar, țăran-muncitor etc., dar școlaritatea tatălui este de obicei mai înaltă și, în consecință, statutul lui socioeconomic mai mare; în numeroase familii, doar tatăl este angajat în câmpul muncii; în general, doar tatăl aduce un venit mai mare în familie și în multe familii tatăl
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
majoritatea tinerilor cred și au ca deziderat, adică încheierea căsătoriilor doar pe criteriul dragostei „dezinteresate” (romantice), fără opreliști și prejudecăți sociale, cuplurile conjugale nu se formează întâmplător nici din unghiul de vedere al statutului socioprofesional (care este puternic corelat cu școlaritatea). Homogamia socioprofesională trebuie înțeleasă în sensul că indivizii tind să se grupeze marital între ei în acord cu clasa, statutul social sau cu categoria socioprofesională din care fac parte și cu gradul de școlaritate. Există și o homogamie de profesii
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
socioprofesional (care este puternic corelat cu școlaritatea). Homogamia socioprofesională trebuie înțeleasă în sensul că indivizii tind să se grupeze marital între ei în acord cu clasa, statutul social sau cu categoria socioprofesională din care fac parte și cu gradul de școlaritate. Există și o homogamie de profesii specifice, dar ea este mult mai slabă (medici cu medici, de exemplu). Studiile de specialitate au confirmat cât de prezentă este selectivitatea socioprofesională în alegerea partenerului. Și cu toată accentuata mobilitate socioprofesională din țările
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cele existente în regimul socialist. În acest sens, trei mecanisme majore sunt de luat în considerare: polarizarea în ceea ce privește averea, calitatea vieții și statutul social (marginalizare și chiar excludere socială), acest criteriu având tendința de a-l transgresa pe cel al școlarității; migrația externă, definitivă sau pendulatorie, care poate fi și un factor compensator vizavi de primul mecanism; gradul general de școlaritate, în special de pregătire universitară pe ansamblul populației, aflat în creștere. La intersecția acestor mecanisme, consensualesau de sens contrar, homogamia
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
vieții și statutul social (marginalizare și chiar excludere socială), acest criteriu având tendința de a-l transgresa pe cel al școlarității; migrația externă, definitivă sau pendulatorie, care poate fi și un factor compensator vizavi de primul mecanism; gradul general de școlaritate, în special de pregătire universitară pe ansamblul populației, aflat în creștere. La intersecția acestor mecanisme, consensualesau de sens contrar, homogamia socioprofesională va fi mai polimorfă decât în trecut. 5.2.3. Rasă, etnie și religie tc " 5.2.3. Rasă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
paradigmatic, segregarea de roluri este în funcție de diferența de investiție de capital dintre cei doi soți în capitalul marital (comun). La rândul lui, capitalul personal investit depinde de o serie de variabile, cum ar fi averea prealabilă, salariul și alte venituri, școlaritatea. B. Lemennicier (1978) a construit un tablou al comportamentelor de rol în familie în care a introdus două variabile economice și mai multe variabile sociodemografice: vârsta, numărul de copii, mărimea localității, frecvența certurilor, presiunea familială și socială a rețelei. Cele
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
numărul de copii, mărimea localității, frecvența certurilor, presiunea familială și socială a rețelei. Cele două variabile economice au fost: raportul costurilor de oportunitate (salariul soțului supra salariului potențial al soției); raportul de dotare în capital uman (numărul de ani de școlaritate ai soțului supra numărul de ani de școlaritate ai soției). Calculând contribuția fiecărei variabile la timpul alocat treburilor profesionale și celor casnice, autorul găsește că cele două variabile de natură economică evidențiază tot atât de bine, dacă nu mai bine decât explicațiile
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
familială și socială a rețelei. Cele două variabile economice au fost: raportul costurilor de oportunitate (salariul soțului supra salariului potențial al soției); raportul de dotare în capital uman (numărul de ani de școlaritate ai soțului supra numărul de ani de școlaritate ai soției). Calculând contribuția fiecărei variabile la timpul alocat treburilor profesionale și celor casnice, autorul găsește că cele două variabile de natură economică evidențiază tot atât de bine, dacă nu mai bine decât explicațiile psihosociale, diferențierile de roluri conjugale și stabilitatea maritală
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
instituții moderne. Se răspunde în acest fel și la aparentul paradox: cu cât țările sunt mai dezvoltate economic la scară mondială, cu atât natalitatea e mai scăzută. Iar în interiorul fiecărei țări avem o corelație foarte puternic negativă între gradul de școlaritate al părinților (în particular al mamei), care la rândul lui este în raport de înaltă corelație pozitivă cu venitul și numărul de copii. Aceasta se întâmplă în principal datorită faptului că dezvoltarea economică și gradul înalt de școlaritate incumbă o
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
gradul de școlaritate al părinților (în particular al mamei), care la rândul lui este în raport de înaltă corelație pozitivă cu venitul și numărul de copii. Aceasta se întâmplă în principal datorită faptului că dezvoltarea economică și gradul înalt de școlaritate incumbă o altă calitate a copilului față de societățile rurale. Se subliniază că această calitate, în speță pe linie educațională, nu este un lux, ci o exigență impusă de societatea modernă. Profesionalizarea mai înaltă asigură o mai mare valoare pe piața
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
pe munca salariată. Perioada alocată menținerii sarcinii, nașterii, îngrijirii și creșterii copilului costă nu numai timp în sine, ci și bani, fiindcă presupune întreruperea sau micșorarea drastică a muncii. Așa se explică, cel puțin în mare parte, de ce cu cât școlaritatea femeilor este mai ridicată, cu atât doresc (și au) mai puțini copii: pe femeile de un înalt profesionalism, renunțarea la slujbă sau întreruperea ei (în consecință, readaptarea) le costă mai mult decât pe cele cu o pregătire școlară mai redusă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mai puțini copii: pe femeile de un înalt profesionalism, renunțarea la slujbă sau întreruperea ei (în consecință, readaptarea) le costă mai mult decât pe cele cu o pregătire școlară mai redusă. E adevărat că dacă familia (inclusiv soția) are o școlaritate ridicată, în principiușivenitul este mai mare și deci și resursele pentru a acoperi costurile unui copil. Iar dacă avem în vedere că un copil suplimentar costă (marginal) mai puțin decât cel precedent, există și posibilitatea ca pe măsură ce crește venitul să
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a celui intergenetic (distanța dintre nașteri) este și ea influențată de evaluarea raportului costuri-beneficii. Trebuie calculat, de exemplu, ce pierderi și câștiguri sunt în hotărârea de a avea primul copil în perioada optimă biologic, dar care coincide cu cea de școlaritate superioară sau de debut profesional. La fel, începutul mariajului ar fi optim pentru nașterea copilului, dar capitalul marital (inclusiv condițiile de locuit) este de multe ori redus. Intervalul intergenetic mic are avantajul costurilor marginale mai reduse (îmbrăcăminte, ajutorul între copii
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
părinților de la sate care și-au dat copiii la școală, devenind apoi orășeni, ar fi edificatoare în acest sens. Cercetările efectuate și în țara noastră au scos în evidență corelația pronunțat negativă dintre numărul de copii (doriți și efectivi) și școlaritatea mamei. De asemenea, și în acest context, există o diferență accentuată între mediul urban (preferința spre unul sau doi copii) și mediul rural (doi sau trei). În condițiile în care școlarizarea și calificarea superioară vor fi tot mai costisitoare, este
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]