772 matches
-
care o instituție eminamente conservatoare, cu mobilitate redusă, expusă ideologiei „puterii de stat”, cum este școala, reușește să devină o organizație care învață poate constitui și măsura succesului. Noile realități prezentate anterior pun serios sub semnul întrebării întregul model de școlaritate și școlarizare specific „epocii industriale”. Organizațiile care învață, susține P. Senge (1990) - unul dintre inițiatorii acestui concept - „sunt organizații în care oamenii își extind continuu capacitatea de a crea rezultatele pe care le doresc într-adevăr, unde sunt generate modele
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
diverși autori, precum H.L. Erickson, care subliniază: dezvoltarea conceptuală este un proces de dezvoltare ce se întinde pe tot parcursul vieții. Înțelegerea conceptuală presupune o capacitate de gândire de grad înalt, integrativă, ce trebuie predată sistematic la toate nivelurile de școlaritate. Gândirea integrată constă în abilitatea de a realiza cu perspicacitate patternuri și conexiuni între fapte, idei și exemple, precum și de a sintetiza informația la nivel conceptual (2002, p. 8). Acestea sunt, de fapt, condițiile care-i permit subiectului să devină
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
situație. Importante sunt competențele transversale, valorile și atitudinile formate, care pot constitui premise ale succesului personal și social al elevilor. Curriculumul național oferă, prin documentele sale (cadrul de referință pentru învățământul obligatoriu, programele școlare pentru diverse discipline și niveluri de școlaritate), exemple pertinente pentru buna formulare a rezultatelor așteptate ale instruirii. IV. Planificarea timpului Timpul este atât o constrângere, cât și o resursă. După alegerea temei, stabilirea contribuțiilor disciplinare și configurarea hărții conceptuale care va fi „parcursă” pe durata experiențelor de
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
natală. După gimnaziu urmează Școala de Agricultură din Râmnicu Sărat, Școala Medie Agricolă din Roman și Școala Națională de Viticultură din Chișinău, terminată în 1938. În 1940 trece bacalaureatul și devine student la Facultatea de Agronomie din București. În perioada școlarității, neobișnuit de lungă (începe cursurile secundare târziu), lucrează ca ucenic brutar, acrobat, salahor, paznic, zidar, impiegat, electrician, pedagog, iar după licență (1946) este angajat agronom la Camera Agricolă a județului Roman. Între 1948 și 1960 lucrează ca profesor la Liceul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287989_a_289318]
-
variabilă existența sau inexistentă problemelor în familie Părinți Număr de subiecți = 47 a. După variabilă apartenența la gen b. După variabilă vârstă c. După variabilă tip de familie d. După variabilă existența sau inexistentă problemelor în familie e. După variabilă școlaritate f. După variabilă ocupație 2. Gruparea itemilor pe 11 dimensiuni (10 incluse în cei 5 factori de personalitate, grupate câte două, plus dimensiunea "DEZIRABI-LITATE SOCIALĂ") I. Factorul ENERGIE ÎI. D1. Dinamism conține itemii: I1 ("Am sentimentul că sunt o persoană
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
desfășoară existența; astfel, dacă inițial era doar responsabilitatea școlii speciale, educația specială devine în ultimul timp și un atribut al școlii obișnuite, prin conștientizarea faptului că fiecărui copil/elev i se poate întâmpla să aibă, într‑o anumită perioadă a școlarității, mai mult sau mai puțin tranzitorie, anumite dificultăți de învățare (din acest punct de vedere, în înțelesul sintagmei copii cu cerințe educaționale speciale pot fi incluși toți copiii care întâmpină dificultăți de învățare și/sau de dezvoltare, cuprinși în sistemul
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
ordine de idei, putem invoca lipsa unei educații raționale și un regim defectuos de viață, lipsa de supraveghere și control din partea părinților și educatorilor, care se constituie în cauze, adeseori ignorate, dar importante mai cu seamă pentru vârstele preșcolarității și școlarității. Subliniem că și bolile cronice, convalescențele lungi, intervențiile chirurgicale dificile, tulburările cronice (organice și psihice), precum și unele anomalii senzoriale, și în special cele ale văzului și auzului, pot favoriza apariția și evoluția rapidă a deficiențelor fizice. Prin urmare, cauzele incriminate
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
obiectul și fondul percepției, constanța formei, conservarea cantității, contrariere perceptivă etc.); - ritm lent și inegal al dezvoltării psihice; - imaturitate psihică generală cu tendințe de infantilism prelungit; - carențe motivaționale și prezența complexelor de inferioritate; - timiditate excesivă, fobie școlară, diminuarea aptitudinilor pentru școlaritate etc. 3. Cauze ambientale / de mediu: a) cauze care provin din mediul școlar: - organizarea deficitară a activităților de învățare și supradimensionarea conținuturilor; - supraîncărcarea claselor și afectarea comunicării optime între elevi și profesor; - schimbarea frecventă a unității școlare sau a profesorilor
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
ușura munca a numeroși copii în procesul adaptării și integrării școlare. De exemplu, sunt cunoscute sau pot fi anticipate consecințele pe care tulburările motorii la nivelul membrelor superioare, ce limitează posibilitățile de scriere și exprimare grafică, le pot avea asupra școlarității. Calculatorul și programele pot contribui la ușurarea și economia gestului astfel: - apăsarea pe tastatură facilitează și economisește gestica scrisului, dificil controlată în anumite patologii cerebrale; mai mult, în anumite situații este posibil să se limiteze acționarea repetată a tastelor și
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
cazul orașului Cluj-Napoca, se poate observa, că, în timp ce la începutul anilor ’90 nivelul acesteia era relativ scăzut, înregistrând indici relativ ridicați doar în cazul minorității maghiare (Pásztor, 2004, p. 83), nivelul segregării, în special pentru categoriile defavorizate (nivelul scăzut al școlarității, romi), a crescut semnificativ. 2. În contrast cu abordarea ecologistă, perspectiva culturalistă nu consideră segregarea ca fiind un proces natural, ci mai degrabă ca fiind cauzat, menținut și amplificat de discriminare (formală, în cazul apartheidului, sau informală, cotidiană) prin stereotipuri negative. În
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Contrar teoriilor funcționaliste, studiile empirice din anii ’60 și ’70 au arătat că legătura dintre merit (în accepțiunea restrânsă de coeficient de inteligență) și nivelul școlar dobândit este una relativ slabă. La rezultate egale ale testelor de inteligență, nivelul de școlaritate dobândit de indivizi și, mai mult, poziția lor socială de destinație continuă să rămână diferite într-un număr ridicat de cazuri. În acest sens, la nivel teoretic s-a produs o relativizare a noțiunii de merit prin schimbarea semnificației acestuia
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de destinație continuă să rămână diferite într-un număr ridicat de cazuri. În acest sens, la nivel teoretic s-a produs o relativizare a noțiunii de merit prin schimbarea semnificației acestuia din nivel de inteligență plus efort în nivel de școlaritate dobândit. Confruntarea cu realitatea empirică a acestei noi ipoteze meritocratice s-a dovedit a invalida din nou pretenția de a considera societățile vestice ca promotoare ale unor sisteme educaționale și sociale meritocratice, bazate pe principiul egalitatii de șansă. Studiile întreprinse
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
principiul egalitatii de șansă. Studiile întreprinse (Jencks, 1972; Boudon, 1974; Goldthorpe, 2001a; Bowles și Gintis, 1976) au arătat că pozițiile sociale de destinație ale indivizilor la nivel agregat diferă într-o măsură semnificativă chiar în condițiile în care nivelul de școlaritate este ținut constant. Cu alte cuvinte, indivizi cu origini sociale diferite, vor ajunge în poziții sociale diferite chiar dacă au un același nivel de școlarizare. Breen și Goldthorpe (2001a) consideră că meritul, în sens de efort și aptitudini individuale, nu poate
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
că meritul, în sens de efort și aptitudini individuale, nu poate fi considerat un principiu universal de distribuție a indivizilor în cadrul structurii sociale și că nu anulează în nici un fel efectele originii sociale a indivizilor. Meritul, înțeles ca nivel de școlaritate dobândit, are o influență limitată asupra poziției sociale de destinație. Breen și Goldthorpe contrazic și teza „meritocrației crescânde” (incresead merit-selection), potrivit căreia societățile occidentale nu sunt, în mod efectiv, niște meritocrații, dar în decursul timpului selecția pe baza meritului personal
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
diferite paliere ale stratificării sociale, sunt explicate de către deciziile individuale de mobilitate educațională. În aceste decizii educaționale (nivelul școlar urmărit), indivizii din diverse clase sociale se orientează după același principiu al maximizării interesului personal. În consecință, diferențele în nivelul de școlaritate dobândit între indivizii din clasa de jos față de cei din clasa de sus, spre exemplu, nu pot fi atribuite unor valori diferite la nivelul acestor clase, ci unor constrângeri care acționează diferit în funcție de clasa socială în care sunt poziționați indivizii
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sistemelor educative existente, de la dezvoltarea tuturor posibilităților formative până la sistemele educative; - într-un asemenea proiect, omul este un agent al propriei educații, demersulsău rezultând din interacțiunea permanentă între acțiunea și reflecția sa; - educația, departe de a se limita la perioada școlarității, trebuie să se deschidă tuturor dimensiunilor existenței, să vizeze toate tipurile de competențe și toate domeniile acțiunii, să favorizeze toate formele de dezvoltare a personalității; - procesul educativ în care sunt angajați indivizii, în cursul vieții lor, trebuie considerat ca un
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
dar izolată de alte tipuri de educație. Educația permanentă reunește toate tipurile și nivelurile de educație într-o viziune sintetică. Verbul „a articula” este capital, el face să se diminueze pierderile, cu prilejul trecerii de la un nivel la altul de școlaritate sau de la un stadiu de vârstă la altul. Educația permanentă a integrat efectiv și vârsta a treia, ea a găsit modalități de adaptare a acestei vârste la cerințele sociale. Mulți dintre reprezentanții acestei vârste obțin succese în acțiuni de protejare
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
și a conceptelor. Sub acțiunea învățării, reprezentările suportă modificări esențiale, atât în ceea ce privește sfera și conținutul care se lărgesc, se îmbogățesc și se diversifică, căt și în ceea ce privește modul de a se produce și de a funcționa. Reprezentarea capătă în cursul micii școlarități noi caracteristici: claritate, coerență, mobilitate, generalitate. Școlarul mic reușește să descompună reprezentarea în părți componente, în elemente și caracteristici cu care el poate opera, independent de contextul situației, trece de la reprezentări separate la grupuri de reprezentări. Astfel, reprezentarea va servi
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
ale gândirii creează o complexă antrenare a capacităților psihice multilaterale, dar și condiții diverse de antrenare a numeroase abilități, ale inventivității, ale antrenării de strategii și tehnici creative și de inteligență care suplimentează activ dezvoltarea psihică. Reiese că perioada micii școlarități este o perioadă în dezvoltarea gândirii copilului, este o perioadă când se dezvoltă bazele vieții intelectuale complexe și când se produc importante transformări cantitative și calitative în planul proceselor de cunoaștere, transformări ce se referă atât la organizarea sistemului de
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
factori reuniți funcțional, dintre care ar fi: nivelul dezvoltării gândirii logice abstracte; experiența cognitivă a elevului; capacitatea de mobilizare psihică pentru învățare; nivelul dezvoltării memoriei logice voluntare.“ Numeroase dezvoltări și un caracter inedit prezintă învățarea matematicii de-a lungul micii școlarități. Astfel, contactul cu unele noțiuni matematice are o contribuție esențială în evoluția mentală a școlarului din clasa I, cu condiția ca, prin programul de instruire să nu fie menținută învățarea mecanică, nerațională. Încă din primele zile de școală, școlarii sunt
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
cunoscute. Structurate și integrate în sistem, cunoștințele matematice ale elevului de clasa a patra, devin un preambul și un facilitator al însușirii ulterioare a cunoștințelor, mult mai complexe de algebră și geometrie. Din toate aceste informații, reiese că perioada micii școlarități este o perioadă în dezvoltarea gândirii copilului, este o perioadă când se dezvoltă bazele vieții intelectuale complexe și când se produc importante transformări cantitative și calitative în planul proceselor de cunoaștere, transformări ce se referă atât la organizarea sistemului de
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
diversitatea aspectelor sale, dar - sub formă sporadică, empirică și unilaterală - și valoarea fondului cultural al copilului. Dacă la vârsta preșcolară copilul trebuie să beneficieze de o ambianță riguros structurată și un stil oarecum imperativ de conducere din partea familiei, în perioada școlarității mici (clasele I - IV) raporturile își îndulcesc contururile, devenind de consiliere și ajutor, pentru ca la vârsta gimnazială copilul să preia treptat o serie de responsabilități. În final, începând cu adolescența și tinerețea, misiunea familiei se eclipsează treptat, relația devenind predominant
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
treacăt fie spus, sunt foarte binevenite aceste măsuri, însă ar fi absolut necesar să fie completate cu altele care să afecteze palierul cauzelor. „În același timp, nu putem să nu sesizăm faptul dovedit de sociologia contemporană că «un plus de școlaritate înseamnă un plus de șansă», măcar în sfera de plasament profesional. Or, «plusul meritocratic» ar putea să fie indus de instituțiile superioare de formare și nicidecum de cele primare. De aceea, afirmă sociologul ieșean, un nivel cultural minimal sau de
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
instituțiile superioare de formare și nicidecum de cele primare. De aceea, afirmă sociologul ieșean, un nivel cultural minimal sau de bază trebuie să se asigure în toate mediile socio rezidențiale, dar el trebuie dezvoltat și amplificat în treptele înalte de școlaritate. Continuarea aprofundării calității capitalurilor culturale ar fi o condiție necesară pentru garantarea progresului cultural și pentru permanentizarea derulării unei vieți democratice”<ref id=”1”>Stan, 2010, p. 28.</ref>. În contextul discuției despre plusul meritocratic și cultură, relevante sunt noile
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
multitudinea datelor și faptelor istorice, evitându-se astfel: Învățarea mecanică, repetarea sau confuzia. Un rol deosebit de important În asimilarea corectă a noțiunilor Îl are reprezentarea timpului În istorie, fiind cunoscut faptul că școlarii mici, mai ales În primele clase ale școlarității Întâmpină greutăți În reprezentarea acestuia. Formarea reprezentărilor și noțiunilor În legătură cu timpul istoric se realizează cu dificultăți În această etapă școlară, Întrucât elevii Între 6 și 10 ani nu apreciază corect scurgerea timpului. Dacă În clasa I se observă dificultăți mari
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Simina Grigoruţă, Elena Semen () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93547]